Gazeta Transilvaniei, 1881 (Anul 44, nr. 1-148)

1881-12-04 / nr. 138

Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ eae: Martra, Joul’a si Sambat’a. Pred­­al­a a"b­onaraentului : pe anu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Tieri esterne pe siese luni 14 fl. pe anu 28 franci. -Au-d­I-u. 22H­.IT7"­Se prenumera: a postele c. si r. si pe la dd. corespondenti. ^.xxvLXxc­vLrll«» , an’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 138. Vineri, 4116 Decembre 1881. Brasiovu, 4 Decembre. Luni s’a inceputu in Seoatulu si in Camer’a romana discussiunea asupra proiecteloru de respunsu la memorabilulu Mesagiu, prin care a deschisu Regele Carolu sessiunea actuala. In Senatu s’a si terminatu desbaterea Marti, proiectulu comissiunei Hindu primitu cu 35 contra unui singuru votu. Cu privire la cestiunea Dunărei, proiectulu Sena­tului dice : „Senatulu a vediutu c’o viua multiumire, ca in „cestiunea liberei navigatiuni a Dunărei, atâtu de „strinsu legata cu desvoltarea nóstra politica si „economica, guvernulu Maiestatii Tale a sciutu se „sustiena si se apere drepturile si interessele tierii. „Avemu deplina incredere ca, continuandu a fi „astfeliu intr’unu deplinu acordu cu semiiemintele „naţiunii, elu va isbuti, ca regularea definitiva a „acestei cestiuni se respundia legitimeloru nóstre „așteptări.“ Totu in acestu sensu inse mai pe largu si mai accentuatu se esprime proiectulu comissiunei camerei, ce ’lu publicamu mai la vale. Intr’o telegrama dela Bucuresci publicata in „N. fr. Pr.“ se dicea, ca spre a imblandi cabinetulu austriacu pasagiulu privitoriu la Dunăre din adres’a camerei va fi câtu se poate de moderata, cu alte cuvinte, câ drepturile României nu voru fi sustienute in adresa cu acea taria câ in discursulu tronului. Speranti’a acestea a fost absurda, pentru câ nu se putea presupune, câ representantii natiunei voru blamâ atitudinea energiosa a Regelui si a guver­nului seu intr’o cestiune atâtu de importanta pentru viitoriuiu României. Proiectulu de respunsu cetitu in siedinti’a de Luni a Camerei delatura ori si se presupuneri de feliulu acest’a candu dice: „Mare a fost nelinistea „tierii candu a vediutu câ, in contra tractateloru „si a principieloru de dreptu alu gintiloru, dreptu­rile nóastre teritoriale in apele romane erau puse „in cestiune si libertatea Dunării era amenintiata a „deveni ilusoria.“ Discussiunea adresei in camera va dura pote mai multe zile si va fi mai viua si mai animata ca in Senatu, deorece se va estinde si asupra unui contra-proiectu de adressa, presentatu de d-lu Carpu in numele mai multoru deputaţi din opositiune. Acestu contra-proiectu se ocupa esclusivu numai cu marea opera de organisare a statului si a societă­ţii in intru, elu nu atinge cestiunea Dunărei nici c’unu cuventu, ci se marginesce numai la incredin­­tiarea, ca, „ori­candu se va atinge deonoarea si de „drepturile nationale ale Romaniloru, nu va fi „in toata tiar’a de câtu unu cugetu, care va tiene „destepte toate mințile si va afla gata toate devo­­­tamentele.“ Si cu ocasiunea discussiunei in Camera se va documentă, credemu, ca in grava cestiune Duna­­réna guvernulu póte conta la sprijinulu tuturoru Romaniloru fara nici o deosebire. Intr’aceea inca nu se scie nimicu despre mo­­dulu cum se va aplana conflictulu diplomaticu dintre Austro-Ungari’a si Romani’a. In privinti’a acest’a este de mare interesu ceea ce scrie cores­pondentul diarului „N. Fr. Presse“ cu resultatu alu convorbinloru ce dice câ le-a avutu cu câţiva óameni de statu romani. „Se concede,“ scrie acelu corespondentu, „câ cestiunea Dunărei n’a fost tractata in Mesagiu con­­formu usantieloru diplomatice , dar’ guvernului ro­­manu nu ia remasu altu medilocu spre a interesă pentru caus’a drepta a României nu numai cabine­tele ci si intreg’a opiniune publica in Europ­a.