Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-05-05 / nr. 33
Gazet’a ese de 2 ori: Joi'a si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe ‘/ 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. V. a. pe unu anu seu 21/» galbini mon. sunatoria. Nr. 33. Anula mm Brasiovu 175 Maia se prenumera la postele c. si r., 61 pe 10 DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. 1874. Brasiovu 3|15 Maiu 1874. Diu’a de adie diu’a aniversaria a 26-le a dilei inviarii nationale prin unirea cugeteloru si a vointii, a gloriosului festinu de eterna memoria, care fu serbatu pe campulu libertăţii in Blasiu de 40 si mai bine mii de poporu romanu, plinu de consciinti’a demnităţii sale ca naţiune si resolutu la orce sacrificia, spre a-si executa maretiulu acelu programu, prin care se proclamă de naţiune perfectu coegale in Transilvania. Sacrulu juramentu, prin care -si sigila poporulu romanu fratietatea facia cu nationile conlocuitorie, e juramentulu, care lu repete romanulu cu franchetia si astadi, candu repetiesce: Amiciloru vomu fi amici, or’ inimiciloru poporului romanu ca atare, cu natiune coegale, juramu, ca vomu fi inimici! Geamu facutu noi inse pana adi spre a mai divina memori’a acestei dile? Noi successorii, generatiunea succrescenta a aceloru eroi? Amu serbat’o si o serbamu toti in tota tier’a, in spiritulu de care ne conducemu, inse adi se mai juramu, ca „vomu fi pururea frati“ toti, in a caroru vine curge sânge romanu, vomu fi unu cugetu si o anima la continuarea luptei pentru aperarea vietii nationale de periclele amenintiatorie! Una Reuniune de denariu, de banu, de *,faceriu intre toata fnienti’a de nobilulu sânge romanu, pentru a alerga cu ajutoriulu comunu din toate regiunile vitieloru latine, spre a scapa pe fraţii noştri romani, cari suntu expuşi desnationalisarii, redicandu successivu, ici colo, unde e mai mare urgenti’a, scele romane in acele locuri, unde intre străini din lips’a loru ni se desbraca poporulu, fraţii noştri, de tóate suvenirele interne si externe ale nationalitatii, ale tipului romanu, spre daun’a totului si unde din lips’a culturii se cufunda in seracia! — Amu vediutu, ne amu convinsu pe deplinu, catu si ce bine ne voiescu alţii; se vedemu acumu cu atatu mai resoluti si mai unificaţi in cugetu si simţiri, catu bine ne mai voimu noi noue. Juni, bărbați, betrani, june, surori si mame, toti si toate desbracandune de toate aplecările spre desbinari si certe personali pentru reinviere, se ne imbracamu in hain’a celei mai sânte armonie, la totu ce ne pretende conservarea, la prosperam causei naționali. Armoni’a se ne fia parol’a tuturoru intreprinderiloru naţionali si o reuniune ca acesta se fia isvorulu prosperariloru loru in memori’a dilei acesteiala In Buda-Pesta, după ce subcomitetulu dep ardeleni a primitu nou’a arondare a muncipialoru in 10 comitate, cum fu proiectulu, apoi in 10 Maiu 30 dep. ardeleni sub presied. min. Szapari * acceptara arondarea si min. la fine mulcomi pe sasi, ca neme nu vre a le confisca averea nationale; in fine declară, ca va aşterne unu proiectu de lege camerei despre averea si cerculu de activitate a universităţii sasesci, precum si despre regularea relatiuniloru municipali ale fundului regiu. Astufeliu sasii cu alaiulu si mişcarea tuturoru germaniloru pentru causa loru voru capata extracharta, are nu înscrisa „uniunea celoru trei naţiuni“ de trista sórte seculare? — Se inaintamu numai in cultura, se impreunu orasiele cu industriasi si viitoriulu va fi in realitate alu nostru. Episcopii cat. fura invitati de min. se ajute fondulu studiatoru cu vro 40—50 mii din fondulu religionariu, ceea ce apromisera, nu se sei, deca se voru invoi a -si da de ipoteca averile besericesci pentru contragere de imprumutu pentru statu, fara care nu mai merge? In caus’a proiectului pentru organ, sceleloru medie, care cere si maturisarea in limb’a maghiara si uniformitatea tuturoru scól. confessionali, conferinti’a episc. s’a pronunciatu din punctulu pretensiuniloru religiose si confessionali, cumca primirea proiectului si a celui min. si alu comissiunei de legislativa ar’ jigni interessele patriei. Opusetiune in embrione. Calamitatea trans- si cis- financiari a. Forte interessante, sau mai bine disu de tristu interessu fura cele doua episode din camerele dualistice austro-ungare, cari un’a după alta illustrata critic’a situatiune financiaria a imperiului. Intielegemu interpellatiunile făcute in „Camer’a“ din Pesta si in „Reichsrathulu“ din Vien’a asupr’a mesureloru ce s’au luatu si ar’ fi a se lua de catra ministrii de financie spre a delatura crisea de bani ce deveni permanente, dari si respunsurile ministeriali la aceste interpellation]'. La interpellatiunea deputatului Szolymossy, care la pertractarea petitiuniloru sprijini petitulu, ca se se seculariseze buuurile besericesci, intrebuindulise venitulu la dotarea unei bance de bancnote maghiare, a respunsu ministr. de financie Ghyczy, cu unu omu de omenia, carui’a nu-i plăcu siretiele