Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-12-08 / nr. 94
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminec’a. ^rotlvLlvL a.'boaa.a.ro.eaa.t-va.lu.i . nulu pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 3 fl. y. . — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu sau 28 franci. Se prenumera : la postele c. si r. si pe la do. corespondenti. ^.a.L-u.3a.di-u.xIle pun’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 er v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 94. Dumineca, 8 Decembre26 Novembre 1878. Hain’a intorsa. Brasiovu, 7 Decembre 1878. Bucuria mare in taber’a guvernamentaliloru, caci avemu crasi unu ministeriu nou ungurescu cu d. Tisza Kálmán in frunte. Ministeriu nou cu ministri vechi ? — »Pesti Napló“ ne-a aratatu deunadile, ca acest’a se pote foarte usioru. »Candu haina, dise elu, s’a invechitu si s’a rosu, omulu economu o descose, o intorce pe dosu si o case erasi la locu, si hain’a noua e gafa“. Asia si nu altfeliu a facutu si d-lu Tisza, formandu nouu ministeriu. Guvernulu lui Tisza a intratu după »P. Napló“ »in stadiulu hainei intorse.“ Doue găuri dintr’ins’a le-a astupatu cu petece mai multu sau mai puţinu intrebuintiate — ministeriulu de financie l’a incredintiatu fostului ministru comite Iuliu Szapáry, ministeriulu de comerciu baronului transilvaneanu Gabrielu Kemény, or’ ceilalti ministri vechi au remasu in posturile loru si noulu cabinetu ungurescu a fostu constituitu. Asiader’ d-lu Tisza va porta si de aci incolo carm’a statului cu cunoscuta-i energia de a »sdrobi“ totu ce i se pune in cale. Cea mai mare greutate a avutu, pana si-a aflatu unu ministru de financie, caci nimenea nu voiea se ia asupra-si sarcin’a acést’a in impregiurarile triste, in cari se afla astadi visteri’a statului. După tabloulu venituriloru si alu cheltuieliloru statului ungurescu pentru cuartalulu alu treilea din anulu curentu, publicatu in »Budapesti Közlöny“ deficitulu acestui cuartalu se urca la 18,7 milioane florini, adeca cu 37 milioane mai multu, ca in anulu trecutu. Este de observatu ca in deficitulu acesta nu sunt cuprinse spesele ocupatiunei, asupra carora se porta o socotala deosebita. Resultatulu acesta alu starei financieloru statului e cu atatu mai intristatoriu, cu catu impositele in anii trecuti s’au totu urcatu si incassarea loru se esecuta in moduiu celu mai necrutiatoriu. Comitele Szapáry va avé dor de a deslega o problema, pentru care anevoie ’i voru ajunge poterile. In fagi’a deplorabilei situatiuni financiare este de miratu de unde isi mai i-a curagiulu »Kelet“ din Clusiu de a profeti Ungariei si »partiloru transilvane“ cu atata aplombu unu »viitoriu mai frumosu“. Si pentru ce spera »Kelet“ intr’unu asemenea viitoriu frumosu ? — Pentru ca la ministeriulu agriculturei, comerciului si alu lucrariloru publice a fostu chiamatu unu transilvaneanu br. Kemény Gábor. Este frumosu a te astepta totu la mai bine, dér’ a spera pentr’unu statu cu Ungan’a sub impregiurarile grele de fagia unu viitoriu mai ferice dela activitatea unui singuru ministru — fia oricine va fi — este o eroare din cele mai mari politice. Noi din partene amu dori, cu sperantiele lui »Kelet“, incatu privescu redicarea comerciului prin d. Kemény Gábor se se realiseze, caci de aci ar’ profita toti locuitorii Ungariei si ai Transilvaniei, dar’ vedemu, ca chiaru organe oficiose unguresci se indoiescu foarte, ca d. br. Kemény ar’ fi in stare a corespunde tuturoru recerintieloru resortului seu. Ele necumu se creda intr’o inaugurare a unei noue ere mai fericite comerciale prin d. br. Kemény, dubiteza chiaru, ca acesta va potu se corespunda pe deplinu greului seu oficiu. Dér’ se mai sioptesce prin coridoarele camerei din Pestea, ca d-lu Tisza de aceea si-a alesu pe baronulu Kemény de colegu la resortulu comerciului, pentru