Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-12-08 / nr. 90
Qazet’a ose de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Fai'a, candu concedui ajateriale. — Pretiuiu: pe 1 anu 10 fl., pe V* 3 A- a- Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 21/» gaibini mon. sunatoria. Anula XVIII. se prenumera la postele c. ei r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tace’a timbrala a 30 or. de fiacare publicare. fir. 90. Br&siovu 20 8 Decembre 1874. Prin decretu dela 12 Decembre a. c. Maiestatea Sa imperatorele si regele a aprobatu alegerea P. S. Sale llirouu Romaiulu in demnitatea de archiepiscopu si metropolitu alu Romaniloru gr. or. din Transilvania, Banatu si Ungari’a. Marti in 15 Decembre P. S. Sa noulu metropolitu a depusu înaintea Mai. Sale juramentulu de fidelitate. Pentru primirea sa s’au trenutu in Sibiiu sub presiedinti’a d-lui Elia Macellariu mai multe conferintie, in cari s’a decisu formele de primire: trasuri, banderie, spaliere etc. Represent«» tiunea universitatiei districtului Naseudu. Excelenţi’a Vostra Domnule Conte, Ministru de interne reg. ungurescul Cu gratios’a ordinatiune din 6 Augustu a. c. nr. 32,318 a-ti binevoitu Excelenti’a Vostra a comunică subscrisei Universități principiale propruse de catra comissiunea esmisa din partea înaltului corpu legislativu pentru regularea financieloru statului si in legătură cu acestea pentru organisarea jurisdictiuniloru patriei, provocandu-o totu odata a se dechiară, ca potuse-voru acoperi tóaté spessele necessarie pentru administratiunea publico-politica din dotatiunea pusa in prospectu, remanendu districtulu Naseudului că jurisdictiune de sene statatoria, seu dara ar’ preferi a se împreună cu districtulu Bistritiei si eventualmente cu acestea si cu unele parti din comitatulu Turdei inclusive cu cetatea Reghinulu sasescu. Luandu subscris’a Universitate acestu obiectu in siedinti’a ordinaria tienuta in 3 Septembre a. c. la desbatere a decisu cu unanimitate a se sustiene districtulu Naseudului ca jurisdictiune autonoma in intregitatea s’a de astadi si a nu se uni cu districtulu Bistritiei, cu atatu mai putinu cu acest’a si cu unele parti din comitatulu Turdiei inclusive cetatea Reghinulu sasescu. Cu privire la acestu concursu subscris l a Universitatesi ia libertate a documentă necessitatea sustienerei districtului Naseudului că jurisdictiune autonoma, aratandu: 1. Cumca acestu districtu are potere de viatia si asia pote merită a se sustiene. 2. Cumca sustienerea districtului este necessaria din punctu de vedere alu administratiunei si alu statului insusi. 3. Cumca unirea districtului cu a districtului Bistritta, sau cu acestea si unele parti din comitatulu Turdei inclusive Reghinulu sesescu ar’ avé urmări daunase. 1. Districtulu Naseudului are potere de viatia. Este cunoscuta, cumca districtulu Naseudului in tempu aprópe de unu seculu a formatu una jurisdictiune militaria de sene statatoria, carea in tempulu esistentiei sale a adusu atate sacrificia atatu de sânge, catu si de materialu, catu deschiediendu analele patriei si cercandu, mai ca nu vom află alta jurisdictiune, care in acesta privintia se se poata asemenă cu ea. E destulu a amenti atatea, ca precandu bărbațiisi versau sângele pre câmpii Europei pentru tronu si patria, pre atunci femeele lucrau pamentulu, sustieneau familiele, si cresceau pruncii, cari la tempulu seu se inlocuasca parentii imbetraniti, seu cadinti cu onoare pre campulu de lupta, ba inca mai multu, lucrau vestmentele necessarie pentru ostasi si contribuiau la fondurile create pentru administratiunea interna, pentuu sustienerea instituteloru militaria, platindu tempu ma indelungata si contributiunea statului. — Acesta voia de a aduce sacrificia pentru tronu si patria, ce au manifestatu părinții locuitoriloru de astadi ai districtului Naseudului, au ereditu-o si ei intreaga si nestirbata, doveda sacrificiale aduse pentru înaintarea in cultura . Candu una jurisdictiune de 52.000 locuitori sustiene unu gimnasiu superioare de 8 clase; 3 scóale normale de 4 clase; 3 scóale triviale de trei clase, si in fiacare comuna e cate una scóala corespundiatoria, apoi pre langa aceste mai împarte pre totu anulu cate 6—7000 fl. v. a. că stipendia la tenorii ce studiază la toate facultățile din patria, si se pregatescu pentru toate ramurile de scientia si asia si pentru ramuru politico-administrativu, credemu a fi destulu de doveditu, cum ca fiii in astea privintia nu stau indereptulu parentiloru. Si de aici se poate esplică usioru si unanim’a, ba potemn dice, entusiastic’a primire a propunerei făcute din partea comissiunei permanente in siedinti’a amintita mai susu, de a se dechiară, cumca se invoiescu a contribui inca 10% după contributiunea directa, in interessulu sustienerei autonomiei districtului. Este adeveratu, cum ca contributiunea directa din distr. Naseudului