Gazeta Transilvaniei, octombrie-decembrie 1883 (Anul 46, nr. 115-152)
1883-10-28 / nr. 126
Redactiunea 8i Administratives, Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a* eun Mereurea. Tinerea si Duminec’a. obonamentului: • unu anu 10 fi., pe niese luni 5 fl., pe trei lani fl. 50 or. Tieri esterne pe siese luni 14 fr. pe anu 28 franci. Anulu 22HL.TTX. C« pre m». o.: postele o. si r. si pe corespondenti. ■A.nu.». ■ Ivtrile , au'a serie garmondu 6 cr si timbru de 80 or- T. a. pentru flacare publicare. — Scrisori nefrauoate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 126 Vineri 28 Octobre (9 Novembre) 1883. Brasiovu 28 Octombre Turburarile, ce au fost provocate in Serbi’a prin mesurile reactionare ale actualului cabinetu Christici, au luatu nesce dimensiuni, cari ne arata situatiunea interióara a acélei tieri intr’o lumina forte primejdiósa. Reu trebue se mérga lucrurile déca regele Milan s'a vediutu constrinsu a’si lua refugiulu la nesce mijloace desperate cu suspendarea constituţiei si introducerea stării marţiale. Antagonismulu ce s’a ivitu intre regele Milan si poporulu serbescu si care a fost nutritu mereu de câtra cabinetulu din Viena produce acum relele sale fructe. Se dice cu caus’a rescelei, ce a isbucnitu mai antaiu in districtele Zaidaru si Bania, ar’ fi ordinulu ce l’a datu guvernulu din Belgradu de a se desarma poporatiunea. Negresitu ce acést’a dispositiune n’a pututu face tocmai buna impressiune, dér’ poporulu s’ar’ fi supusu pote cu tote aceste in liniste unui guvernu care s’ar’ fi bucuratu de încrederea lui. Cabinetulu Christici nu posede inse acést’a încredere pentru ca uneltesce in contra libertatiloru publice si urmaresce scopuri reactionare. Poporulu serbescu are unu caracteru democraticu si iubesce libertatea, este asiader’ o urmare naturala, ce trebue se urasca unu guvernu, care i-a fost impusu in contra vointii sale si care intrebuintieaza fortia spre a se sustine la putere. Unui guvernu simpaticu milițienii șerbi poate că i-ar’ fi predatu armele fara nici o opositia, der’ fasia de unu cabinetu Cinistici, despre care erau in dreptu a presupune că voiesce a-i desarma numai spre a-i asupri apoi si mai tare, n’au voitu nicidecum se cedeze de buna voie. Ceea ce face situatiunea in Serbi’a si mai grava, este împrejurarea, ca opositi’a si ur’a poporatiunei nu se indrepta numai in contra guvernului, ci mare parte chiaru in contra dinastiei. Regele Milan si asia este pusinu iubita in tiera si metoda absolutistica adoptata, suspendarea constitutiunei si tribunalele martiale, nu sunt de natura a mari popularitatea regelui, din contra se poate ca Milan se’si mai perda si aderenții ce-i mai are si se atâtie pe toti in contra persoanei sale. Acest’a va fi cu atâtu mai usioru cu câtu si asia in Serbi’a esista o partida, care agiteaza mereu printre poporu avendu de gându se restoarne dinastia Obrenovici si se puna pe tronulu Serbiei seu pe Nichita alu Muntenegrului séu pe ginerele lui, printiulu Karageorgevici. O lupta crâncena s a incinsu in Serbia intre influinti’a austriaca si influinti’a russesca. Dela resultatulu acestei lupte va depinde sortea dinastiei Obrenovici si impreuna cu ea póate chiaru sortea intregei politice orientale a cabinetului din Vien’a. Inca inainte cu vre-o ducé luni foile oficiose din Vien’a si Pest’a se mândreau, ck Serbia cu Rege si cu guvernu cu totu s’a cufundatu cu dese versire in „sfera de putere“ austro-ungara si ck de aci incolo cabinetulu din Vien’a va fi stapânu pe situatiunea din regatulu serbescu. Curendu inse s’au schimbatu lucrurile. Regele Milan care la Homburg a pranzitu si a legatu fratia chiaru si cu betrânulu imperatu alu Germaniei, nu se mai poate