ca guvernulu iu luptele ferbinti parlamentare se poata conta pe viitoriu mai multu pe voturile deputatiloru de nationalitate maghiara din Transilvanii. Sermaai Transilvăneni de nationalitate maghiara! La ce rolu ati mai fostu chiamati si voi de sarte in momentele aceste critice! Stefulu cabinetului ungurescu are acumu mai multa lipsa, ca oricandu de voturile vóstre si de aceea oferă unu portofoliu unuia din voi, si voi nu mai poteti de bucuria, ca vi s’a facutu acést’a atenţiune si speraţi de aci, totulu, unu viitoriu mai frumosu chiaru. Ve bucuraţi ca de asta di incolo nu mai sunteti a siósea, ci numai a cincea rota la carulu statului ungurescu, si nu vedeţi ca baronulu Kemény Gábor ar’ trebui se fia unu adeveratu facetoria de minuni, ca se ve poata scoate din starea trista, in care va aruncatu o politica passionata, scurtu vedietoare !! Der’ se lasamu pe compatrioții noștri transilvăneni se manance asia cumu si-au seratu. D-lu Tisza va ingriji ca se mai recoresca foculu sperantieloru celoru mari, ce le punu in »noulu“ ministeriu. Un’a din cestiunile, cari ne interesaza mai multu pentru momentu este, ca are fi-va »nou’a“ haina intorsa mai durabila cu cea vechia? Esperienti’a ne invatia a crede contrariulu. In orice casu inse ne potemu linisti asupra unui punctu . Daca acest’a noua haina se va toci — ceea ce avemu causa fundata a crede, ca se va intempla catu mai curendu — va fi impossibilu de a-o mai intoarce si carpi! DIN DOBROGEA. Chiustengea, 19 Nov. (1 Dec.) 1878. (Corresp. part. a „Gaz. Trans.“) Credu, ca aveti deja cunoscintia despre frumoasa primire ce avu armata romana la debarcarea ei pe teritoriulu Dobrogei, mai cu seama in Tulcea, a careia locuitori escelara in acesta privintia. Diferitele nationalitati din acestu orasiu: romani, greci, armeni, bulgari, turci, tatari, evrei si lipoveni se intrecura unii pe altii in manifestarea simpathieloru loru pentru romani, redicandule fiecare in parte cate unu arcu de triumfu, pe care se aflau cele mai frumoase decoruri si inscriptiuni alese in limba romana. Toate casele pana si in mahalalele mai estreme erau impodobite cu steguri tricolore romane si alte semne de entusiasmu, incatu aspectulu orasiului era iu acést’a di adeveratu serbatorescu. In Macinu, Babadagh, Rasiov’a si Cern’a-Voda primirea fu asemenea buna. Aici iu Chiustengea nesosindu inca pana in acestu momentu trupele romane, nu ve potu spune nimicu despre primirea loru. Pana acuma nici nu se vede vre-o pregătire oarecare, desi amploiații civili sunt deja sosiți cu totii si asteapta comissiunea, ca sei instaleze si care trebuie se soseasca astadi din spre Babadagh. Unu lucru 'mi pare inse straneu, adeca, ca russii nu făcu nici o pregătire de a parasi aceste localitati, din contra ei lucraza aci cu cea mai mare energia la întăriri, facandu baterii mari pentru tunuri grele. Garnisonia russa din acestu orasiu se compune din unu regimentu de 3 batalione infanteria, 1 compania de saperi, 1 bateria de campu, 1 bateria de costa si alte detastamente, cari dispunu de unu materialu mare de resbelu. întăririle loru au de scopu aperarea Chiustengei din spre Mare. In orasiu russii au ocupatu tóte localurile disponibile, incatu nu se scie, cumu se va arangiu cu artiruirea trupeloru romane, daca russii n’oru vor a ceda in buna intielegere din localurile ocupate si daca guvernulu romanu se va tiena strictu de conventiunea inchiaiata la inceputulu resbelului, adeca de a nu tolera stabilirea de garnisone russe la unulu si acelasiu locu, decatu pe 5 dile. Garnisan’a russa cea mai însemnata se afla aci in Chiustengea d’impreuna cu staturile majore si cu 2 generali, din cari unulu generalu Schiling, de origine germanu, e generalu de geniu. In Tulcea si Cernavod’a sunt cate 2 companii infanteria, or’ in celelalte puncte, precumu