Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-01-04 / nr. 1
Au dera mai esiste adi in aceste tieri unu Romanu, care se nu cunosca si se nu semtia tristele urmări ale vntregei tractari ce-o intimpina Romanii de 14 ani incoce din partea guvernului ungurescu? Judele Fagarasianu nu este singurulu, care a, avutu se sufere; persecutiunea se estinde pe tota linia si este sistematica. Scopulu ei finalu este a s^te^ pe toti Romanii din functiuni si a-i înlocui cu ghiari. Ar’ fi o mare erere a crede, ca cei de o crima comisa in contra statului, j djjj amploiatu de cafea dintr’o casca cu manescu, se voru opri numai la perse functionari cu Fagarasianu. Nu, pl. multu mai departe batatoriu. La simni organulu nostru a aratatu netoria la ceriu, ce se face functiuna Amu aratatu cum Romaniloru li de tóte natiunalitatea loru ro sciu, ce se mai faca, spre a câstigUfrerederea uperioriloru loru, cumu nici cei mai slabi de ingeri, cari se punu cu totulu la dispositiunea guvern nu potu ajunge la nimicu, cumu cei mai bravi, isteti si diligenţi d’intre ei nu potu inainta nicidecum intr’unu postu mai inaltu, cum in posturile ce devinu vacante se infundu totu numai Maghiari si cumu in fine sunt scosi din funcţiune si pedepsiţi aceia, cari cuteza a-si implini datori’a ce le-o impune legea de nationalitate in vigore, incheiandu cu părțile romane processe-verbale in limb’a romana s. a.*) Acsioma de statu maghiara siovinistica isi are urmările sale fatale chiaru si pentru acei nenorociţi dintre functionarii romani, cari spre a se recomda gratiei speciale a guvernului ’i făcu si servicii politice, se făcu cortesii lui la alegeri, ’i ajuta in a imparechia pe Romani, a suprima spiritulu natiunalu romanescu, in a introduce limb’a si spiritulu maghiaru la Romani s. a. nitigu in postulu de seereoutactu mai striusu ! Se vedemu cumu se practica legea de nationalitate in administratiunea financiara. La directiunea financiara din Sibiiu nu mai cunosce nimenea limbra romana. Unu singuru romanu muritu. Si are se romane mai multu li a fost acolo, care inse a respecta cunoscinti’a limbei espositurele financiare din tiara? Amu inceputu c’unu esunplu din vieati’a practica, se finimu eansi c’uuu asemenea esemplu. espositur’a fimneiara din Brasiovu (Gebnhrenaemessungsamt) unde se stabilescu tacsele de alt* timbru pentru contracte, acte ereditare s. a. a devenitu vacanta in vâr’a a. ul» trecuta postulu de secre- Conducerea oficiului a fost increcoucipientu financiaru, uuu Vasilie, care nu numai cu limbate patriei, dar’ este mai apt, si cualificati amdiui rfectu u dinari. (' á ^1U SÖ IJjJ j i~ jj iariu-dirigentu. Oe se m templu inse? Ia loculu functiunariului »manu, care a fost laudatu de repetîte ori de c ătra minimi«1’1 'tW’fiaAuco pentru hărnicia s’a, 1Uit .•nil!’ Câ iKi^iiuO dlifiludela Sibiiuu Mi iu rau^i. nului si pe la-.ga duna , u- aud im a are cunoscintia f6rte defectposa do limb’a romanA. !j • b5re ! cumu va se descifrez; acestu amploiatu actele: romanesci, ce le va ctpeta di Urm-vn. Zarursci s. a. Aci inca stamu fagii c’unu casu de n vedita. Vedemu cum meritulu bravu romanu nu se recunosce pentru ca este romanu si cum i se pisfereza unu amploiatu mai teneru, mai inderetu ii rangu si mai puginu cualificatu pentru ca este daghiaru. Romanulu a potutu se fia bunu de a porta sarcin’a conducerei oficiului timpu de cinci luni, dar n’a fost destuiu de bunu de a se bucira si de fructele ostendeloru sale. Unu casu analogu i’a mai intemplatu nu de multu in Brasiovu c’uiu asessoru orfanalu comitateusu, care avea cea mai emitenta cualificatiune pentru postulu vacantu de presedinte, der’ aci a decisu alegerea si nedreptatea iu a fost atâtu de batatóre la ochi ca la procedarea arbitrara memorata. Se incheiamu. Eomanulu mi are locu in hierarchia functionariloru statului ungaru. De ce? Pentru ca natiunalitatea romana nu are locu in constitutiunea acestui statu. Legea de natii tate nu ne oferă nici uuu scutu, ea^ peciare ir fiecare moiStoj»^ câ lucruiu a ajuns’. asia de faaatismulu ungurescu negreasca. Acesta o vomu doc altu articulu in care vomu trebu principiile fagia de unele atacuri cu tepute îndreptate iu contra redactorelui toi faie din partea unui confrate aiu tricolorii !