sustíne adi cu mijloace normale, ci ’si iea refugiulu la fortia si la despotismu. Se pare, ck aceia au dreptate cari dîcu, ck diplomati’a austro-ungara si are norocu in întreprinderile sale. Deca nu va succede curendu Regelui Milan de a suprima rescol’a in Serbi’a, atunci se poate ck min’a ce au pus’o contrarii Austriei in Serbi’a se va aprinde mai curendu decâtu s’ar’ putéa crede si va sili pe Austro-Ungari’a ca se intervină cu putere armata, descatusiandu astfelin toate spiritele rele in Orientu. ■ Cronic’a evenimenteioru politics. Inca inainte de întrunirea delegatiuniloru, camera ungara a hotaritu la propunerea ministrului presiedinte se incepa cu desbaterea legii asupra căsătoriiloru intre creștini si evrei, indata ce ’si va reîncepe siedintiele. Candu ministrulu Tisza impartasi in preser’a acelei siedintie in sinlu partidei liberale sórtea legii pentru casatori’a civila, partid’a liberala primi cu vii aplause aceast’a împărtășire, si toata lumea credea, ca acestu proiectu, dupa ce a trecutu in decursu de unu deceniu prin diferite peripeții, va fi in cele din urma redicatu la conclusu. Acesta credintia inse s’a doveditu nelasata, caci acestu proiectu pare a avéa sartea, ce a avut o unu altulu asemenea sub ministeriulu lui Bittó. Ceci indata ce se va intruni diet’a, unu membru din partid’a guvernamentala, care acum petrece in Vien’a ca delegatu si se tine de partid’a intima a ministrului de justitia Pauer, va face o propunere motivata de amânare. Fiinduca guvernulu din capulu locului n’a fostu aplecatu a face din primirea proiectului cestiune de cabinetu, dér’ mai vertosu temendu-se, că din caus’a acést’a disciplin’a partidei va fi sdruncinata, nu mai încape nici o indoéla, câ aceasta propunere de amânare va fi primita. Cu acést’a sartea menratului proiectu e sigilata. — Caus’a principala a amânării amintitului proiectu se crede a fi apropiatele alegeri dictaté, cari se voru seversi preste vre-o optu luni. Influinti’a episcopala, la casa de a se primi proiectulu din cestiune, ar’ pute strica foarte multu partidei guvernamentale. „V. Alig. Ztg.“ dice : „Acestu proiectu posede, in fasia lupteloru sociale, cari nelinistescu Ungari’a de cativa ani, o însemnătate cu totulu deosebita, ce-o poate lesne judeca fiacare, cunoscendu relatiunile. Cu alte cuvinte semitismulu inca este unu factoru, de care guvernulu ungurescu trebue se tina sema.“ Respundiendu la interpelarea deputatului Epurescu asupra conflictului dela pasulu Vulcanu d. ministru-presiedinte I. C. Bratianu respunse urmatoarele : „In ceeace privesce conflictulu dela Valcanu, elu se reduce la cestiunea deca teritoriulu romanu a fost seu nu calcatu de Austriaci. Ei pretindu că acelu petecu de pamentu pe care ’și construiseră pichetulu, este alu loru; moșnenii romani din acea localitate credu ck este alu nostru. Guvernulu nici nu avea cunoscintia de construirea acelui pichetu pena ce nu i s’a denuntiatu de catra locuitori; caus’a, ce nu fusese vestitu de mai inainte este, ca pichetulu nostru e la o depărtare de 10 kilometri de fruntarie. Indata ce a aflatu inse — si atunci pichetulu era aprope gata — s’a datu ordinu pentru ocuparea lui. După aceea intr’o diminetia, pe candu soldaţii noştri erau unii risipiţi prin pădure, car’ alţii dormiau, vinu 4 finanti unguri, insositi de vr’o 50 de moşneni din Transilvania si ii iau prisonieri. Instrucţiunile pe cari le aveau cei 9 grăniceri ai nostri nu erau precise, sau nu le intielesesera ei bine. De aceea nici nu s’au opusu cu forti’a; mnulu din ei chiaru, desi pusese mân’a pe arma, nu s’a servitu de ea ca se nu faca certa si morte de omu. Aflandu-se in Bucuresci despre acesta arestare a soldatiloru nostri s’a telegrafiatu imediatu la Vien’a, de unde a si venitu ordinulu de liberarea loru. Pentru cestiunea calcarei de teritoriu s’a numitu o comisiune internationala, care se cerceteze cine are dreptate.