Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-05-05 / nr. 51
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovti, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ . Mercurea. Vinerea si Duminec’a. JPredvul-u. a-To oa3LSt2aa.Qan.tui.li pe unu auu 10 fl., pe siese luni 5 fi., pe 2 fi. 50 cr. Tieri esterne pe siese luni auu 28 franci. Mercuri 5 17 Maiu Nr. 51. S© pren.-a.mera. postele c. si r. si pe la doi. corespondenti. -A.aa.-u.3n.cui.xite a un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. 1882 Brasiovu 4/16 Maiu. Astadi scriemu 4/16 Maiu. In diu’a de 4/16 Maiu 1848 adunarea poporului romanu de pe Campulu Libertatii ’si-a formulatu postulatele si ’si a stabilitu programa naţionala. Deea amu sustienutu in numerulu trecutu, cu conferenti’a nóstra electorala de acumu unu anu, incâtu privesce spiritulu de solidaritate naţionala, a statu la inaltimea marei adunari dela 1848, apoi nu putemu dice totu acéstea si despre program’a stabilita si primita de conferentia dela 1881. Abstragendu chiaru dela situatiunea diferita, in care se afla adunarea din anulu 1881, in urm’a schimbariloru intemplate in cursu de treidieci de ani, trebue se ducemu, ca program’a ei nu sufere asemenare cu program’a dela 1848. Caus’a o putemu lesne intielege. Adunarea dela 1848 a lucratu programa sa sub impressiunea proclamarei natiunei romane de naţiune de sine statatare pe temeiulu libertăţii egale, car’ adunarea dela 1881 a lucratu sub pressiunea grelei stări creata poporului nostru de câtra legislatiunea moderna ungureasca prin aceea, câ ’i-a luatu de sub piciore cea mai mare parte din teremulu de aperare legalu constitutionalu. De aceea a fost forte bine, cu programa conferentiei dela Sibiiu s’a numita „programa de acţiune®, care numire indica, ca ea are a servi momentanu partidei nóastre nationale de directiva in lupta ei legala naţionala. Postulatele programei si sunt atâtu de moderate, câ se nn dicemu modeste, incâtu, după cum a recunoscuta si organulu de frunte alu stângei estreme maghiare, ele s’ar’ puté duce in implinire fara se se sguduie intru nimicu bas a constitutiunei actuale unguresti. Ori si câte defecte ar’ descoperi o analisa amenintata in acesta programa de acţiune, ea totusi contiene unele puncte, cari ne-ar’ pute servi de basa a unei acţiuni câta de intinse, energice si fructifere nationale. Asia ceva si au avutu de gandu negresitu membrii conferentiei dela Sibiiu, candu s’au angagiatu la o lupta energica activa „prin toate sferele inferiore ale vietiei publice, anume prin municipalități si comune.* Si ce campu largu nu deschide acestei lupte — abstragendu dela staruinti’a de a se modifică legile asupritoare — numai acelu puncta din programa, unde se dice : ca „partid’a natiunala va luptă in contra tuturoru tendintieloru de maghiarisare, manifestate din partea organeloru statului pe cale directa si indirecta, că in contra unoru fapte nepatriotice!“ Ei bine cine d’intre noi nu recunosce suprem’a necessitate a acestei lupte ? Remane inse a se sei cum trebuie se o purtamu, in ce modu trebue se organisamu conlucrarea nostra spre a câștigă câta de pusina siansa de succesu. Despre acesta modalitate conferenti’a trecuta nu s’a pronuntiatu si astfeliu a remasu că comitetulu permanentii insarcinatu cu esecutarea hotaririloru ei se-o indice si se organiseze lupt’a legala in contra tendintieloru de maghiarisare. Ce a făcuta in privinti’a acest’a comitetulu pena acuma nu scimu, scimu numai ce n’a făcuta. Inse cu ceea ce n’a făcuta nu ne putemu îndestuli nicidecum. De aceea trebue se chibzuimu pe calea publicității si in