Gazeta Transilvaniei, 1877 (Anul 40, nr. 1-102)
1877-10-27 / nr. 84
„Gazet’a“ ese de- 2 ori. Joia si Dumineca, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe i/i 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe uuu anu sau 21/a galbini mon. sunatoria. Anulu XL. Ar. 84. BRASIOVU, 8 Novembre 27 Octobre Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie 6 cruceri v. a. Tacs’a timbrata k 30 cf. val. austr. de fiacare publicare. R e s b e I n I u. Brasiovu, in 7 Novembre n. Pe campulu de resbelu din Bulgari’a nu s’a intemplatu in dilele din urma nimicu mai insemnatu. După bătăliile sangeroase dintre Gorni-Dubnicu si Telisiu a urmatu erasi o mica pausa, care se intrebuintiaza de catra armatele chrestine spre completarea lucrariloru de apropiare si de aperare in giurulu Plevnei. Nu potemu sei déca mai este planuitu unu nou atacu generalu de catra comanda russo-romana, dar’ pare a fi mai probabilu, ca se voru margini a impresura totu mai multu pe Osman-pasi’a, asteptandu ca acest’a seu se capituleze seu se ia insusi ofensiv’a. Greutatea de a poté reusi cu ataculu contra reduteloru bine aperate turcesci o accentueza mai cu seama unu corespondinte alu diuariului englesu „Times“, care vorbindu despre ataculu romaniloru dela 19 Octobre sustiene ca ce a fostu possibilu s’a facutu atunci din partea romaniloru, ca totulu a fostu condusu forte bine si după regulele artei, ca trupele romane s’au luptatu cu mare bravura, dér’ cu toate sfortiurile loru fura silite a se retrage din causa ca turcii erau astu-feliu pregătiţi, incatu au pututu se traga cate 20,000 focuri pe minutu. „Principele Carolu, si elu unu Hohenzollern si dintr’o casa de resbelnici, cu dreptu cuventu se pote mândri de ţinerile lui trupe; ele au cadiutu der’ au cadiutu intr’unu modu forte onorabilu, acolo unde era aproape impossibilu de a reu^i.“ Cu aceste cuvinte firesce numitulu corespondinte apretiuirile sale. Precandu unii oameni ar’ voi cu totu adinsulu ca armat’a romana se se intoarca catu mai curundu din Bulgaria, se anuntia de catra unele foi de regula bine inspirate, ca in cuarticulu generalu russescu este vorb’a de formarea unei noue armate de 70,000 oameni pentru trecerea Balcanului si ca acést’a armata a Balcanului se va compune din mai multe divisiuni russesci si dintr'o divisiune romana. Déca ar’ fi dor’ se damu catu de puținu crediementu acestei sciri, atunci romanii ar’ fi decisi a inainta impreuna cu russii pana la porțile Constantinopolei. Mai verisimila paru a fi pentru momentu inse versiunea, după care se astepta, ca caderea apropiata a Plevnei va fi semnalulu pentru începerea seriosa a negociatiuniloru de pace. Multele ajutorie, ce le sosescu russiloru pe fiecare diavoru contribui, credemu, la o mai grabnica decisiune militară, dela care va depinde apoi si solutiunea cestiunii de pace. Francesulu era voluntarii. Stégulu turcescu a fostu luatu de catra unu soldatu din la compania a regimentului Ismailovsky, numitu Ivan Ovtchiuyikoff. învingerea suferita de turci la 12 si 16 Oct. v. a avutu efectele sale si la Radomirtzi, caci Schefket-pasi’a a fugitu din acesta localitate impreuna cu 12 tabere indata ce a zaritu edlerorii nostri din grenadirii călări. Cavaleri’a noastra nu urmaresce si a pusu mana pe podulu dela Radomirtzi, care este intactu. B o g o t ’a , 18 30 Oct. Ulaitii russi in batali’a dela 1628 la Telisiu au sabiatu 150 basi-bozuci si cerchesi călări si in urma au atacatu infanteria. Au fostu răniţi căpitănii Savonov, Efimovici si port-drapelulu Oukhine, care a avutu buza străpunsă de unu glontiu. 