Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-10-26 / nr. 86
că va fi Bratianu. Inregistramu acést’a scrie , observandu, ca nu de faultu organulu d-lui Boerescu „Press’a“ a fost desmintitu tóte sgomotele, ce s’au fost latîtu cu privire la neintielegeri in ministeriu. Diuarele din Vien’a, ca mai de apróape interessate, se ocupa multu de noulu cabinetu serbescu si de siansele ce le pote ave. „Corresp. polit.“ afla, ca la Belgradu se planuiescu lucruri mari, reforme insemnate in intru, chiaru si constituti’a ar’ voi se-o modifice noulu ministeriu, introducandu sistemulu de doue camere si restringandu libertatea de intruniri. Nu scimu de unde si-ar lua curagiulu noulu ministru-presiedinte Pirocianaz pentru nesce mesuri reactionare cu aceste. Credu oare cei din Viena, ca noului cabinetu serbescu ’i voru succede tóte cu ajutoriulu pressiunei diplomatice a d-lui Haymerle ? Ni se pare, cu calcululu ce oru dela Vien’a are unu fundamentu fórte slabu. Serbii voru mai face póte vreo mica concessiune Austriei in privinti’a tractatului de comerciu, dar’ nu voru suferi pentru durata nici unu ministeriu, care ar voi se fiu nou iustrimeniu alu baronului Haymerle. Se dice, cee dreptu, ca principele Milan ar’ ave mari simpathii catra Austria si ca retragerea lui Ristici ar’ fi fost hotarita inca in Ischl. Aceste tóte potu fi adeverate. Principele Milanu nu prea este iubitu la Petersburg si partid’a serbasca, care gravitéza spre capital’a Russiei, ia devenitu nu numai odata fóarte incomoda. E naturalu dar’ ca principele, pentru persóan’a lui, cauta mai bucurosu unu radiemu la Viena si in partid’a conservatoria din tiara, decatu la Petersburg si in partid’a lui Ristici. Cu tote astea suntemu de părere, ca noulu cabinetu serbescu va ave o scurta durata si principele earasi va trebui se chiame pe Ristici. Se anuntia, ca spre aplanarea dificultatiloru escate intre Serbia si Austria, ministrulu de esterne Mijatovici va merge in persoana la Vienna. Cine garanteza in fine, cu toata afacerea cu formarea noului cabinetu serbescu si cu inaugurarea unom negotiane noue cuVien’a nu este decatu numai o manevra făcută cu scopu de a mai amana incheiarea tractatului comercialu cu Austria inca câteva luni, pena ce nanasiulu dela Petersburg isi va fi facutu pregătirile sale diplomatice si militare, pentru nou’a campania orientala ? Organulu partidei conservative anglese „Standard“, vorbindu asupra situatiunei, dice, cu esperimentulu facutu cu „concertulu europeanu“ s’a finitu prin aceea, ca Angli’a are ma su isolata. Daca primulu-ministru Gladstone ar’ fi lasatu concertulu europenu in cointielegerea deplina a Angliei cu Germani’a si Austro-Ungari’a, planulu lui s ar’ fi potutu realisa. Gladstone inse n’a voitu se faca jertfa acest’a personala, de aceea trebuie se faca acuma o jertfa si mai mare, caci a suferitu unu desastru diplomaticu. Isolarea Angliei e prea batatóare la ochi decatu ca sa se poata nega. Angli’a iese din concertulu europenu disolvatu fara se aiba vr uuu aliatu si fara se fi dobanditu vr’unu resultatu. — Pentru momentu in adeveru s’ar paré ca „Standard“ are dreptu si ca Angli’a a remasu isolata, inse cine poate prevede, cum se voru mai intorce lucrurile fia si numai pana la definitiva resolvare a cestiunii muntenegrene ? Espunerile baronului Haymerle făcute in delegatiuni cu privire la cestiunea orientala, a data ansa fetei guvernamentale anglese „Daily News“ a scrie urmatoarele : „Er, Haymerie trebue se sustiena mai autaiu concertulu austriacu, si apoi se se ocupe de concertulu e ur o p e a n u. Noi totdeuna am privitu de-o fantasia oarba ideea de a privi in Austria unu feliu de petra unghiulara pentru o mare constructiune a politicei europene. Ori ce decisiune ar’ lua guvernulu lui Mr. Gladstone, poate se fia siguru ori si cine, ca hotaririle lui nu voru fi nicidecum conduse de acea convictiune, câ Austri’a poate eserciea o influentia conducetoria asupra afaceriloru continentului europeanu. Credinti’a cea mare in influinti’a Austriei n’a mai fost de multu alta de câtu numai o superstitiune.“ Se telegrafeaza dela Constantinopolu cu dat’a 3 Novembre . Scriea adusa de „St. James Gazette“, cu trupele lu Riza-pasi’a s’aa* fi incaieratu cu insurgentii albanesi la podulu St. George, si ar’ fi fost respinse, nu este fundata. Adeveratu este, ca Riza-pasi’a, candu nu de multu s’a fost pusu in miscare c’unu micu detasiamentu, a datu la podulu St. George de unu detasiamentu de Albanesi si spre a evita unu conflictu (? !), s’a retrasu la Belai langa riulu Boiana pre candu Albanesii au remasu stapani peste podu I (sic!). Nici o lupta nu s’a incinsu. De atunci a sositu Dervisi-pasi’a in Scutari cu 4 batalione. Numerulu totalu alu ostirei regulante turcesci, ce se afla pe teritoriulu Dulciniei, este de 18 batalione. In Scutari s’alatitu faim’a cu Riza-pasi’a a fost destituitu si rechiamatu si câ va fi inlocuitu in tote functiunile sale de câtra Dervisi-pasi’a. Telegram’a de mai susu contiene mărturisirea, câ Riza-pasi’a in adeveru s’a temutu de resistenti’a insurgentiloru, care va se dîca, Albanesii sunt departe de a se fi impacata cu ide’a, ca predarea Dulciniei trebuie sa se faca, si sunt decisi a se opune fortiei cu forti’a. Mr. Gladstone va ride pagina, daca se voru incaiera insurgentii cu batalioanele lui Riza si Dervisi-pasi’a, caci atunci se urca earasi actiile politicei sale de actiune. „Daily News“ din Londra publica o corespondentia din Atena, in care se dice, ca resbelulu Greciei cu Turci’a ar’ fi neevitabilu, daca marile poteri nu voru sili pe Turci’a de a preda in posessiunea Greciloru frumósele provincii Thesali’a si Epirulu. Entusiasmulu Greciloru se nutresce in tóate modurile de câtra guvernulu dela Aten’a si poporulu devine din di in di totu mai doritoriu de resbelu. Regele a declaratu la diferite ocasiuni, câ nu poate concedia nici unu soldatu, pana ce tier’a nu se va vedé in posessiunea noueloru provincii. Nu incape indoiala, câ Grecii pe langa totu curagiulu, ce lu arata fagia de Turci, nu se gandescu in seriosu, câ le-ar poté succede a-si luâ singuri cu forti’a provinciele din cestiune ; scopulu loru este in prima linea de a demonsora câtu de seriosu, pentru câ se capete vr’unu ajutoriu dela vr’una din marile puteri. De alta parte nici Turcii nu sunt lenesi, ci se pregatescu de resbelu cu o energia, incâtu se pare, ca ei sunt inca si mai multu convinsi, ca unu resbelu va fi neevitabila. Cu privire la pregătirile de resbelu ale Turciloru o corespondentia din Constantinopolu da urmatorele date statistice : „In Constantinopolu se gasescu actualmente 16 batalioane infanteria, 36 escadroane si 18 baterii artileria ; la Salonica 11 batalioane infanteria, 5 escadroane si patru baterii; Adrianopolu 27 batalioane infanteria, 20 escadroane si 10 baterii (cari au plecatu tocmai acum la granitiele grecesci, der’ voru fi înlocuite, in locurile loru de garnisoane, cu trupe proaspete din Constantinopulu), la Iauina si Larisa 48 batalione infanteria, 18 escadróane si 26 baterii; la Monastir si Scutari 41 batalione, 6 escadróane si 9 baterii, la Pristin’a si Mitroviti’a 12 batalioane, 8 escadroane si patru baterii, — împreuna dor’, 100,000 oameni, cu 4500 cari si 426 tunuri.