Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)
1881-05-05 / nr. 52
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: Martra, Joui’a si Sambat’a. Fxedl-va.10. a.'boxi8L3aQ.e3a.t-a.l-val . pe anu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Tieri esterne pe siese luni 14 fl. pe anu 28 franci. Am^lu ZL1 T. So pxoaa.u.23n.©rat. la postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. ^Lxa.*u.xa.cl*u.rllo : un'a serie garmondu 6 er. si timbru de 30 er. T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 52. Marti, 17 5 Maiu 1881. Unu pasu înainte! Brasiovu, 4/16 Maiu a. c. Resumandu in câteva cuvinte resultatulu conferentiei generale electorale a representantiloru alegatoriloru romani din Transilvania si Ungari’a. ce s’a trecutu in Sibiiu in dilele de 12, 13 si 14 Maiu a. c., potemu se ducemu, cu bucuria si nu fara satisfactiune : Amu facutu unu pasu inainte ! Unu pasu inainte! dér’ nu spre stricatiunea, ci spre binele nostru, nu spre slăbirea, ci spre întărirea fortieloru nóstre naţionali, nu spre abisulu desbinariloru si alu neintielegeriloru, ci spre portulu salvatoriu alu armoniei si alu conlucrarei fratiesci pentru binele si fericirea poporului romanu. Diceamu la finea anului 1879. Ne-au mai remasu si mediloce materiale si legale destule, spre a nu fi condamnati se stamu in completa nhucrare. Mediloce avemu, numai mediloculu ne lipsesce inca. Pena candu nu vomu cultivă decâtu interessele personale si particulare, pana candu nu vomu inceta cu certele seci, cu ambiţiunile desierte, cu intrigile si frecările meschine, pena candu invidi’a,orba facia cu propriele interesse, nepasarea si egoismulu voru turbură necontenitu apele nóstre, nu ne potemu asteptă la nici unu bine, la nici unu resultatu favorabilii; daca inse ne vomu sei aventă la acea nobila abnegare de sine, la acelu curagiu barbatescu alu nemuritoriloru nostri antecessori, daca ne vomu dă man’a cu totii, puindu totodata umerui la umeru spre o conlucrare sincera fratiasca, vomu afla si adeveratulu medilocu de scapare si, avendu mediloculu, vomu avè si mediloce. Votulu, pronuntiatu cu unanimitate in conferenti’a alegatoriloru romani Sambat’a trecuta, in presar’a memorabilei dile de 3/15 Maiu, ne este o viua dovada, ca, daca si nu amu câstigatu inca mediloculu salvatoriu, amu facutu celu pugiuu unu pasu seriosu spre aflarea lui prin aceea, cu representantii alegatoriloru romani, „recunoscându necessitatea de a se uni toti Romanii de sub coronia sântului Stefanu si de a-si împreună si organisă poterile pentru aperarea tuturoru drepturiloru si a interesseloru naţionali“ au incheiatu o legătură intre sine si s’au constituitu in solidaritate. Cine a fost la adunarea dela Sibiiu a potutu se cetesca de pe regiele representantiloru alegetoriloru nostri seriositatea si importanti’a momentului, care ne chiama pe toti la o comuna si energica conlucrare, fiacare in sfer’a s’a, cu totii urmandu unulu si acelasiu scopu sublimu alu mântuirii esistentii neamului nostru. Aci in acest’a convicţiune care a arsu antaiu mai nabusitu că schinteu’a sub spuza, pana ce in fine a devenitu flacara si a isbucnitu in unanimele si entusiasticele urări, cari au incoronatu votulu de alaltaeri, cuamneza succesulu conferentiei electorale. Daca s’a decisu pentru Ardeleni resistenti’a passiva fagia de legislatiunea din Pesta si fagia de alegeri, car’ pentru Romanii ungureni activitatea parlamentara, acest’a este numai o forma esteriora a luptai, conditionata prin situatiunea si oportunitatea actuala politica, lupt’a insasi este numai un’a avendu mulu si acelasiu scopu, care e salvarea drepturiloru si interesseloru nationale. Asia a fost caracterisata solidaritatea Romaniloru ardeleni si ungureni proclamata in siedinti’a de Sambata. Cu toate ca fiacare din membrii adunarei semitea, potemu dice cu adenea seriositate, imperativ’a necessitate a unei comune