50 de soldaţi au fostu ucişi sau răniţi, cei mai multi cu baioneta. Celelalte amenunte nu sunt inca cunoscute. In aceeasi afacere comandantulu husariloru din Grodno, principele Albert d’Altembourg a fostu contusionatu la picioru de unu glontiu, care i’a strabatutu portu-cigarulu, ce’lu avé in busunarulu pantalonului. Densulu a remasu in ronduri. Bogot’a, 21 Oct. (2 Nov.) Generalulu Kartzew insciintiéza, ca Teteven a fostu luatu cu assaltu. Erau 7 retransiamente mari si 30 mită. Turcii au lasatu peste 100 de morţi. Perderile nóastre sunt neînsemnate. Russii au luatu multe provisiuni, instrumente de pionieri, munitiuni si vite. Din 20 Oct. v. marele duce Nicolae a visitatu retransiamentele din Dolni-Dubnik, de unde turcii s’au retrasu spre Plevna la apropiarea trupeloru russesci in séria de 19 Oct. Acestu punctu importantu a cadiutu astfeliu in manile nóstre. Trupele russesci au inaintatu inca cu doue verste in directiunea Plevnei si se intarescu in positiunile loru. In partea despre Orkani’a infanteria russa a ocupatu Lucovitz’a, tramitiendu cavaleri’a inainte. Shefket-pasi’a s’a retrasu spre Orkani’a, fara a combate. Poradim, 4 Nov. (Ag. „Havas“.) Incungiurarea Plevnei continua cu succesu. Principele Carolu alu României a inspectatu cu deamenuntulu an timpu de doue dile tote positiunile din flanculu dreptu alu trupeloru russo-romane de dincolo de Vidu. Revista politica. Brasiovu, in 5 Novembre n. Ministrulu de financie d. Szell a presentatu camerei din Budapesta in siedinti’a din 30 Oct. budgetulu pentru anulu 1878. In cuventarea s’a ministrului voitu se dovedésca, ca financiele statului s’au imbunatatitu cu multu, ca budgetulu anului venitoriu va fi cu 13 milioane mai putinu incarcatu. Veniturile sunt preliminate pentru an. 1878 cu 165 milioane, va sedica cu 21/1 milioane mai multe, or’ cheltuielile cu 182 milióane, va se dica cu 30 mii, mai puține ca in anulu 1877. Deficitulu, care resulta din sumele aceste pentru anulu venitoriu, e dér’ numai de 16 milióane, prin urmare cu 6 milióane mai micu cu cumu a fostu in anulu curentu. Éca cu ce se mangaia astadi d. Szell si intreg’a céta a guvernamentaliloru. „N’avemu nici o causa de a mai fi ingrigiati pentru venitoriulu financieloru nóstre“ esclama „Pester Lloyd“. „Venitulu nostru din imposite (dări) este de 163 milioane. Prin urmare statulu nostru sta fația c’unu deficitu, care abia face mai multu de optu procente din venitulu acest’a. Financiele unui asemenea statu nu suntu ruinate.“ Astfeliu argumenteaza oamenii guvernului. Foile opositiunale maghiare si cele vienese ne arata inse lucrulu in alta lumina. „Egyetértés“ merge pana a dice, ca budgetulu presentatu, din orice punctu de vedere s’ar’ esamina, nu pote decatu se convingă pe maghiari, ca cu sistemulu presentu bancrut’a financiaria este neevitabila. Totu asiase esprima „Nemzeti Hirlap“ si fai’a baronelui Sennyey „Kelet Népe“ se teme, ca bilantiulu stabilitu de ministrulu Szeli se nu fia resturnatu prin credite suplementari. Temerea acést’a este fóarte fundata in esperientiele anului trecutu, despre cari sele se istorisésca multe „Deutsche Zeitung“ din Vien’a. După acést’a faia deficitulu pentru 1878 nu va fi de 16, ci in realitate de 59 milioane] pentru ca si deficitulu anului trecutu a fostu după insusi mărturisirea ministrului multu mai mare cu preliminariulu. „D. Zig.“ taxéza adeca la 25 mii. suma, care s’a cheltuitu in 1876 peste preliminariu si la acéstea mai adauge inca 20 milioane cheltuite mai multu in anulu curentu. Astu-feliu crede fai’a vienésa, ca deficitulu adeveratu alu anului venitoriu va fi de patru ori mai mare decatu se vede preliminatu in budgetulu pentru 1878. Poate ca cifrele aduse de „D. Ztg.“ se fia esagerate, der’ adeveru remane ca spesele au trecutu in totu-déun’a cu multu peste sumele preliminate. Oficiosii nostri afirma, ca guvernele din Budapest’a si Vien’a ar’ fi decise a ’si da tóate silintiele spre a face ca pactuludualisticu se fia perfectu cu finea anului curentu. Scopulu acest’a inse se poate ajunge numai atunci déca se voru regula mai inainte relatiunile vamali si comerciali cu Germani’a, caci de aci depinde si regularea definitiva a relatiuniloru vamali intre Austri’a si Ungari’a. Din aceste consideratiuni guvernulu austro-ungaru este contra unui provisoriu