“ „Romani’a s’a supusu la tóate punctele tracta­tului dela Berlinu, desi unele erau foarte apesatoare pentru ea, si le-a esecutatu fidelu spre a castiga increderea puteriloru. Daca ar’ fi inse adeveratu, ce a disu oficiosulu „Pester Lloyd“, ca Romani’a are se alega intre a fi vasala Russiei sau Austro-Ungariei, atunci ar’ fi fost mai bine daca ar’ fi remasu vasala Turciei. Romani’a nu voiesce se fia si nu va fi vasalulu nimenui, ci prefera mai bine se para. Atunci poate se dica celu putinu cu regele francesu: „Totulu e perdutu, afara de onoare !“ Barbatii de statu romani se fi regretatu cu deosebire, ca Austri’a nu s’a intielesu cu Romani’a înainte de a tracta cu toate statele asupra cestiunei Dunărene. Romani’a ar’ dori a se apropia de Austri’a inse nicidecum asia ca se fia asuprita si predominată si daca va fi tractata cu dispretiu, ea isi va sei apera dreptulu si demnitatea. Cronic’a evenimenteloru politice. Scandalulu provocatu de câtra unii matadori ai stângei estreme in c­a­m­e­r’a u­n­g­a­r­a cu oca­siunea desbaterei tractatului de estradare cu Ser­­bi’a, a produsu mare iritatiune in cercurile politice din Pest’a. Nu e lucru paginu ce i s’a intemplatu ministrului-presiedinte T­i­s­z­a, din partea deputa­tului Nemeth, care ’i a disu in camera, ca e unu „mincinosu“ si unu „instelatoriu“... Se venti­­leza întrebarea in pressa, daca d. Tisza nu e da­­toru se cera satisfactiune personala dela Nemeth. Tisza avu audientia la Maiestatea S’a Sambata si se dicea, ca elu ’si-ar’ fi cerutu voia de a se duela cu Nemeth, altii sustieneau chiaru câ ’si-a datu demissiunea. Organele oficiase asigura acuma câ d. Tisza se crede satisfacutu prin aceea câ Nemeth a fost chiamatu la ordine si prin manifestarea de in­credere a clubului liberalu. Diarele maghiare din opositiune inse nu voiescu se lase se adorma acesta afacere, si de aceea respandescu mereu faimele cele mai sensationale cu privire la dlu Tisza. Ele sus­­tienu ca Tisza ar’ fi cadiatu in disgratia, ca va fi datu afara si din casin’a nationala, cu unulu care nu ’si reparaza onoarea si altele de aceste. — La­­samu se urmeze mai la vale discussiunea, care a provocatu scandalulu. In siedinti­a de Luni a camerei roma­ned. N. Ionescu a ceru­u câ sa se da cor­­puriloru legiuitoare toate deslusirile necessare in cestiunea Dunărei. D. I. B r a t i a n­u a respunsu câ este gata a dâ aceste deshsiri intr’o siedintia secreta. Dep. Carpu depune unu contra-proiectu de respunsu la discursulu tunului din partea mai multoru deputati. D. Gr. Eliaie observa câ după regulamentu proiectulu acest’a nu se poate ceti de­­câtu in diu’a discussiunei. D. Haiorescu de­clara ca ’si insusiesce acestu proiectu ca membru in comissiunea de adresa. — După o discussiune, la care ieau parte mai multi, cererea d-lui Carpu se respinge, din causa, ca miioritatea opositionala n’a luatu parte la lucrările comissiunei. Dep. E. Costinescu cetesce apoi proiectulu de res­punsu alu maioritatii din conissiune, ce ’lu pu­­­blicamu mai la vale. La celelalte proiecte vomu reveni. Cetimu in „Rom. Libera “ Diarulu „La France“ se ocua, in numerulu seu dela 5 Decembre, de cestiunea acuta dla noi, intr’unu articulu de fondu : „Conflictulu austro-r­oman­u.„ Ne place a constata mai antaiu lumin’i adeverata, sub care s’a reflectatu in Europ’a retragerea pipita a contelui Hoyos. „Acesta grava mesura,a dice ,la France“ „a fost mo­tivata pe declaratiunile in favoarea ibertatii navigatiunei pe Dunăre, conţinute in discursulu profunsiatu de regele Carolu, cu ocasiunea deschiderii lucrariloruparlamentare.“ „Conflictulu ce existe in stare latenta intre cele duce puteri“ — urméza diarulu francesi — „din momentulu in care se pusese cestiunea comiss­unei mixte, intra acum intr’unu periodu acutu. Actuli ce a urmatu superarii guvernului austro-ungaru se esplica­­u atâtu mai putinu, cu câtu pare a dovedi banuelile poporuui romanu asupra inten­­tiuniloru cabinetului din Vien’a.“ „Regele Carolu n’a declaratu, decâtu ca nu va sub­scrie nisce combinatiuni alu caroru efectu ar’ fi de-a lasă navigatiunea Dunării sub dictatur’a unei singure pu­teri. Acesta espressiune se fi superatu are pe Austro­­-Ungari’a ? este ea ore de natura agresiva ?... Daca se afirma un’a ca acesta, atunci se declara pe faci’a ambiţiunea de-a esercita asupra Dunării acțiunea preponderantă de care se teme naţiunea romana...