Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-07-31 / nr. 59
„Gazet’a“ ese de 2 ori; Joi’a si Dumineca, Fai’a, candu concedii ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anii 10 fl., pe 1/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu sau 21/i galbini mon. sunatoria. Amilii XL. BRASIOVU, 12 Augustusi Iuliu Ar, 50. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cruceri v. a. Tacs’a timbrata â 30 ev. val. austr. de fiacare publicare. 1877. ____________________âL_____________________ R e s b c I u I u. Brasiovu, in 11 Augustu. „Turcii inca n’au reusitu a inneca ostirea russeasca in Dunăre“, ne spunu buletinele dinameloru turcofile, or’ noi suntemu atatu de complesanti a le crede, ba amu merge inca mai departe, amu crede bucurosu ca nici mane, nici poimane, ca niciodată nu le va succede turciloru a nimici o armata de 300,000 cumu e a russiloru. Dér’ se asteptamu in patientia resultatulu marei bătălii decisive din Bulgaria, care, după cumu se anuntia si din Constantinopolu, este iminenta. Turcii au inceputu a face mișcări ofensive, atacandu unele puncte cu cavaleri’a loru, acompaniata de cete de irregulari. Pana acuma inse au fostu respinsi in toate partile. Positiunile, in cari se afla armat’a russesca, sunt foarte bine fortificate, afara de acest’a inse russii mai dispunu si de o cavaleria inca odata asia de numeroasa ca a turciloru. Intre satulu Lascar de lenga Plevn’a si fiulu Rusi’a avu locu unu asemenea atacu, care s’a finitu cu total’a respingere a cavaleriei turcesci. Russii se ferescu de a se angagia seriosu inainte de ce le voru sosi tóte ajutoriele. Pana la 7 Aug. sosiră preste 30,000 óameni la Plevn’a. In fiecare dî trece cate unu transportu de 10,000 óameni pe la Bărboși. Dela 4 pana la 8 Augustu au trecutu p’acolo 40,000 oameni, intre cari 3000 cavaleristi si 5000 artileristi cu 56 tunuri. Tóate aceste trupe se dirigu fara intardiare pe campulu de lupta. Alti 15,000 oameni, cari au trecutu dela 8 Augustu incoce, vom ocupa lini’a Dunării pe malulu stangu, inlocuindu trupele cari au fostu chiamate in Bulgari’a. Asia se crede, ca armat’a russa din fagi’a Plevnei va se aiba in cateva dile apróape 100.000 oameni, afara fie armat’a romana, care se asigura, va trece, toata, Dunarea si va coopera la tóate mișcările. Cuartierulu generalu romanu nu mai este la Poian’a, a plecatu de acolo, dar nu se scie, sau de se scie nu se spune unde. In 7 Augustu a sositu principele Carolu in Craiov’a unde s’a intalnitu cu Dómn’a. De acolo a plecatu orasi in cuartierulu generalu. Telegrame ale dinamieloru străine spunu ca Domnitoriulu a plecatu împreuna cu Dómn’a la Turnu-Magurele, pe unde va trece Dunarea intreg’a armata romana. Corespondinti’a ce o reproducemu mai josu din „Romanulu“ constata ca au trecutu la Nicopoli pana acuma trupe romane in numeru de vreo 25.000 oameni. La toata intemplarea contingentulu, celu voru da romanii va fi foarte insemnatu si va cade greu in cumpan’a decisiunei bătăliei uriasie, ce se astepta. In strensa legătură cu miscarea trupeloru romane trebuie se stea si calatori’a dlui ministru -presiedinte Ioanu Bratianu in cuartierulu generalu alu imperatului Alesandru. Daca este adeveratu ca imperatulu a fostu intotdeun’a aplecatu a face conditiunile cele mai favorabile principelui Carolu si armatei romane, atunci potemu se speramu, ca presenti’a dlui Ioanu Bratianu in cuartierulu imperatescu va avé de resultatu aplanarea tuturora diferintieloru cate voru fi esistatu sau se voru fi nascutu cu timpulu intre comand’a russa si romana. Nu va fi superfluu se accentuamu in tracatu, ca, după a nostra părere, bătăliile dela Plevn’a au schimbatu in catuva situatiunea armatei romane in privinti’a politicei internationale. Pre candu mai inainte s’ar’ fi potutu dice, ca romanii trecandu Dunarea au luatu ofensiv’a, astadi