“ „Artileri'a de fortareatia se gasesce cu deosebire in întăririle Dardaneleloru. Artileri’a in genere e in buna stare si numera 23 baterii pedestre, 21 calaietie si 7 baterii de munte. — Magasinele de resbelu din Larissa Metiovo si Ianina sunt provediute cu munitiune si provianta pentru 40,000 oameni pe optu septemani, si in Salonicu se gasescu, asteptandu echiparea, peste 25,000 oameni. — Este destulu o aruncatura de ochiu asupra acestoru cifre, ca se vedeau, ca preparativele de resbelu ale Porţiei au in vedere, in prima linia, pe Greci, impotriva carora se gasescu deja concentraţi peste 70,000 oameni, fiindu gata de a fi echipaţi si de a merge se intareasca noue corpuri armate.“ Unu altu diaru a aglesit „Morning Post“, afla, câ Russi ’a ar’ lucru pentru solutiunea pacinica a cestiunei fruntarieioru grece. In scopulu acesta cabinetulu russescu se fi recomendatu poteriloru de a mai reduce pretensiunile grecesci aprobate de câtra conferentia dela Berlin. E solutu câ politicii russi nu impartasiescu despre „missiunea culturala a Elenismului“, acelesi convingeri cu br. Haymerle. Din contra, daca se baseza pe adeveru, ceea ce se comunica „Pressei“, ca „popi bulgari ar’ cutriera cu sume mari de bani Macedoni’a si Tessali’a spre a face propaganda printre poporatiunea romana, contra Greciloru, atunci agitatiunea acesta isi poate avè sorgintea mai curandu la Petersburg decatu la Stambulu, si poate ca sub pretecstu, ca va apera pe Turci in contra pretensiuniloru grecesci, Russia a dobanditu conlucrarea autoritatiloru otomane la acestea agitaţiune. Noi nu dâmu crediementu acestei serii, suntemu inse convinşi, câ atâtu Russii câtu si Turcii au interesu de a impedecâ mişcarea grecesca din peninsula balcanica, unii pentru câ vedu in Greci o piedeca pentru preponderantiu elementului slavu, ceilalti pentru ca Grecii voiescu se le ia provinciele cele mai frumoase. Nu numai lumea europana, dar’ chiaru si Americanii au fost surprinsi prin resultatulu a l e g e r e i presiedintelui in Statele unite ale Americei de nordu. A invinsu candidatulu republicaniloru Garfield, cu toate câ contra-candidatulu seu democratu generalu Hancock era desemnatu de candidatu pentru postulu de presiedinte. Democrații erau atâtu de siguri, câ voru invinge, incâtu incepura a se consulta deja înainte de alegere asupra modului cum se impartiasca funcțiunile intre densii. Daca ar’ fi invinsu partid’a democratiloru ne-amu fi potutu astepta la mari si radicale schimbări in Statele-Unite, asia partid’a ce a domnitu si pana adi, a remasu si acuma invingatore si o telegrama dela New-York asigura, ca alegerea lui Garfield de presiedinte se poate consideră ca o realegere a presiedintelui de pana acuma, Grant. Guvernulu francesu după ce a alungatu pe I e su iti din tier’a, s’a apucatu acuma de esecutarea decreteloru din Martiu si fagia de celelalte congregatiuni. Politi’a a facutu unu assaltu generalu asupra monastiriloru din toate partile tierei si peste puținii Frangi’a va fi curatata