dialectice si e destulu de patrioticu, ca se nu ametiasca pe ai sei cu tamai’a sperantieloru si promissiuniloru dosierte. Pentru aceea nici nu a pututu da altu respunsu impatientiloru agitatori pentru infiintiarea unei bance ungare de note decatu acel’a. Dorescu si io infiintiarea catu mai grabnica a unei assemeni bance, dreptulu -lu avemu si voimu se ni’lu sustienemu cu orce pretiu, dar’ nu intielegeti fetii mei, ca acuma, se si voimu, nu potemu se realisamu acésta dorintia a tierii, din simpl’a causa, care o cunosceti cu totii, ca nu suntu bani — nu este creditu. Sub impregiurarile de facta o banca de billets ar’ aduce mai multa stricatiune, decatu folosu. Trebuie mai antaiu se restabilimu valut’a, fiindu in strensa legătură cu Austri’a. Intr’unu modu primitivu a desvoltatu Ghyczy, ca Ungari’a este unu statu agricultoriu, cărui, candu e seceristulu bunu, ei merge bine, comerciulu ei este atunci vinu, or’ candu ceriulu nu’lu favoresce, comerciulu si tóte stagnéza, reu trebuie sei marga cu catu ei lipsesce si creditulu, ca si acuma. „Innainte aveamu celu pucinu unu creditu, acum’a nici pe acel’a nu ni’lu mai du Europ’a. Nu pretindeti dar’ dela mine se făcu impossibilulu possibilu, fiţi patienti, vedeţi de platiti regulatu dările, cari inca mai au se se urce, si nu totu strigaţi, ca tiar’a nu mai pote plati, ca ce prin aceea o intariti inca mai multu in credinti’a acest’a perniciósa financieroru statului. Fiţi patienti si cu speranti’a, ca ceriului i se va face mila de noi si ne va da unu secerisiu bunu.“ In sensulu acest’a vorbi ministrulu Ghyczy, dela care fantasi’a pro roditoria maghiara a asteptatu minuni. Tragic’a apostrofare si manier’a sincera a min. Ghyczy a trebuitu se faca asupr’a legislatoriloru tierii o impressiumv din cele mai recoritorie de amagiri. Confessiunea neputintiei ministrului de financie, facia cu torrentele violenta alu crisei, de care sufere tiar’a tatu de amaru, fu aplaudata si luata la cunoscintia cu mare majoritate. Partita domnitoria trebuie se musce acum’a in miediulu amaru — se’ntielege cu speranti’a — ca ceriulu se va indura a i-lu îndulci orasi cu tempulu. Dar’ se pare, ca si ceriulu ’si-a pierdutu patienti’a facia de allotinele tempului nerealu si nemoralu de facia. Trecemu la sor’a de cruce a situatiunei ungare, la crisea chronica austriaca, vedemu totu aceeasi aparintia trista a calamitatii financiarie, numai cu 50% mai magulitoria decatu in Ungari’a. Crisea austriaca devenindu, cumu diseramu, chronica, reulu in locu se încete marinduse poporatiunea a inceputu a-si dirige totu mai multu mani’a asupr’a gubernatoriloru dilei, cari au contribuitu a o aduce in acest’a stare misera, or’ acuma nu au curagiulu si adaugemu — nici mediulacele, de ai veni intru ajutori. De diosu se face der’ pressiune morale asupr’a camerei; press’a, care se scie cu muso’a pe nasu, sustiene sperantiele vane ale poporului si resultatului, ca unu deputatu, ca Wickhoffsi ia aventuru si interpellaza aprigu pe ministrulu de financia de Pretis, ca ce mesure a luatu si voiesce se ie spre delaturarea reului peremtoriu si ce resultatu au avutu deja cassele de reserva (Vorschusskassen) instituite spre ajutorirea industriei mici? Ministrulu de financia austriacu a respunsu, era si sub aplausele majoritatii camerei, ca nu se poate cere dela densulu se faca ce nu e prin putintia (care in adeveru nu pre este de speriatu). Statulu nu poate cu mediulecele sale se vindece ranele unei crise, cari nascanduse esira din cele mai varie cause si referintie economice. Peccatele, cu unu cuventu, cari leau cornisu bursianii, speculantii cutediatori ai dileloru trecute de domnia, nu le poate lua statulu pe spatele sale. Ministrulu de Pretis insusi trebuie se condamne partiia s’a, ai carei’a matadori au conlucratu la popularisarea jocului de bursa, abusandu de credulitatea publicului ne- sciutoriu. Press’a vienesa nu mai pote de necasu pentru flegm’a si liniscea homerica a br. de Pretis. Acum’a insusi „W. Tgbl.,“ fata decembrista, vine si facia de asertiunea ministrului, ca statulu nu se pote intrepune pentru bursiani, acusa directe pe Reichsrathulu de antiertiu, ca a contribuitu multu la imbarbatarea speculatiunei nerusinate. Am vediutu, dice, cumu Raichsrathulu nu ’s ia ridicatu nici odata vocea spre a monita populatiunea, ca se nu urmeze in direcţiunea stricatiosa. Deputaţi însemnaţi prin geniu, sclintia si popularitate nu s’au rusinatu a imbarbatu speculatiunea prin lustrulu numelui loru!“ Ecca pecatele sistemului presentu cissi strâns. 1. Estra elu nepedepsitu din calamitatea presenta? O fata opositionala vienesa scrise, ca „Krach“-ulu devenitu chronicu va aduce ruin’a sistemului politicu domnitoriu!------Din Romania avemu reportu, ca camer’a deputatiloru complectată a trenutu in 29 Aprile v. si edentia publica. Dim. Ghica propuse la inceputu si camera a primi unanimu una adressa de condolentia in expressiuni de durere, ce a resimtitu natiunea intrega pentru perderea micei principese Maria, de-