trebuie se se dîca, ca chiaru defensiv’a a pretinsu dela trupele romane ca se da totu concursulu possibilu armatei russe la batali’a decisiva, caci daca ar’ învinge turcii, ar’ fi periclitatu in gradulu celu mai mare insusi teritoriulu României. Casulu acest’a l’a prevediutu si dlu Dimitrie Bratianu in brosiur’a s’a, care consimte cu o asemenea ofensiva dictata de legile defensivei. In cas’a comuniloru (deputatiloru) din Londr’a a fostu intrebatu ministeriulu, daca are informatiuni despre tratatulu dintre Russia, Germani’a si Austria relativii la impartirea Turciei. Sir Northcote a data in numele regimului unu respunsu evasivu, care nu a multiumitu. Cestiunea tratatului pretinsu este de mare însemnătate, ventilanduse tocmai in ajunulu întâlnirii imperatiloru Germaniei si Austriei, care va avé locu la Ischl. Daca s’ar’ adeveri catu de putinii banuiél’a deputatului englesu, multe ar’ appare in alta lumina. Amu intielege indata silintiele, ce si le-au datu cabinetele din Berlinu si Vien’a pentru localisarea resbelului, pentru de a tiené in freu pe Serbi’a si chiaru si pe Romani’a. Ce resultate ar’ poté se si astepte aceste mici state dela o acţiune bellica, candu cei mari voru se impartia totulu intre sine? Cei mici inse potu se fia bineveniţi a da ajutoriu celoru mari, candu acestora nu le merge tocmai după plăcu, pentru aceea se asigura din nou ca si Serbi’a va, intru catu mai curundu in acțiune, ca ’si-a tramisu deja miliţiile la frontiera etc. Foile, cari se tienu a fi inspirate ne lasa se speramu chiaru, ca imperatulu Wilhelm va cauta se liniscesca pe imperatulu nostru despre miscarea serbiloru si se-lu înduplece a incuviintia ca se intre si Serbia in actiune. De alta parte se vorbesce multu de-o aliantia intre Greci’a si Serbi’a. Greci’a in adeveru, ca se prepara seriosu pentru resbelu. Momentulu e doar’ destulu de gravu pentru a da intrementu combinatiuniloru celoru mai cutediate politice. Pare ca acuma suntemu abia inca in ajunulu conflagratiunei celei mari orientale. Anglezii continua a imbarca trupe si munitiune pentru Malt’a. Este prea naturalu ca si Angli’a voiesce a-si presenta politi’a (cambiulu) candu se va face impartial’a. Toate aceste poteri mari trebuie mai multu sau mai puținu se regrete ca operațiunile russesci s’au intardiatu in urm’a bataliiloru dela Plevn’a si ca prin acést’a s’a amanatu si terminulu licuidatiunei Turciei. Numai turcofilii nostri din Budapest’a iubileza cu deseversire asupra succesului lui Osman-pasi’a. Ora bucuri’a loru se fia neinteressata, dictata numai de iubirea catra turci ? Nici-decumu. Nu mai pu§inu voru se impartia si ei, — se impartia cu turcii dominatiunea asupra poporeloru orientului. Ce le remane atunci acestor’a ? Eramu se uitamu de principele Nichit’a. Elu deocamdată nu face politica multa, dar’ bombardeaza pentru aceea barbatesce cetatea Niksich. Se astepta in fiecare dî ca acest’a cetate se cada in man’a muntenegriniloru. Principele Nichit’a se prepara pentru intrarea triumfala in Niksich, pentru care scopu, scriu turcomanii, ’si-a facutu o uniforma nou de notia, ca si candu principele Muntenegrului n’ar’ ave, decatu numai unu rondu de haine! ? Amu atinsu de asta data mai multu decatu amu intentionatu cestiuni politice. Se finima cu scirea, ce ne-o aduce „Agenti’a Havas“ din Vien’a 8 Aug.: „D. Cogalniceanu, ministrulu afaceriloru străine alu României, parasesce Vien’a spre a se intorce in Bucuresci. înainte de a pleca, d. Cogalniceanu, a avutu o lunga intrevorbire cu contele Andrásy. Credemu, ca s’a stabilitu unu accordu perfectu intre cei doi oameni de statu asupr’a cestiunei caliloru ferate.