Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)

1882-09-26 / nr. 112

trebui se serveasca numai sciintiei si mariloru probleme ale instructiunei poporului se intrebuintieaza pentru asemeni scopuri de proselitismu politicii. Dilele aceste priimiramu o foia pedagogica maghiara, care se redigeaza in Reteagu si se intituleaza: Tanügyi értesítő, a Szolnok- Dobokamegyei tanitó-testülete hivatalos közlönye.“ In primulu numeru alu acestei foi vede mu publicata o disertatiune intitulata : „Mi módon lehetne a magyarnyelvet román ajkú tanítóink között legsikeresebben terjeszteni ? Czélra vezetők-e a magyarnyelvi póttanfolyamok, s ha igen nem lenne-e szükség jövőben Deésen is egyet rendezni ?“ (In ce modu s’ar’ poté lati mai cu succesu limba maghiara intre invetiatorii romani ? Ure isi implinescu scopulu cursurile de limba maghiara, si déca si ’lu implinescu nu ar’ fi de lipsa, ca in viitoriu se se infiintieze unu cursu si in Desiu ?) Va sedica domnii invetiatori maghiari din comitatulu Solnocu-Dobeca in locu se si voda de scolarii loru si de poporulu loru, care este destulu de inapoiatu in cultura, isi pierdu scumpulu timpu cu cautarea de midilece, cum se instrueze pe invetiatorii nostri romani mai usioru limb’a maghiara. Le-amu da sfatulu, ca se caute se fericesca mai antaiu pe Maghiarii loru, invetiandu-i ceva cum se cade, si se lase pe invetiatorii romani in pace, ehei au ei destule necazuri pe capulu loru! Eri (4 Oct.) — dtce „Romanulu“ — sa subscrisu la ministerulu lucrariloru publice intre ministrulu ad interim la acestu departamentu d. D. Sturdza, si d. I. Kalenderu, lichidatorulu, contractulu prin care se cedeaza toate drepturile ce avea societatea asupra cailoru ferate Roman-Verciorova, cu toate ramurele si averea loru. Statulu a devenita der’ pe deplinu si definitivu proprietarulu acestoru linii. Chiaru ieri guvernulu romanui si-a terminatu toate afacerile in aceasta privintia, căci a si versata cota de lichidare, ficsata de adunarea generala de 60 °/0 pe acțiunile primitive si 133 7* °/o Pe acțiunile de prioritate, pentru miculu numeru de acțiuni primitive si de prioritate (in totalu 1.400.000 mărci) care a mai remasu nepreschimbatu. Lichidarea nu mai privesce der’ de aci ’nainte pe statuia romanii, ci numai pe societate, der' si acesta va termina totulu pena la 10 Novembre cela multu, in virtutea contractului incheiatu. Acestu contractu face onoare statului romanu; elu dovedesce inca odata dispositiunile impaciuitoare ale guvernului romanu; elu ar fi pututu lisa de majoritatea sea pentru a acorda numai 30 sau 40 la suta actionariloru, după cumu l’au indemnatu s’o faca multi jurisconsulți. Guvernulu a preferitu inse a uita toate sicanele si straganirile ce i s’au facutu si, in momentulu de a termina acesta afacere atktu de fericita pentru statulu romanu, nu voitu a asâ de puterea sa, de câtu spre a se areta pe atktu de corectu, pe ektu si chiaru de generosu. Prin acesta purtare elu s a pusu la adapostu de orice imputare chiaru si din partea celoru mai reu voitori. Soimu, ck guvernulu rusescu a tramisu mai multi ingineri se faca mesuri in brasiulu C h i- i a fara a mai incunosciintia comissiunea dunarena despre acest’a. Eata der’ ck cu din Petersburg considera Chilia ca o posessiune curata ruseasca si nu voiescu se mai scie de nimenea nimica, desi tractatele din Paris si din Berlinu incredintieaza comissiunei dunărene supravighiarea peste intreaga Dunarea inferioara pana la Marea neagra va sedica si asupra guriloru marelui fluviu. După Russi comissiunea dunareana n’aru avea putere decatu numai asupr’a brațiului Sulin’a, ceea ce inse numai adeveratu nu este. De buna seama statele interesate nu se voru multiami cu interpretarea muscaleasca, ci voru cauta se impedece ori ce intreprindere ce fiu sta in acordu cu tractatele. Unu articulu alu diarului „Pall Mall Gazette“ , despre care se crede ca e inspiratu de d. Gladstone, schitieza in modu generalu so- 1 u tiu nea cestiunei egiptene. Oficerii anglesi voru avéa se organiseze o grandarmaria, care se mantina după încetarea ocupatiunei ordinea in Egiptu. O comissiune internaţionala va avea se organiseze o noua lege de lichidatiune. Ocuparea unora puncte de pe malurile canalului prin garnisoane anglese ar’ fi esclusa, caci ea nu intra in politie’a d-lui Gladstone, Canahdu se relaaia deschisa pentru corabiile tuturora natiuniloru si orice operațiune militară se fia oprita in toata întinderea lui. Deca „Pall