cu Germania, căci acest’a ar’ aduce după sine neaperatu unu provisoriu intre Austri’a si Ungari’a si după parerea ce domnesce in Budapest’a, provisoriulu ar’ periclita in mare gradu insesi esistinti’a dualismului. Prin urmare ceea ce voiescu si dorescu dualistii este ca se ’si voda catu mai curundu asigurata in modu definitivu esistinti’a pe alti diece ani. Dor’ Bismarck ’si are planurile sale si deocamdată le-a trasu o dunga peste socotéla. Marele consiliu de ministrii din Budapest’a a decisu a oferi Germaniei unu tratatu cu aceî’a alu natiuniloru celoru mai favorisate, Bismarck nuse cere categoricu ca se se prelungésca tratatulu de pana acuma provisoriu inca pe unu anu. Guvernulu austro-ungaru inse nu voiesce se faca acést’a concessiune, de óre ce atunci s’ar’ amana pe unu anu si regularea definitiva a pactului dualisticu. Precumu se vede dar’ încurcările sunt mari si forte cu greu se voru aplana in siese septemani, adeca pana la finea anului presinte. In privinti’a atitudinei Serbiei se respandescu inca si acuma scirile cele mai contradicatorie. Unii dicu, ca serbii, incuragiati prin succesele armeloru chrestine, voiescu se intre neaperatu in acțiune, cu atatu mai multu, cu catu acuma si Greci ’a ar’ fi gata a trece peste frontier’a turcasca cu 30,000 oameni, din alta parte inse se anuntia, ca Russi’a ar’ fi declaratu formalu in Belgradu, ca nu mai reflecteza la cooperarea Serbiei. Totodată se scrie, ca toate brigadele de militia serbesca au fostu pornite la frontiera. După o alta relatiune, in Belgradu ar’ fi facutu o impressiune din cele mai deprimatorie, impregiurarea, ca pretendentulu Carageorgevici a fostu primitu cu distinctiune in cuartirulu generalu russescu. La serbie ar’ fi téma, ca nu cumva russii se fi desemnata pe Carageorgevici de viitoriulu principe alu Bosniei. Cris’a din Franci’a pare ca este aprope de o aplanare provisoria. După scrrile cele mai noue Mac-Mahon s’a decisu a chiama unu altu ministeriu, cu Pouyer-Quertier ca presiedinte alu consiliului si cu marchisulu Vogué (ambassadorulu francesu dela Vien’a) cu ministru alu afaceriloru străine. Se dice ca ar’ fi intratu si Wallon in noulu ministeriu. Sciri telegrafice. — (Agenti’a gen. russa.) Bogota, 29 Oct. Eri 28 Oct. trupele gardei sub comand’a generalului Gurko au incungiuratu positiunea turciloru la Telisiu pe la sioseu’a Sofiei si au deschisu foculu din cele 72 tunuri ale loru. După 2 ore de bombardare garnisan’a compusa din 7 batalioane de infanteria cu 4 tunuri sub comanda lui Ismail-Hakky-pasi’a a capitulatu si a depusu armele; 300 oameni au pututu se scape, restulu, impreuna cu pasi’a si 10 oficieri se afla prisonieri la Gorni- Dubnik si trebue se fia pusi in libertate; der’ Ismail Hakky si cativa oficieri au preferitu se remana prisonieri. Au luatu parte la acesta lupta l-a brigada din divisiunea 2-a de infanteria de garda, a 2-a divisiune de cavaleria de garda si brigada a cazaciloru din Caucasu. Perderea nóastra a fostu 1 mortu si 15 răniţi de infanteria; regimentulu de lancieri, care a atacatu infanteria, a perdutu 6 oficieri si 50 soldaţi morţi si răniţi. Restulu perderiloru nu e cunoscutu inca, der’ in orice casu prijinu considerabile. Bogata, 30 Oct. In bataliele dela 12 si dela 16 Oct. st. v. la Gorni-Dubnik si Telisiu amu facutu pri zonieri 13 tabóre (batalióne) de infanteria, 5 escadróne de cavaleria si apróape 7 tunuri. Peste totu apróape 7000 de oameni. Intr’acestu numeru se afla 2 pasi, 200 de oficiali, 3 anglesi si 1 francesu din Constantinopolu. Din anglesi uulti e colonelu in servitiulu Turciei, or’ ceialalti doui sunt chirurgi. Acestia au fostu lasati lenga prisonierii răniţi. Budapest’s, 6 Novembre. (Telegramulu „Gazetei Trans.“) Curtea de cassatiune a respinsu cererea de nullitate in processulu Negrutiu. Damu locu in urmatoriele unui articolu, care trateza despre o cestiune de interessu generalu romaim si a carui’a idea conducatóre trebuie se