adunari electorale, cari se potu tiené si mai de multe ori pe anu, mediulacele, prin care s’ar puté face fapta conlucrarea comuna, un’a si nedespartita, ce a pretins’o dela noi conferinti’a trecuta. Cu modulu acest’a vomu veni in ajutoriu si comitetului si speramu, ca in scurtu timpu ne vomu puté reculege cu totii din ametiel’a descuragiatore in care ne-a bagatu unu anu petrecuta in nelucrare si ’n asteptări zadarnice. Este o generfela dorintia aceea ce-o esprima Junimea romana din Vien’a in telegrama publicata mai josu, care ne-a sositu tocmai la încheierea acestui articulu, adeca dorinti’a că se se iea câta mai curendu in sinlu partidei nóstre nationale, viesuri radicale de a-o cură de melancolia ce a cuprins’o si ce-o face mai multa se vegeteze decâtu se traiasca. Cronica evenimenteioru politice. Brasiovu. 17 Maiu st. n. Se scie câ la 13 Marte 1883 se finesce mandatata comissiunei Dunărene internationale. Este acuma vorb’a de a se prelungi acesta mandata. In privinti’a aceasta, dice lui’a ofieiosa vienesa „Bremdenblatt“ : „Discussiunea de prelungire anevoia va avea unu resultatu practicu, deca nu se va decide mai antaiu cestiunea cu comissiunea mixta. Austri’a n’are interessu de a consemti la o asemenea prelungire a mandatului, ar’ fi torte nepoliticu deca Austri’a prin consemtiementulu seu de a se prelungi mandatata comissiunei europene ’si-ar’ legă manile, inainte de ce s’ar’ fi stabilitu regulamentulu pentru comissiunea mixta riverana.“ — „N. fr. Presse“ sustiene, ca comissiunea Dunarena nu este competenta de a ’si prelungi ea insasi mandatata, ci conformu art. 54 alu tractatului de Berlinu, trebue că se se intielega mai antaiu puterile intre sine asupra acestei cestiuni si apoi se de instrucțiuni deosebite representantiloru loru in comissiune. „N. fr. Presse nu crede, ca, inainte de a se resolvă propunerea Barrere, Austria si Germania va voi se negotieze asupra prelungirei mandatului comissiunei europene. După cum spune „V. Covurluiului“ discutarea propunerei Barrére va incepe la Galati adi, Luni in 3/15 Maiu. D. Gr. Vernescu ’si-a desvoltatu Sambata, scrie „R. W.“, in Camera interpelarea sa privitoria la propunerea Barrére. Oratorulu ’si arata mai antaiu parerea de reu ca acest’a propunere vine tocmai de la Fransi’a, pe care Romanii au iubit’o totu-deauna. Respingendu propunerea Barrére, dice elu, nu facemu acta de ostilitate impotriv’a Fransiei, ci numai ne aparamu drepturile si interessele nóstre a caroru aperare amu invetiat’o de la Fransi’a chiaru (aplause). Propunerea Barrére ne impune, că politi’a fluviala pe teritoriulu nostru se fia făcută de străini, pe câta vreme noi singuri amu esercitatu acesta dreptu pena acuma. Afara d’asta prevede infiintiarea unei comisiuni mixte, in care se intre si unu statu ne-riveranu, lucru ce nu se pomenesce in tractaturu dela Berlin. Cu toate astea, d. ministru de externe a disu in Senatu câ propunerea Barrere poate fi primita cu basa de discutiune. Acésta'i regretabilii, câci atunci amu primi principiulu comissiunei mixte, pe care cu nici unu pretiu nu trebue se'lu primimu (aplause). Terminandu, d. interpelatoru dice, ca intr’o cestiune asia de importanta Camera trebue se se pronunție categorica, pentru că guvernuta se scia bine care e votația tierei, si deca va face concesiuni se seie ca lucreaza in contra acestei vointie. D. Statescu, ministru de esterne, declara, ca guvernuta a voitu si va voi in totudeuna se se conforme cu vointi’a tierei. Niciodată guvernuta n’a incetatu de a sustiené, câ după tractate nu ni se pote luă dreptulu ce avemu de a aplică si esecută noi