Mall Gazette“ ar avea dreptate cu aceste informatiuni ale sale, cum ar mai aplaudă lumea desinteresarea Angliei! In Berlinu se vorbesce dice “N. fr. Presse“, ck Angli’a in intielegere cu Germania voiesce se reguleze cestiunea egipteana printr o conferentia ce ar’ avea se se tiena in Lond r’a si la care ar’ putea se iea parte cu votu consultativii atâtu Spaniolii, câtu si Holandesii. Sir G. W os e ey si B. Seymour ar' avea se primeasca pe langa titlulu de lordi si unu daru de cate 50,000 punți si. De ridicarea lui Wolseley inse din rangulu de generalu locotenenții la rangulu de generalu nu poate fi vorba, de oarece înaintea lui Wolseley mai suntu inca vre-o dupe-dieci de inși, cari asteapta mai de multu aceasta demnitate. Totodată se afla si de aceia, cari dîcu ca si titlulu de pair împreuna cu dotatiunea suntu cam peste capii pentru invingetorulu lui Arabi. Invingetorulu Afganiloru, sir F. Roberts ar’ avea mai multa dreptate se pretindă recompense, de oarece înaintarea sa dela Kabul la Kandahar ar’ avea cu multu mai mare însemnătate din punctu de vedere militam, dechtu supunerea ostilei egiptene. Foile anglese si-au schimbatii dilele din urma fata de Francia atitudinea. Chiaru si »Times“ care a pledatu mai eri alaltaeri pentru o aliantia strinsa cu Franţi’a scrie acuma intr’unu tonii nu tocmai amicabilu, dice, ck Fransia nu mai este de locu indreptatita de a se mai amesteca in afacerile egiptene. Despre o controla comuna nu mai poate fi vorb’a in nici unu chipu, deoarece relatiunile sau schimbatii cu totulu. Englitera va deslega cestiunea egipteana după cum va voi, firesce avendu in vedere interesele tuturora celorlalte națiuni. Interessele politice ale Europei nu voru fi știrbite in chipulu acestea in nici o privintia. Conservativulu „Standard“ sustiene earasi, ck Francesii nu mai potu fi partasi cu Anglesii in ceeace privesce Egiptulu. Dela resboiulu din Crimea incoce Francia n’a mai fostu prietina Engliterei nici in privintia politica, nici in privintia militară. Francesii au cu multu mai multa lipsa de Angrebi, de catu acestia de ei. Diarulu, „Observer“ merge si mai departe si dice : „Cându flota francesa a parasitu Alecsandri’a s’a pusu capetu si aliantiei anglo-francese. Ori ce încercare de a reinvia acesta aliantia aru fi o nebunia. Déca aru fi se ne aliamu cu cineva, apoi de buna séma aliat’a cea mai naturala a Angliei aru fi atktu in privinti’a caracterului si a rudicei, chtu si in privintia interesseloru numai si numai Germania.“ — Se vede de aici, ck in politica domnesce principiulu: Chivernisesce-te de vreme, déca nu vrei se remai pe rosu! Bugetulu de cheltuieli pe anulu 1983 alu ministerului *italianu de r e s b e u se urca la 248.436,360 lei, dintre cari 198.609,660 lei cheltuieli efective cu unu plus de 7.297,034 lei fayia cu bugetulu anului trecutu care plus represinta cheltuielile acordate pentru reorganisarea armatei. Formarea armatei romane pentru momentu totu aceea de pena acum, adeca in diece corpuri; dar in curendu se va incepe arangiarea cadreloru inca pentru done corpuri. Michael D a v i 11, unulu din corifeii miscarei irlandeze, a impartesitu amiciloru si sociloru sei politici plănuiți unei uriasie o r g a n is a t i u 11 i politice a poporului i r 1 a 11 d e s u. Planulu, care se bucura de deplina incuviintiare a d-lui Parnell tinde la imbunatatirea starei sociale si politice a poporului irlandest „prin mijloace legale si constitutionale.“ Elu cuprinde patru classe: I. Cla s s a sociala prevede: 1. Desfundarea desaversita a actualului sistemu agrariu. 2. Ameliorarea positiunei muncitorului agricola. 3. Redicarea unora locuintie mai sanetoase pentru popom. II. Cas s ’a industriala, are patru tînte: 1. Regenerarea industriei de fabrici; 2. Desvoltarea pescăriei irlandese; 3. Introducerea de metode ameliorate pentru cultivarea pamentului; 4. Infiintiarea de banei de credite pentru împrumutarea de bani in scopu de a cultiva pamenturi nelucrate pana acum. III. Classa politica urmaresce: 1. Desfundarea actului de uniune si introducerea unui guvernamentu propriu pentru Irlanda; 2. Desfundarea mariloru curţi cu juraţi a conaitateloru si 3. O mai buna representare la autoritatile locale administrative si in corpurile municipale. — Pana cand cestiunea unirei cu Anglia e inca in stare pendenta, Davitt recomenda agitaţiunea publica pe terenulu politicii spre a se dobândi o mai completa representatiune in parlamentu, întinderea dreptului de