Gazeta Transilvaniei, 1879 (Anul 42, nr. 1-104)
1879-10-28 / nr. 86
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piati’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Joi’a si Duminee’a. 3?xeti*u.lu. abonamentului , pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu seu 28 franci. a nuilTj. XZZJLaTX. Se prenuraera: la postele c. si r. si pe la doi. corespondenţi. .^XL-vxxi.ci-u.xile : una serie garmondu 6er. si timbru de 30 er. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 86. Dumineca, 28 Octobre 9 Novembre 1879. Brasiovu, 8 Novembre/27 Octobre. Noue încurcături se preparu in Orientu. A fostu o amagire a crede, ca tractaturu dela Berlin va crea o perioda de liniste in peninsul’a Balcaniloru. Astadi deja se arata, câtu de slaba a fostu oper’a de pace a Congressului mariloru poteri. Deca voiesci se sterpesci unureu, trebuie se delaturi mai antaiu căușele lui, se-i tai redacinele. Intemplatu-s’a acést’a ? Nicidecumu. Marile poteri numai atunci ar’ fi potutu sterpi radacin’a reului in Orientu, déca ar’ fi inlocuitu guvernulu destramatu alu Padisiahului c’unu guvernu luminatu europeanu, care se fia capabilu a introduce reformele necessare, ca Turci’a se ’si poata veni earasi in fire. In fapta inse marile poteri nu s’au ganditu niciodată seriosu la aceea, ca se intaresca domnia Turciloru in partea aceea a Europei, care se mai afla sub dominatiunea loru, ci scopulu adeveratu alu fiecarei dintre poteri a fost de a-si intari propri’a influintia in Orientu, asigurandu-si astfeliu interessele particulare ce le are acolo. Ba doue din marile poteri nu s’au marginitu la Turci’a europeana, ci si-au estinsu cerculu influintiei loru si asupra posessiuniloru asiatice ale Sultanului. Un’a din aceste poteri, Russi’a, a capetatu la incheierea păcii o parte insemnata din teritoriulu asiaticu alu Turciei, ear’ cealalta Anglia, a sciutu cu o dibacia fara se faca unu bunu comerciu cu Sultanulu, luandu-i insul’a Cipru si facendu-lu se subscrie o politia, care poate se luceste inca toata imperatia. Angli’a vine acuma si presentéza Sultanului acést’a politia, adeca tractatulu privitoriu la Cipru, prin care se obliga Turci’a de a introduce anumite reforme in Asi’a mica sub control’a Angliei. Sultanulu nu este in stare se esecuteze stipulatiunile acestui tractatu, deorece aparatulu lui administrativu se afla intr’o totala dissolutiune si aci este punctulu dela care emana complicatiunile. Rivalulu Angliei in Asi’a, Russi’a, folosindu-se de slabitiunea Sultanului, ilu incuragiéza de a face resistintia pretensiuniloru Angliei si tinde alu supune astfeliu cu totulu influintiei cabinetului dela Petersburg. Mai multu ca altadata se combate astadi in Constantinopolu influinti’a russeasca cu cea angresa. In timpulu din urma Russii predominau pe bietulu Abdul Hamid, pe care l’au indemnatu a numi unu ministeriu de care se dice câ sta in servitiulu Russiei. Acést’a a provocatu unu pasu forte energicu din partea cabinetului anglesu. Am-Layard a predatu dilele aceste Sultanului unu feliu de ultimatu in care ilu provoca a introduce reformele promise amenintiandulu, cumu se afirma, ca la dincontra va fi destituitu si fratele seu Rehad va fi proclamatu Sultanu. Scirea, acesta se intielege, a produsu mare sensatiune pretutindeni. Desi se vedea ca este ceva esagerata, totusiu nu era indoiela ca pasulu cabinetului anglesu a fost férte seriosu, câci deodata cu ultimatulu guvernulu anglesu a datu ordinu unei escadre de noi anglese a pleca spre capitala turcesca. Acuma se telegrafeaza dela Londra câ ordinulu datu escadrei a fost retrasu, deoarece Turcia a declaratu prin ambasadorulu seu dela Londra, ca reformele pe cari le cere Angli’a voru fi introduse. Cris’a a perdutu prin acést’a cevasi din ascutisiulu ei, dér’ căușele ei nu s’au delaturatu. Angli’a scie mai bine ca ori cine câta incredere merita promissiunile frumóse ce le face Sultanulu. Candu insusi