Macinu, Babadagh, Medjedie, Mangalia si Rasiov’a parte mici detastamente si parte numai escorte ale guvernoriloru respectivi. — Dobrogea in generalu este o tiara frumósa si productiva, dér’ negligiata si, déca guvernulu romanu o va inzestrau-o cu institutiuni solide si cu o administratiune corecta si serioasa, in celu mai scurtu timpii se va convinge, ca prin Dobrogea a facutu o buna acuisitiune, caci toate cheltuielile, ce vor trebui se se faca pentru redicarea agriculturei, imbunatatirea soartei locuitoriloru si incuragiarea comerciului, se potu acoperi chiaru prin veniturile acestei provincie, propriu disu. Ea dispune de toate resursele possibile. Locuitorii chiaru iu impregiurarile de fa$ia stau bine; ei arau unde voieau si catu voieau cu zio dijma. Pentru întinderea intrega a acestei provincie" inse, locuitorii actuali nu sunt suficienti, incatu ar’ fi de doritu, ca guvernulu in prim’a linea se se ocupe de cestiunea unei colonisari solide. Multe din satele vechi ale Dobrogei sunt complectamente distruse de catra bulgari, incatu turcii si tatarii refugiati, intorcendu-se acuma, nu gasescu decatu cenusia in vatr’a sateloru loru. Desi a mai remasu ici-colea cate o casa turcesca nestricata, totusiu fostulu proprietariu nu mai poate dispune de ea, caci bulgarii si mai cu seama evreii, cari s’au adunatu din Basarabia, Russia si Ddieu mai scie din ce parti ale lumei, au ocupatu totu ce au gasitu, facandu-se stapani pe proprietățile parasite. Evreii mergu cu misieri’a inca si mai departe: ei adeca, procurandu-si acte false disputa turciloru dreptulu de proprietate chiaru înaintea autoritatiloru, cari, bine intielesu, inca-i incuragiaza. Eu credu inse, ca guvernulu romanu va lua toate mesurile possibile spre a face dreptate in acestea privintia si va alunga pe vagabondii evrei, cari au inundatu toate localitățile Dobrogei sub regimulu russo-bulgaru si acuma se dau de vechi locuitori ai acestei provincie. Aveau deja dovedi destulu de triste despre tendintiele acestui soiu de oameni. Asemenea sau mai incuibatu in acest’a provincia totu sub regimulu russobulgaru o multime de advocati din Basarabi’a si alte parti unde nu’si gaseau panea de toate dilele, cari instigeaza si baga totu feliulu de discordii intre locuitorii inca inocenti, incatu, după cumu m’am informatu, nemultiamirile reciproce si neintielegerile intre conlocuitori, cumu sunt acuma, n’au mai esistatu de candu traiescu împreuna. — Fruntasii din Tulcea pregatescu o petitiune colectiva catra guvernulu romanu, ca se-i scape de aceste plage. Calatorindu prin acest’a frumósa tiara, la fiecare pasu védi, catu de multu a fostu negligiata — o tiara fara stapanu. Drumulu de feru intre Chiustengea, Medjedi’a si Cern’a-Voda, apartienendu unei societăți anglese, se gasesce intr’o stare deplorabila, atatu in privinti’a constructiunei, catu si a miscarei. Cumu se vede, acest’a societate n’a fostu pusa sub nici-unu controlu din partea guvernului turcescu. Publiculu nu gasesce nici o comoditate fia in vagoane, fia la diferitele gări. Gar’a de aci are aparinti’a mai multu a unui siopronu seu grajdu, decatu a garei unui punctu insemnatu, a unui portu. Pe toata lini’a cantoane nu esista, plecarea si sosirea e neregulata, d. e. trenulu plinu de pasagieri asteapta cate 2 ore la gara, caci amploiații dela garda estrema nu se afla in birou spre a fi anunciati, ca trenulu pornesce. Ajungendu trenulu la o stațiune intermediara, se opresce, fara ca publiculu se fia anunciatu, cumu e usulu in toata lumea, despre numirea statiunei, seu timpulu catu sta. Asemenea pornesce fara a da semnalele îndatinate si fara a se interessa de pasagierii, cari comitu imprudenti’a de a cugeta, ca sunt pe unu drumu de feru europeanu si se dau rosu la cate-o staţiune pentru trebuintiele loru naturale. In apropiere de staţiunile estreme trenu