alegere si salarisarea representantilor. Davitt propune infiintiarea unei societăţi legale populare sub titula „Uniunea naţionala si industriala“ care se fia scutita cu desăvârșire de secte si se’si imparta activitatea spre a merge mai bine in cinci departamente. Venatarea printiului mostenitoriu. Hodacu, 4 Octobre 1882. Stimate Die Redactorii! In legătură cu cele comunicate in corespondinti’a mea dela 28 a lunei trecute si conformu promissiunei esprimate intr’ins’a de a ve incunosciintiâ despre resultatulu venaturei Altetiei Sale principelui de corona Rudolfu in tienutulu nostru si despre altele ce se voru intempla in timpulu câtu Altetiele Lor se voru afla in midiloculu nostru, in interessulu onoratului publicu cetitoriu alu pretiuitului diuariu „Gaz. Trans.“ vinu cu tota stim’a a ve informa despre urmatorele : In 29 a lunei trecute s’a trenutu venatarea de ursi in pădurile Adrianului si a Jabenitiei orasi cu succesu multiumitoriu. In aceeisi dî au esitu 5 ursi, d’intre cari inse numai unulu a fostu nimeritu bine si a cadiutu, unulu a fostu puscatu prin unu ochiu, dér’ pentru acea cu ochiulu remasu a vediutu destulu de bine ca se-o iea la drumu si se scape, car’ ceilalti 3 esindu la depărtare mai mare de venatori au scapatu întregi. In 30 sa tienutu orasi venatare de ursi in pădurile Casivei tara inse ca se se fi puscatu vr’unu ursu in acea dî, căci de si s au aflatu si atunci vreo 3 ursi in persecutiune, aceia inse esindu la depărtare de venatori nu au potutu fi puscati. Acesta fu resultatulu venatului de ursi a Altetiei Sale Principelui de corona cu asta ocasiune in trenutulu nostru, adeca cu totulu sau puscatu 3 ursi er’ vre-o 8 au scapatu in pace deşi unii cam însemnaţi binisioru. De cumva era iertatu se pusce si betranii venatori romani din comunele nóstre, cari din trecutu suntu forte dedati cu venatulu ursiloru se poteau pusca celu pusinu pana la 8 ursi. „Altmintrea Altetia S’a s’a aratatu fórte raultiumitu cu resultatulu venatului si s’a esprimatu, ca la venatu de ursi nu va mai merge aiurea de câtu la Gurghiu, unde cum se vede suntu mai mulţi ursi cu iepuri. Timpulu peste totu a fostu nefavorabilu pentru venatu fiindu totu cam ploiosu, inse pentru aceea venatulu nu a fostu intreruptu nici in o dî. Se mirau toti de Alteti a S’a cum rabdu ploi’a cea rece de munte in nesce vestminte usiere de venatori, cu genunchii goli si cu o căciulă mica pe verfulu capului, care firesce nu’lu potea scuti de ploia mai de locu in câtu i curgea ap’a siroie pe fasia si pe grumadi in rosu. Alteti’a S’a se vede a fi unu venatoriu passionatu, e forte sprintenu la venatu si pe langa acesta fórte veselu si afabilu. In la a curentei fiindu diu’a Domnului s. Domineca Altetiele Loru împreuna cu suit’a binevoita a asista la cultulu divinu in biseric’a gr. cat. romana din Gurghiu celebratu la dorirea si voi’a Altetieloru Sale numai pre scurtu de parochulu de acolo On. Nicolau Petru, fiindu ca se grabeau la venatu. După s. liturghia apoi Alteti’a Sa cu suit’a venatorésca esi numai decâtu la venatu de sitari (snepi) pe teritoriele comuneloru Orsiov’a si Ibanesci. In diua urmatóre 2 Octobre pena câtra 11 ore a. m. erasi intreprinsera venatórea de sitari pe otarulu Orsiovei si in ambe dilele venatulu a avutu succesu multiumitoriu. Peste totu s’au puscatu aprópe la 70 de sitari, vre-o câtiva iepuri, si nescegâitie. După prandiu in 2 Octobre la poft’a Altetteloru Sale s'a arangiatu unu jocu frumosu romanescu in curtea Castelului erarialu, la care au luatu parte vre-o 40 de parechi de tineri feciori si căsătoriţi si fete si neveste tinere serbatoresce imbracate din comun’a Hodacu, cari au jucatu in decursu mai bine ca de 1 óra. Altetiele Loru descindiendu din Castele in curte priviră de aprópe cu multu interesati si plăcere la joculu romanescu. Alteti’a s’a Archiduces’a Stefani’a mai cu seama privea, cu mare atenţiune, zimbindu la figurile de invertitu cele originale ale jocului romanu. După inchiarea jocului, Altetiele Loru disera remasu bunu magnatiloru, cari participară la venatu stringendule mana apoi suindu-se in trăsură împreuna cu Altetia s’a Leopold principe de Bavari’a in presenti’a unui publicu frumosu din tote classeie societatiei, intre vii si entusiastice strigări de „se traiesca“ indreptandu salutari binevoitóare in drépt’a si steng’a catra publiculu presentu se departara din midiloculu nostru lasandu-ne pe toti incantati de bunavointia simpatica aratata catra toti.