conlucrări, totuși in cele doue d’antai dîle erau opiniunile forte diferite asupra modului de procedere in realisarea acestei salutare ideie. Cele doue curente principale ce domnea intre membrii adunarei s’au luptatu doue dîle aprope si fiindu-ca, spre onorea conferentiei fia dîsu, au vorbitu mai multu argumentele decâtu passiunile, car’ scopulu a fost recunoscutu că unulu si același, sau unitu in fine tote părerile intr’unu compromisu, care a multiamitu pentru acuma pe toti. Hotarirea ce amu publicat’o in numerulu trecutu s’a luatu unanimu spre a documentă înaintea lumei, câ atunci candu este vorb’a de viati’a sau mortea naţionala a poporului romanu, toti Romanii sunt una. Nu potemu se nu accentuamu, câ atitudinea leala ce au dovedit’o cu deosebire propunătorii „activitatii“ prin retragerea propunerei loru, a trebuitu se producă cea mai buna impressiune la toti, facându astfeliu possibila unanimitatea si dandu totuodata votului adunarei o valore si mai mare. Repetiiiu ca nu atâtu in medilecele ce s’au alesu pentru lupt’a viitoare zace greutatea decissiunei conferentiei electorale, câtu mai multu in firm’a hotarire de a luptă toti Romanii in unire cu energia si cu perseverantia pentru recastigarea egalei îndreptățiri nationale. O convingere tare s’a mai manifestatu inca la conferenti’a din septeman’a trecuta si acést’a privesce in specialu atitudinea nóstra fagia de căusele comune nationale. S’a disu aprope de câtra toti vorbitorii, câ este momentulu supremu că se insuimu a dovedi prin fapte, câ suntemu unu poporu consolu de drepturile si de missiunea s’a. Angagiamentulu moralu, ce l’au luatu asupra si membrii conferentiei pentru o conlucrare reala si zeloasa in directiunea indicata este mare si fia care va ave se respunda pentru faptele lui înaintea forului moralu alu natiunei. Nu voimu se ne mai turburamu de astadata bun’a impressiune, prin reflectări la espectorarile foiloru contrarie asupra conferentiei nóstre, ci incheiamu pentru astadi salutandu cu viua bucuria votulu conferentiei generale electorale dela Sibiiu, căi pe unu pasu seriosu intrepinsu pe cararea, care ne va duce odata la învingerea dreptei si sântei nóstre cause ! Conferentia romana electorala. Publiculu cititoriu alu „Gazetei“ va așteptă cu nerăbdare se cetesca raportulu detaiatu despre decursulu memorabilei conference electorale romanesci, tienute in Sibiiu in dilele de 12, 13 si 14 Maiu a. c. Spre a corespunde câtu se pote mai bine acestei legitime dorintie vomu publică, incependu cu numerulu viitoriu, toate desbaterile urmate in conferenţia publica după însemnările originali stenografice. Pentru astadi rogamu pe onor. nostri cititori a se multiami cu urmatoriulu resumatu scurtu despre lucrările prime conferentie: Prima siedintia a conferintiei, fixata după programulu comitetului centralu pe diu’a de 12 Maiu st. n., a fostu deschisa la orele 101/2 a m. de părintele archimandritu si vicariu metropolitanu N. Popea. In cuventarea de deschidere P. Cuviosi’a s’a relevaza mai antaiu momentele de căpetenia ale activitatii comitetului centralu electoralu, instituitu de conferintia nationala, trenuta in Sibiiu in 1878 si insarcinata cu îngrijirea afaceriloru electorali pe cei trei ani din urma. Pe urma face unele repriviri istorice, acompaniate de unele apretiari cu totulu individuali. Comparandu pe Romani cu Croaţii relevaza in deosebi, cum Croaţii prin o politica intrerupta au solutu se’si asigureze esistenti’a loru politica fagia de Ungari’a. De asemenea vechii după o passivitate de 20 de ani orasi au intratu in activitate astadi, candu situatiunea politica in Cislaitania a devenitu forte favorabile pentru stabilirea unui federalismu dreptu si echitabilu, carele singuru póte dă satisfactiune justeloru aspiratiuni si pretensiuni ale diverseloru nationalitati, cari compunu acest’a jumetate a imperiului austro-ungaru. Adauge apoi, câ este de-o absoluta