„uoru lu loru este irita numai eelu mului, apoi cine isse decâtu insusi candu e servilu, pentru Maghiaru ,nu va avé lipsa hiorulu. Maghianaui cei slabi si dór’ niciodată nu ea de câte ori se , care i-ar comiurentu maghiaru, jhiarulu va primi interesu specialu, :nauulu se mai va placé guverlu ce se vede adi lica. In itiunarii dór •■■■ . .e Tisza ia uu ne use se profite cu folosul politicei destuiu de daru ulu nostru ■ la mai multu roma"Guvernul u austriacu s’a gânditu altfeiiu si in fine totu a poncesu ca sa se tiena adunarea ti o r a n io ;• u iu Linz, capital’* Austnm de 3000 de tiera^nemti sau inirunitu si ai de totu curatite au primita unele propuneri rea de pamentu groueiera) apoi au votatu preschulune in privinti a dreptului electorala alu centone’ru rurale si o adresa câtra imperatuluste, ca chiaru legea re si-au dat’o Mascu înaintea lumei i! acesta lege de noii me tangare“ , cei ce voiescu amintiei ai statului, ttu de acesta lege ti. mai observa adiessum veditu alu IV din 1868 cere se cunosca limb’a ctu cuotidianu apoi Ortantia mai multu Nu mai este de sulu afaceriloru se si impedeca daca cu părțile private,le ce se comitu pe ave de multe ori Situatiunea Orientului devine pe dî e* merge totu mai complicata. Din A te u’a t aunntia cu multa insistentia, caarmariles continua cu o energia forte mare. Grecia precum se pretinde, dispune in momentulu de fagia de o armata activa de 40 de mii de oameni, care dimpreună cu reservele se urca la 60 de mii si in scurtu timpu se va rădică la 80 de mii. Aceste sunt trupe, ce potu intra la momentu in campania. Ce se atinge de armamentu acestea inca se complecteza rapede. Guvernulu grecescu a comandatu la Krupp 12 baterii de tunuri de munte, 9 baterii de tunuri de campu si 4 baterii de tunuri de positiune. In Frangi’a s’au comandatu 36000 da pusei, 9000 de revolvere si 50 de milioane de patrone. Provisiunile de hrana sunt gata pentru 80 de mii de oameni. ia Turcii din partea loru inca nu stau cu manilein sinu, ci se pregatescu si ei din tóte puterile ca se pota intempină cum se cuvine pe infierbentatii descendenti ai lui Epaminonda. Se spune, ca uniformarea si aprovisionarea armatei turcesci este completa. Armatur’a bateriiloru din Dardanele a fostu completata si fortificatiunile loru de aperare reparate. Arta, Volo, Larissa, Canopli si Peta sunt provediute cu fortificatiuni, la Cacsuli se stabilesce unu magazinu centralu. Pe picioru de bataia voru Turcii se puna 60 de mii de regulati si 30 de mii de reservisti. Cartierulu generalu aiu comandantului din Epiru, care se afla stabilita in Arta, a fostu stramutatu la Armgros in Tessalia. Puterile europene, cari au interesu pentru conservarea păcii, de sine se intielege, ca nu potu privi cu nepăsare la desvoltarea evenimenteloru din Orientu. Bun’a dispositiune de pana aci a acestora in privinti’a greciloru pare a fi data tare indereptu in timpulu din urma. Acest’a se poate vedé chiaru din o nota diplomatica a d-lui astepiirtu prin urmare Ba r 4 V 1 e mX. ® * 1 a * ^.e “ml^tiulu , terb esterng^alu republicei francese din 24 Decembre i. t|Acasta nota aste unu apela câtra puteri, ca acestea sa face totulu pentru a împiedecă isbucnirea resbelului intre turci si greci. Ea arata si cî valem trebui sa se atribeasca decisiunilorn conferintiei dela Iosfiiviu. Not’a se esprima iu pnvinti’a acesteia jin modulu următoriu: „Greci’a a pi-iiuiiu zousaiulu puteriloru mijlocitorie si in conformitate cu acest’a pretinde gramti ele aretate ln protocol ala conferintiei. Inse conferinti’a din partea ei a datu numai unu simplu consiliu care pen im a deveni efectiva ar’ trebui se fia primitu si dia partea a dou’a, care are libertate de a-’lu primi ai de a-’lu respinge. Part’a inse n’a contine unui functionariu berntito la arangiamentulu propusu si prin acest’a mediatiunea europeana s’a stinsu fara a fi adusa vreunu resultatu. Europ’a este libera, după ce a facutu totu ce promisese si niminea nu poate da unui consiliu caracterulu si estensiunea, pe care n’a avuto niciodată. Oricine ar’ încerca se tréca preste aceste margini ar’ trebui s’o faca cu risiculu si periclulu seu propriu deorace puterile europene n’au datu nimenui obligamentulu, pre care ’si l’au reservatu loru insile. Not’a dice mai departe, ca pacea se clatina in cumpena si acest’a impre- Cronic’a evenimenteiorii politice. *) A se vede si articulii publicati in Nr. 30 si 31 ai ,Caz. Trans.“ din 1880 in materi’a acesta. Red.