astadi face numai 101,187 fi. 11 cr. v. a. si asia după principiulu statoritu de comissiunea esmisa, din partea înaltei case legislative, dandu-se pentru cas’a domestica municipale 10%, dela acesta contributiune ar’ intră in cas’a municipale numai 10,118 fl. 71 cr. si repartinduse inca 10% pre siguratecii contribuenti ar’ mai intră inca 10,118 fl. 71 cr. sau cu totulu 20,237 fl. 42 cr. si reservandu-se de aici 5% pentru conservarea drumuriloru si pentru scopuri sanitari ar’ remane numai sum’a de 15,178 fl. 7 cr. pentru spessele administrationali, precandu bugetulu actuale face sum’a de 23,050 fl., prin urmare ar’ fi a se acoperi unu deficitu de catev’a mii. Inse e de consideratu, ca o poporatiune, care scie si are voia a aduce sacrificie banali, că cele enumerate mai susu, va fi si este cu multu mai aplecata a aduce sacrificiu de poteri asia catu, contribuindu cu lucrulu si materiali la conservarea drumuriloru, redicarea spitaleloru etc. nu se voru cere cinci, ci celu multu 2 — 3 percente pentru acestu scopu, pentruca si de presente incurge din banii de relatiuni o suma considerabila, care are a se intrebuintiă, chiaru pentru conservarea drumuriloru. Dar’ chiaru, candu s’ar’ cere si 5°/0 pentru conservarea drumuriloru si scopuri sanitari, si atunci e in stare districtulu Naseudului, a-si portă spessele administratiunei, pentru ca suma, ce se arata că deficitu facia cu bugetulu de pana acum, se pote forte usioru cruttă, prin contragerea unoru cercuri politice, împreunarea unoru officia omogene si reducerea cu cateva percente a unoru salaria ale amploiatiloru municipali, ce era si e cu atatu mai usioru, cu catu in sinulu poporatiunei acestui districtu se afla o multime de barbati, cari nu numai suntu multiumiti cu salaria moderate, der’ suntu ori candu gafa a portă officia că onorari, precum se porta de presentu officiulu de presiedente alu Sedriei orfanale, care e unu postu insemnatu si impreunatu cu grea responsabilitate, si altele. — Afara de acea nu se poate trece cu vederea acea impregiurare ponderoasa, ca in opidulu Naseudu suntu toate localitățile necessarie, asia catu cas’a municipale nu are a plati chiria pentru ele. Dealtmintrelea fondulu scolastecu e detoriu a da toate localitățile, care ar’ fi de lipsa si pre venitoriu. Mai departe e de consideratu, ca poporatiunea acestui districtu se inmultiesce de totu tare. Acestea se poate vedea din urmatoariele date statistice: Poporatiunea districtului a fostu la anulu 1815 numai 29,343 suflete „ a 1850 inse 39,612 * a , 1857 , 43,356 , er’ a a 1870 a 52,688 suflete. Crescundu astfeliu numerulu poporului, cresce si sum’a contributiunei si astă si sum’a ce resulta din cele 10%, ce ni curgu in cas’a domestica. De altmentrelea repartarea celoru 10% pre singuraticii locuitori ai districtului nu se poate consideră că o ingreuiare a poporului, pentru ca ingreuiare este atunci, candu poporulu contribue fara de a avé folosu, ce s’ar’ intemplă atunci, candu s’ar’ uni districtulu Naseudului cu districtulu Bistritiei, sau cu acest’a si unele parti din comitatulu Turdei, inclusive Reghinulu, pentru ca in acelu casu inca s’ar’ face repartitiunea celoru 10%, dar’ s’ar’ intrebuintiă mai multu in interessulu patriei, ce locuesce mai aprope de centru. 2. Sustienerea autonomiei districtului necessaria din punctu de vedere a administratiunei bune. Subscris la Universitate e de convingerea, cum ca inaltulu regimu si inalt’a casa legislativa cu proiectulu despre arondarea municipieloru nu intentionadia alta, decatu de una parte aducerea financieloru statului in o stare mai buna, de alta parte introducerea unei administratiuni pre catu se pote mai bune. Prin sustienerea districtului nu se consedia nici o greutate erariului financiare, deorace s’a dechiaratu, ca voiesce in adeveru si se pote administră si daca se voru da din partea statului numai celea 10% cum se arata mai susu, or’ administratiunea publica pretinde sustienerea lui, pentru ca : Districtulu Naseudului are unu territoriu de 54 mile patrate. Din acestea nici a 10-ea parte nu este pamentu siesu, ci dealuri, vali adenci, munti inalti si păduri estinse. Pre langa aceea districtulu e asiediatu intre 3 tieri: Ungari’a, Bucovin’a si Moldov’a, or’ marginea facia cu aceste trei nu o formedia unu siesu locuitu, ci nisce munți inalti sterpi si sterili, seunesce păduri intunecate de 20 mile. Comunicatiunea cu aceste tieri se intretiene prin 3 păsuri, cari trecu prin nescari vai selbatece. Nu e mirare dar’, ca securitatea publica din tempurile vechi — este atacata in ditele nóstre. Acuma daca nu numai in tempurile trecute, ci si astadi, candu depărtarea dela loculu officiului centrale pana la marginea districtului face numai 6—8 mile, e atacata securitatea publica; daca astadi, candu deregatorii municipali suntu individi din simlu poporatiunei acestui districtu, cari cu-