“ „V. Alig. Ztg.“ primesce din Bucuresc(preste Brasiovu) cu dat’a de 2 Novembre urmatorea telegrama : „Petrecerea ministrului de esterne Demetriu Sturdz’a (tînuta strînsu secreta din partea guvernului) in Vien’a, de unde densulu s’a reintorsu alaltaeri preste Predealu si Sinai’a la Bucuresci, a avutu de scopu numai si numai de a aplana pe deplinu diferentiere in cestiunea Dunării, ce esista intre Austri’a si Romani’a, cari diferentie prin provisoriulu instituitu inca nu s’au delaturatu de felu. Scirea, ca Sturdza a fostu si la Berlinu, e neîntemeiata. Preste totu inse este intielegerea asupra aderării României la lig’a de pace germano-austria ca asia de perfecta, incâtu discussiunile asupra acestei aderari si asupra acestei teme păru a fi cu totulu de prisosu.“ In regatulu Serbiei serbéza astadi reactiunea orgiile sale sub ministeriulu lui Christici. Scirile telegrafice din Belgradu ne spunu ca consiliulu estraordinariu alu ministriloru, care s’a tînutu in Novembre st. n., a decisu pe bas’a constitutiunii cu privire la situatiunea cea seriosa interna, de a suspenda legea pressei, precum si legea relativa la dreptulu de întrunire si de adunare si de a introduce in cause de pressa censur’a preventiva. Unu ucasu regescu decretéaza. ca pena candu dureaza starea de assediu trupele se fia intretînute de populatiunea districtului, unde este starea de asediu. Altu ucazu regescu decretéaza. ca pena candu va tine starea de assediu oficerii si suboficerii se capete solda dupla. Aceste dispositiuni arata destulu de elocventu, in ce stare critica se afla Serbia. Scrri mai noue din Belgradu spunu, ca numai in Zaidaru, Bania si in Craguievuti s’a opusu poporatiunea si a refusatu de a preda armele. Generalulu Nicolici a mersu in persona cu statulu seu majoru la Bania. Mai multi conducetori radicali au fost arestati in Zaiciaru si au fost teriti inaintea tribunalului martialu. Se dice chiaru, ca pe drumulu dela Zaiciaru spre Paracinu s’ar’ fi incaieratu trupele cu poporulu, mai alesu la pichetulu dela Mala-Strasia, inaintea defileului dela Zestabrodic’a, unde a fost postata si o bateria, lupt’a se fi fost crancena. Se relateza ca Regin’a Serbiei ’si-a ipotecatu la banc’a din Chisîneu toate mosiile sale din judetiulu Ismail si Chisîneu pentru sum’a de 280.000 ruble. Din Irlan d’a vinu scrii totu mai ingrijitoare. Lig’a naționala frcsase pe Dumineca trecuta unu meetingu in Castle-Lyons, care inse a fostu interdîsu de guvernu. Cu toate acestea se strînse o mulțime mare de omeni, inaintea carei’a puterea militară si politieneasca pusa de guvernu trebui se se retraga. După ce puterea înarmata se retrăsese incarcata de insulte si insosita de aruncături cu petri, meetingulu interdisu se tînji cu mare entusiasmu. Iritatiunea in Irlanda va cresce si mai tare, deca se adeveresce scirea adusa de jurnalulu lui Freeman, ca adeea ar’ esista o circulara secreta a regimului, ca e vedesce planulu de a transportă Irlandesi in masse la Canad’a. După amintit’a circulara guvernulu ar’ avé de gându a espatiiu in totu anulu dela Ianuariu pena la Iuniu atâti’a Irlandesi, câti se voru puté, si se dice, ce a luatu in soldulu seu totu felulu de oameni, mai alesu vnse amploiaţi comunali, spre a promova emigratiunea. Acestoru agenţi ai guvernului li s’a asiguratu o anumita plata pe capu pentru fiacare emigrantu, si numitulu dinaru provoca pe toti patrioţii, ca se faca frontu cu tota puterea fasia de o astfelu de încercare desperata si se zadarniceasca relele intentiuni ale guvernului.