insine regulamentele de navigatiune pe teritoriulu nostru. Ideea de a întinde drepturile comissiunei europene este asemenea contraria suveranităţii teritoriale si nici tractatulu dela Berlin n’o admite. Câta pentru dreptulu de supraveghiare alu Europei, d. Statescu declara, ca guvernuta ta primesce, după cum a mai spus’o si prin mesagiulu regalii. Guvernuta a susținuta, ca supraveghiarea acest’a urmeaza se fia esercitata de câtra unu comisaru numitu de comissiunea europeana. Din nenorocire puterile nu s au unita cu ideea asta si au primitu o comissiune mixta. Deca acest’a comissiune mixta n’ar’ avea de câta dreptulu de supraveghiare, car’ nu si dreptulu de a face si de a aplică regulamentele, guvernuta crede ca amu puté s’o discutamu. (Voci: nu, nu!) In acesta casu delegații stateloru neriverane n’ar’ puté fi admisi in acést’a comissiune mixta de câtu, ca delegați ai comissiunei europene. Déca s’ar’ infiintia o comissiune de supraveghiare a statelor tiermurene, d. ministru de externe este de părere, ca s’ar’ putea primi in simlu ei si duoi delegați ai comissiunei europene. D. Statescu declara, ca guvernuta n’a datu inca instructiuni delegatului romanu in comissiunea europeana. Aceasta comissiune ’si incepe luni lucrările si de aceea roaga Camera că se de guvernului avisului spre a sei ce se faca. Terminându adauge, ca toate puterile au primitu fara nici o reserva propunerea Barrere. — Siedinti’a sa suspendata. La redeschidere, a luatu cuventulu d. Cogalniceanu, care a pronuntiatu unu însemnata discursu, cum de multu nu s’a auditu in Camer’a romana. Sub titlulu „o lectiune pentru conservatori“ face „L’Independance Roumaine“ o asemenare intre conservatorii din A n gli ’a si cei din R o m a n i ’a. Candu a sositu scriea despre asassinatulu din Dublin, conservatorii anglesi au declarata, ca guvernuta (liberata) pote fi siguru, ca ei ii voru dă concursulu lealu spre a restabili pacea in Irland’a. Déca, dice „Land. Roum.“ conservatorii anglesi ar’ semenă cu ai noștri, ei ar’ fi disu: „Eata ce s’a intemplatu sub liberali! Nu mai este nici o siguritate in ti era sub acesta guvernu s. a.“ Der’ conservatorii anglesi n’au voitu se se folo- ’ seasca de-o calamitate publica, spre a încercă se ajunga ei la putere, cum păru a voi se se foloseasca conservatorii romani de cestiunea Dunărei spre a resturnă cabinetulu Bratianu. In Irland’a, continua „Ind.“ s’au asasinata dupe persoane, aci e amenintiata securitatea nationala si tata tier’a indata se unesce, conservatorii dau man’a liberaliloru si nu mai sunt decâtu numai Anglesi. La noi in Romani’a este in periculu chiaru esistenti’a naționala prin supremația ce tinde o putere a o eserce asupra Dunărei. Acuma n’ar’ mai trebui se fia nici „albi“ nici „roșii“, ar’ trebui se încete pentru momenta toate intrigele si frecările de partida; dar conservatorii noștri s’afirma acuma că partida inca si mai vehementa decâtu inainte, cu atâtu mai tare, cu câtu lipsindu-le cohesiunea si organisatiunea sciu, ca le va fi greu de ă ajunge la putere prin propriele fortie si că prin urmare va fi de lipsa se primesca ajutorul ta din străinătate, ce li s’ar’ oferi. (?) Si conservatorii nostri — încheia „Indep.“ — nu vedu, ca prin aceasta se departeaza inca de putere in locu se se mai apropie de ea, pre candu conservatorii anglesi, prin conduit’a loru leale, franca, patriotica sustienendu intr’o cestiune atâtu de grava guvernata, pe care ’Iu combate in toate celelalte cestiuni, se apropia inca de putere necum se se depărteze; eata o buna lectiune, inse este indoiosit deca conservatorii noștri vom profită de ea.“ —