“ Tienemu a constată, ca nu mai e adi pentru nimeni unu misteru in Europ’a planulu ce Austro-Ungari’a urma­­riea cu blajin’a ei comissiune mixta, si cu celelalte amenunte, frumosu mestesiugite, din faimosulu ante-proiectu. Lumina s a facutu der’ pretutindeni... Nu numai noi, cei mai direcții interesați in causa, ci Europ’a întreaga cunosce acum ces­tiunea pe toate laturile ei. Bateriile austriace sunt cu totulu demascate, si cu atâtu mai lesne ne potemu feri de grin­­din’a loru. Nu putemu multiumi in destulu distinsului scriitoru si omu politicu, Camille Farcy, care cunosce bine tier­a si sta­rea lucruriloru din Oriente, si caruia datorimu importantulu articulu din „la France.“ Claritatea cu care d-s’a espune starea actuala a cesti­­unii ne este de mare folosit, pentru a dovedi Europei ra­tiunea ce ne dicteza resistenti’a, firma si leala, la ori­ce combinatiune care ne-ar’ face se deviamu dela textulu trac­tateloru­esistente. In cercurile politice ale Parisului se cre­dea, la dat’a candu se inserâ acestu articolu, ca conflictulu austro-romanu se va aplana „in sensulu dreptului, adeca alu păcii.“ In acelasi numeru gasimu, ca principele de Bis­marck va povetiui pe d. de Kalnoky se fia moderatu. Aces­tea se scrieau înaintea sosirii ministrului de esterne austro­­ungaru la Berlin. Cum se va fi manifestate „moderatiunea“ d-lui de Kalnoky de atunci, — noi nu putemu spune. Se suna inse ca harții forte aspre ar’ fi sositu din partea Austriei, cerendu o reparare, a cărei pretiu nu ’lu putemu mesura, necunoscendu precisu textulu acélom harții. Ori­care ar’ fi inse cererea Austriei, guvernulu nu’si mai poate intoarce cuventulu, si noi cata se trecemu peste pretensiunile austro-ungare, mai cu seama ca aceste pretensiuni sunt ne­drepte si vexatore... Diarulu „Le Nord“ din Bruxelles scrie cu privire la cestiunea Dunării si a suspendării rela­­tiuniloru personale intre ministrulu Austro-Ungariei la Bucuresci, si guvernulu romanu urmatoarele : „Polemica actuala putea sa se intielega acum unu auu, pe candu cabinetulu din Vien’a pusese înainte, in faimosulu seu ante-proiectu, pretensiunea de a esercita o influintia pre­­ponderanta in comissiunea mixta ce propunea, pretensiune care o tari pe Romani’a a respinge intr’unu modu radicalii ide’a înființării unei comissiui mixte. Dela acesta epocha inse situatiunea s’a schimbate. „Fara indoiéla, ca ante-proiectulu nu s’a retrasu , dér’ se sciu, laborioasele intretîneri, cari au avutu locu pentru a ajunge la unu compromisu de natura a permite Austriei se ’si retraga cererea pentru o voce preponderanta in comis­siunea mixta. Aceste negociari n’au isbutitu inca; singurulu faptu inse, ca ele s’au facutu cu participarea Austro-Unga­riei, dovedesce c’acesta putere nu este otarita a mantine principulu ce formulase in ante-proiectu si care a miscatu Romani’a, trebuie se recunoscemu, intr'unu modu legitime. Revendicarea de catra monarchia Habsburgiloru a unei posi­­tiuni preponderate la Dunarea de Josu, in pagub’a rive­­raniloru acestei parti a fluviului, pare a fi prin urmare considerata ca ne mai apartienendu de câtu domeniului tre­cutului, si in privinti’a acestui puntu Romani’a a obtinutu deja, in principiu deca nu in faptu, o reala satisfacere.“ Diarulu „La T­u­r­q­u i­e“ din Constantino­­polu scrie : „Candu se redica o contestatiune intre duoi particulari nu este raru a se audi dicendu-se de unulu catra celalaltu : „Te superi, prin urmare n’ai dreptate.“ „Acest’a este, ni se pare, casulu Austro-Ungariei cu Romani’a. Nu mai era de multu timpu unu secretu pentru nimeni, ca guvernulu din Vien’a tintea a avea preponderantia asupra Danubiului. Romani’a, cu putere riverana, se opunea cu dreptu cuventu la acest’a pretensiune. Discursulu regelui Carolu n’a mai lasatu se subsists nici o indoiela asupra guvernului romanu de a sustiene o causa dreapta, care in­­tereseaza pe celelalte natiuni si alu carora represintante directe este dens’a. Dor­eaca, ca telegrafulu ne anuntia d’o data decissiunea la Vien’a d’a suspende relatiunile politice cu

Next