capii administratiunei turcesci sunt nesce omeni venali, nesce trentori de prima ordine, cari sciu se inghitia numai salarie mari, este anevoie a spera in introducerea de reforme senatose. Nu este greu a prevede prin urmare ca isbucnirea unui nou conflictu in Orientu nu mai este departe. In scurtu timpu va trebui se se decidă deca influinti’a russesca seu cea anglesa va domni in Stambulu. Totodată cu acést’a se va hotari definitivu si sórtea Turciei. De acuma deja au inceputu se-i cobésca de reu. Scrrea cu Angli’a a amenintiatu pe Sultanu cu destituirea a fost astadi inca esagerata, dér’ lesne se póate intempla ca Sultanulu se-o pata cu vasalulu seu, vice-regele Egipetului. Acest’a ar’ fi semnalulu ca Turci’a va fi stersa din sirulu stateloru europene. Complicatiunile orientale sunt totodată unu periculu pentru statele mici orientale si Romania este dintre tóte mai multu espusa. Statulu romanu are lipsa de pace pentru ca se se poata consolida in intru. In interessulu României trebuie se dorimu dér’ cu conflictulu viitoriu orientalu, care pare a fi nedelaturabilu, se seamane câtu mai multu, ca asia momentulu decisivu se afle pe Romani reculesi, gata asi aperâ independinti’a câștigată cu atâtea jertfe. Considerandu grav’a situatiune in Orientu nu ne potemu esplica de ce marile poteri apusa se intardie cu recunoscerea independentiei României inca si acuma după ce s’a revisuitu artiolului din Constitutiunea romana si s’a facutu astfeliu destulu tuturoru recerintieloru tractatului dela Berlin. Poate ca poterile voiescu se astepte pena ce se voru pune in pracsa principiele recunoscute de Corpurile legiuitore. Nu intielegemu inse cumu neîncrederea ar’ potu se fia atâtu de mare fagia de unu statu, care a datu atâtea dovedi câ este demnu de cea mai mare incredere a Europei civilisate. Speramu inse câ in curându se va chiarificâ situatiunea acest’a penibila in favorulu României. Cronic’a evenimenteloru politice. Inca afacerea Zichy -Ferraris, despre care vorbimu mai la vale, nu este de totu terminata si eata ca avemu o noua afacere si mai „picanta“, aceea a comitelui Szapáry. Ghestefturile in Ungaria sunt in flóre, ce minune ar’ fi dór’, déca s’ar’ constata, ca nici ministrulu de finance nu se retrage din gloriosulu locu alu speculatiunei mai inalte. Cetitorii nostri sciu, cu ministrulu de finance comitele Szapáry a presentatu camerei ungare si unu proiectu de lege, prin care se prelungesce durata legala a amortisarei obligatiuniloru de desărcinarea pamentului si de rescumperarea dijmei de vinu. Faptulu acesta a ajunsu de a face, cu cursulu obligatiuniloru de statu ing. si trans. se scada la burs’a din Vien’a. Ministrulu Szapáry a solutu ca va urmá acést’a ca si siguru. Foile opositionale cu „Magyarország“ in frunte imputa acuma ministrului de finance, câ imediatu inainte de a face espunerea s’a in camera, a vendutu pe la casele de banca din Budapesta o suma mare de obligaţiuni de desărcinarea pamentului, câ a facutu prin urmare unu profitu folosindu-se de secretulu guvernului, ce ’lu cunoscea numai densulu. „Pester Journal“ dela 3. Nov. dice, ca „in timpulu“ din urma a vendutu corniţele Szapáry o suma de 10,000 obligaţiuni, ear’ in presar’a presentarei proiectului memoratu a vendutu la banc’a de escomptu ungara directu obligaţiuni in valoare de 110,000 fl. In aceeaşi zi au vendutu acolo cons. minister. Le e l pentru 60,000 fl. si unu altu amploiaţii minister, pentru 10,000 fl. In fine aparii sogi’a comitelui Szapáry in aceeasi casa de schimbu si vendi pentru 70,000 fl. obligaţiuni de dijme de vinu.