necessitate, ca adunarea se ia o decisiune pentru a ne chlarifică odata situatiunea politica. Intoneza in deosebi, ca situatiunea este astadi atâtu de grea, incâtu numai prin o procedere solidara comuna a tuturoru Romaniloru din tierile de sub coroan’a St. Stefanu putemu ajunge acolo, unde tientimu. In fine cu unu bine at venitu declara adunarea de deschisa. După acest’a conformu programului se constitue biroulu provisoriu alu conferentiei aclamandu-se de presiedinte P. Cuviosi’a Sa părintele Archimandritu N. Popea era de notari d-lu Dr. Nic. Pop si Dr. Aureliu Isacu, advocatu din Clusiu. înainte de a se purcede la alegerea comissiunei verificatore a titluriloru d-loru delegaţi la conferenţia se dă cetire la doue telegrame de felicitare venite de la junimea studioasa din Viena si din Budapest’a. Telegram’a tineriloru din Vien’a suna: Junimea romana din Vien’a saluta cu deplina încredere conferentia din Sibiiu. Romanii in tóté momentele mari au documentatu solidaritate perfecta. Caus’a de fagia ne face se credemu, ca si conferenti’a din Sibiiu va fi in tóte lucrările sale una. Fia ostenelele ei încoronate de succesulu doritu!“ Telegram’a junimei din Budapest’a suna: „Junimea romana din Budapest’a saluta cu viua plăcere conferinti’a electorala. Fia, că politic’a inaugurata in acest’a conferenti’a se serve spre mărirea si fericirea poporului romanescu. Pentru tinerime: Ioanu Dragosin, loanu Mitrea, Ioanu Metianu. Dup’a acest’a se alege commissiunea de trei membrii, care se verifice titlurile delegatiloru confererintiei in persoanele d-loru Ioanu Romanu, Dumitru Comsia, Anani’a Moldovanu. După alegerea acestei comissiuni se suspende siedinti’a, pena candu acest’a comissiune ’si va gată lucrarea de verificare. După o scurta pausa redeschidiendu-se siedinti’a comissiunea de verificare ’si asterne prin d-lu Comsia raportulu seu, care constata, ca au incursu credentionale dela 101 de deputaţi din Transilvanii. Adunarea luandu actu de acestu raportu procede la constituirea definitiva a biroului. După o scurta întrerupere a siedintii membri biroului provisoriu au fost realesi si in biroulu definitivu. Apoi se dede cetire raportului generalu alu comitetului centralu despre activitatea s’a in decursulu celoru 3 ani din urma. Raportulu cetitu de d-lu G. Baritiu, secretariulu comitetului centralu, constata, ca acestu comitetu s’a adresatu in mai multe ronduri in decursulu celoru 3 ani ai activitatii sale catva persoane de încredere de prin diversele cercuri electorale pentru a i se da informatiunile necesarii, pentru stabilirea numărului alegătorilor romani din diversele colegii electorale. Pe langa toate provocările făcute n a pututu obtine date positive din toate colegiile electorali. După datele intrate la comitetulu centralu se constata, ca alegatorii romani sunt in majoritate absoluta , numai in: Vintiulu de Josu, Ighiu, Fagarasiu, Baia de Crisiu, Hunedoara, Orastia, Iclodulu mare, Lapusiulu, Ludosiu-Muresiu, Desiu si Ocna Sibiului, Dobr’a si Clusiu (comit.); in celelalte colegii electorali alegatorii romani sunt in minorităţi mai paginu insemnate sau lipsescu mai cu totulu. Cea d’autaiu propunere o face d. C o r o i a n u, advocatu din Clusiu. D-s’a cerb că adunarea se declare, câ pe câtu timpu naţiunea romana nu se va impartasi de drepturile ce le-a avutu si ce ’i competu si nu va fi recunoscuta că egala indreptatita, ea nu va luă parte la dieta ; totodată protesteaza in contra tuturoru nelegiuiriloru, si da espressiune acestui protestu înaintea lumei civilisate pentru care scopu alege o comissiune de 9 membri sub conducerea presiedintelui adunarei. Program’a de actiune primita in siedinti’a ultima a conferentiei electorale dela Sibiiu suna asta : Program’a partidei nationale romane din Tran silvani’a si Ungari'a. 1. Incâtu privesce Transilvani’a partid’a naționala va iisui a recâștigă autonomi’a Transilvaniei.