de călugări. La 29 Octobre a. c. s’au pusu in lucrare pretutindeni in provincia decretele din Martiu. In Avignon Minoritii închiseră cu zidu intrările mânastirei. Politi’a a trebuitu sa se servasca de topoare si sape pentru a’si deschide drumulu. In intru călugării redicara baricade. Gendarmii călări trebuiea se faca locu politiei. Abia după doue ore capela fu inchisa. O grupa de femei demonstra iu contra politiei. Se arestara vreo 8 persoane. — In Marsilia alungarea Capuciniloru a inceputu la 6 ore dim. Descuiarea portiloru prin lăcătuși a trenutu mai 1 ora. Trei baricade erau redicate in vntru. După inlaturarea loru trebuira se deschidă cu forti’a 60 de chilii. Aperatorii Capuciniloru se retraseră in cele din urma stridandu : „Se traiesca Capucinii si libertatea.“ — In Perpignan, superiorulu ceti anatemia in contra comisariului si tuturoru functionariloru, cari au participatu la punerea in lucrare a decreteloru din Martin. Vreo 700 persoane, ce se adunasera înaintea manastirei fura alungate — In Avignon inca se intemplara demonstratiunei si fura arestate 14 persoane, intre cari 8 femei. — In Toulon, Marsilia, Nimes, Aix si Macon alungarea s’a facutu fara accidente. In Rennes clericalii araugiara o demonstratiuna mare. Vreo 10,000 de persoane insogieau pe calugari pe strade strigandu: „Traiasca Recolectii, traiasca libertatea ! In Malincourtu, la isgonirea canoniciloru St. loan de Lateran, politica a trebuitu earasi se sparga usile. In monastirile din Paris domniea Sambata la 30 Oct. mare iritatiune. Pretutindeni se adunasera o multime de clericali. In monastirea Cipuciniloru se aflau peste 200 persoane la 5 ore diminetia. La 10 ore portile fura închise si numai persoane cunoscute puteau intra. Pe la 2 ore erau la 700 persoane, majoritatea femei, iu capela, curtea si coridoarele mânastirei si asteptau venirea politiei. O femea striga iritata. „Asi vrea se amuuu pistolu, câ se impuscu pe celu d’autaiu, care va intra.“ — Ministrulu Constans a afirmatu in consiliu, câ nicâiri nu s’au ivitu turburari seriose. Din caus’a Duminecei si a celoru doue serbatori, s’a amanatu continuarea isgoniriloru pana Marti, dar’ pana la 9 Novembre atâtu in Paris câtu si in provincia, trebue sa se termine cu esecutarea decreteloru din Martiu. Brasiovu 24 Oct./5 Nov. In numerulu trecutu amu publicatu o invitare la adunarea generala a despartiementului I alu Associatiunei noastre (Brasiovu si Treiscaune). Acesta adunare se va tiené peste optu dile, Dumineca in 2/14 Novembre a. c. in Cernatulu Saceleloru. Ne tienemu de o datoria a apela inca odata la buuulu semitu alu tuturoru Romaniloru din a estu despartiamentu, si ai roga, ca se dovedesca cu acesta ocasiune, ca se interesaza viu de totu ce privesce desvoltarea culturala a poporului romanu. Speramu firmu, ca adunarea dela 2 Novembre va fi câtu se poate de bine cercetata si astfeliu ni se va da placut la ocasiunea de a poté constată ca zelulu mtionalu alu preotiloru si alu mireniloru noştri inteligenţi din acestu despartiementu, nu numai ca nu s’a stinsu, dar este in ajunu de a se documentă inca cu mai mare potere, cu deosebire pe terenulu culturei nationale. Presiedintele despartiamentului, prea onoratulu din potopopu P e tr i cu, a adresatu de astadata de timpuriu unu apelu câtra domnii protopopi din despartiementulu Brasiovului si alu Treiseauneloru, in care le arata in specialu, ca adunarea generala