“ Alte foi cari voiescu, se ia in aperare pe ministrulu Szapáry, dicu, ca ar’ fi facutu numitele ghesiefturi la finitulu lunei lui Septembre, candu inca nu sciea de mesur’a propusa cu obligatiunile. Este greu inse a crede, ca unu ministru de finance se nu scie cu-o luna inainte de-o mesura atâtu de insemnata financiara ce-o propune insusi. Comissiunea insarcinata de poterile europene, după propunerea Rusiei, de a studia, deca se va potu construi unu podu si in altu locu decâtu lenga Arab-Tabi’a, a sositu — cumu anuntia „Renascerea“ — Mercuri la 11 ore in Bucuresci. Comisarii au fost la fagi’a locului; ei se voru întruni si voru deliberâ in capitala si apoi isi voru face raporturile câtra guvernele respective. „Agenti’a Russa“ a citatu mai deunadi cu unu semnu, cu sau imbunatatitu relatiunile Russiei câtra Germani’a si Austro-Ungari’a, intielegerea ce s’a stabilitu intre cabinete asupra c estiune i de Arab-Tabia. Acést’a intielegere, dice „Pester Lloyd“, „are negresitu valoarea s’a , doar’ abstragendu chiaru dela aceea, câ cestiunea Arab- Tabiei nu este o afacere, care se poata domina toata directiunea politica a poteriloru, mai trebuie se consideramu, câ chiaru si in acést’a afacere Russi’a s’a totu isolatu de celelalte poteri. Inca in timpulu celu mai din urma a cerutu Russi’a, câ in comissiunea technica, care are se frcseze loculu la malulu Dunarei, care se fia aptu pentru construirea unui podu, se fia primitu si unu representantu alu principatului Bulgariei. Austro-Ungari’a s’a opusu inse energicu acestei cereri.“ „Baronulu Haymerle — actiunea acest’a cade deja in timpulu activitatii sale ministeriale — a respunsu la afirmarea Russiei, ca Bulgari’a se aiba ca si Romani’a dreptulu a fi representata si a avu votu in comissiune, provocandu-se simplu la tractatulu dela Berlin, care tractatu acorda României independenti’a, pre caudu pe Bulgari’a o declara de statu tributariu alu inaltei Porte otomane. Argumentarea acest’a a fost destulu de convingetoare. In fapta cererea Russiei a fost respinsa si numai, spre a documenta bun’a vointia, s’a concesu, ca comissiunea se asculte si parerea unui specialistu bulgaru. Intielegerea s’a stabilitu dar’ in adeveru după mersulu lucruriloru inse nu s’a stabilitu asia, câ Russii se aiba causa, a se provoca in deosebi la ea, spre a dovedi prin acést’a câtu de prevenitóre si concilianta ar’ fi Russi’a.“ Asia fata oficióasa pestana, care scie se le sucesca pe hartia tóte atâtu de bine, incâtu isu mai totu in defavorulu planuriloru si pretensiuniloru Russiei. In realitate iuse lucrurile stau asia, câ mai totu Russi’a este de asupra. Astfeliu se lățise prin Bucuresci o scrie, care amu dori câ niciodată se nu se adeveresca, câ adeca comissiunea pentru delimitarea fruntarieloru din Bulgari’a ar’ fi decisu la indemnulu representantului guvernului francesu, câ mai este si altu punctu favorabilu pentru a se face podu peste Dunăre, afara de acel’a de la Arab-Tabi’a. Se’ntielege, ca acést’a scrie a facutu o impresiune forte durerósa in capitala, care inse este deocamdată nefundata, câci, după cumu se anuntia acumu, comissiunea se va intruni si va delibera in Bucuresci, va sedica, nu si-a datu inca votulu definitivu in cestiune. Se fia cu tóte astea acea scrie deprimatare basata pe dispositiunea majoritatii delegatiloru mariloru poteri ? Intielegerea dintre cabinete, ce-o constata si „P. LI.“, consiste oare in alegerea unui altu punctu pentru construirea podului peste Dunăre ? Asta ar’ insemna nu, ca Russi’a este prevenitoare ci ca poterile simt „prevenitoare“ fasia de ea. Ar’ fi tristu, deca Franca ar’ parasi Romani’a si in aceasta cestiune, cumu a facut’o in cestiunea Evreiloru. Dér’ se asteptamu in patientia resultatulu definitivu. In legătură cu sgomotele privitorie la Arab- Tabi’a se lati deodata in Bucuresci scriea, ca d. ministru-presiedinte Jonu Bratianu si-ar’ fi depusu demissiunea in manile Domnitoriului. Se dicea, câ d. Bratianu disgustatu de multele pedeci si vediendu directiunea nefavorabila ce a luat’o si cestiunea Arab-Tabiei, la care ds’a tiene férte multu, a hotaritu a se retrage. „Romanulu“ a rectificatu iuse soirile respandite, scriindu urmatorele: „Ceea ce puturamu aflu este, ca eri (2 Nov.) intr’unu consiliu de ministri, trenutu sub presie-