“ Lasaru se urmeze corespondinti’a susu memorata : „Bulgareni, 6 Augustu. — Astadi o parte a cavaleriei turcesci ajutata de 5,000 de cerchezi, a incercatu a infrange lini’a russiloru intre Plevn’a si Selvi. Turcii au fostu respinşi cu mari perderi. După ultimele sciri sosite aici, perderile russiloru in batali’a dela 30 si 31 ar’ fi fostu de vreo 5.000 morţi si răniţi. Russii s’au intaritu in dilele acestea in giurulu Plevnei si cu ajutorele sosite potu pune astadi in lin’a de batalia vreo 70,000. Pe lenga acestea trebuie a adauga trupele romane ce au sositu si sosescu la Nicopoli si care voru forma esti’em’a drepta a russiloru caror’a le aducu unu pretiosu contingentu de vreo 25,000 de oameni. — P’aci se cr^fie ca o batalia decisiva este iminenta.* Dela adunarea generale a „Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.“ Blasiu, 6 Augustu st. n. Precumu mai tóte adunările romanesc! publice, fia acelea eclesiastice, nationali-politice, sau curata literarie si de cultura generala, dau materia multa si instructiva pentru publicistu, intocma se intempla si cu acesta adunare dela Blasiu, care ce e dreptu, nu a fostu mai numerosa, decatu cea tienuta in a. tr. la Sibiiu, inse barbati de distinctiune au venitu totu asia de numerosi, anume Sibiiulu fu representatu aici in modu eminentu prin somunitati si alti barbati distinsi, do. consiliari, membrii de ai ven. consistoriu, professori dela institutulu theologicu si pedagogicu; chiaru si comerciulu de acolo avu pe unu demnu representante alu seu. Cu totii au fostu din Sibiiu 15 membrii. Intru asemenea avuramu in midiuloculu nostru membrii celebri dela Clusiu, Reghinu, din munţii apuseni, dela Alba-Iulia, Aiudu, Murasieni si de aicea. Dela Budapest’a veni dn. cavaleru Ioanu Puscariu, membru alu curţii supreme cu doi fii ai sei. (Dera din Brasiovu ? Red.) Dela Fagarasiu, Naseudu, Sighisioara, Timisiara veniră telegrame de felicitare si doritorie de unu successu deplinu. Decursulu lucrariloru nu me aflu in stare a vi’lu descrie după cumu ar’ merita. Aflese pentru acésta si astadata una pana mai vigoroasa. Atata totuşi ve insemnu pe scurtu, ca siedintiele se deschiseră de catra ilustrulu domnu presiedinte consiliariu de curte Iacobu Bologa, prin unu discursu ascultatu cu atenţiune atatu mai mare, cu catu in acela se atinseră cateva momente istorice privitorie la institutele de cultura întemeiate in Blasiu de 120 de ani incoce. Pagine de aura le numi du. presiedinte acelea parti, in care se asiediase „loganulu culturei intellectuale si morale alu poporului romanescu, palestra a Museloru, in care era se se astempere setea de sciintie, mama a mai multora institute, care mai alesu dela 1850 incoce se înmulţiră in mai multe trenuturi locuite de romani, si cu acelea corifeii literaturai si athletii culturei noastre, prin care ne puseramu in stare de a ne apropia si alatura de lumea in adeveru civilisata.“ De aci dn. presiedinte invită pe adunare ca se mergeau la biserica spre a asista la s. liturgia si la parastasulu, ce este a se face in memoria preafericitului metropolitu si membru fundatoriu Alesandru St. Siulutiu. Intre acestea Escel. Sa domnulu archiepiscopu si metropolitu Ioanu Vancea, dupa ce asistase la deschidere, se departa spre a pontifica in oficiulu divinu, in care fu asistatu de 14 preoti si 2 diaconi. Dn. protopopu Bl asa nu a trenutu predica panagerica din amvonu. Dela biserica adunarea esi la mormentulu preafericitului metropolitu Alesandru, unde presiedintele adunarei depuse doue cununi frumoase, cu care ocasiune putinele cuvente pronuntiate de domni’a s’a fusera curmate prin aceea, ca’la iunecare lacrimele, ca si pe ceilalti ascultători de prin pregiura. Era unulu din momentele sublimi ale vietiei omenesci. — Cuventele presiedintelui la mormentu fusera acestea: „Primiti binecuventate remasitie pamentesci tributulu gratitudinei, pe carele singura vi’lu potemu da noi, si cunun’a victoriei reportate de marele sufletu, care a locuitu in voi. Era tu suflete nobile cauta din inaltimea, in care