Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1884 (Anul 47, nr. 1-108)

1884-04-08 / nr. 44

REDACOSEA ŞI AI­­AI I­NIST­RAŢII MATRA: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE IN FIECARE ZI DE LUCRU. Pe anu anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anui 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANULU XLVII. r A N UN CIURILE: 0 senă garmonda 6 cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare. ______________________________Scrisorî nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrimită. N* 44. Duminecă în 8 (20) Aprile 1884. MSE'» bin causa sântelor, serbători ale Pascilorii numerula viitorii va apare Miercuri. Braşovu în 7 (19) Aprile: „A sosiţii timpului ca se nu mai căutăm a razîmii şi scăpare, decâtă în noi şi prin noi! Nu diplomatisarea, nu intrarea sau neîntrarea în dicta ungureasca ne va pute salva astăzi naţionalitatea din pericululu ce-o ameninţă. Numai în noi, în forţele noastre naţionale este salvare pentru viitorii. Aceste să le unim şi şi să le disciplinănm. Iată problema de căpetenia, ce ni se impune în mo­mentele grave actuale. De la resolvarea ei de­pinde viitorulu nostru.“ Aceste cuvinte le-amu scrisu în ajunulu sân­­teloru Pasci din anulă 1881; ele cuprindă și astădi credeală nostru politică. Evenemintele ce s’au desfășurată dela 1881 încace n’au putută decâtă se ne întărască în convingerea, că trebue se dărîmămă odată toate podurile din dereptulă nostru și se mergemă cu Dumnez­eu înainte în lupta pentru dreptă şi naţionalitate. Nu cu „factorii politicei dominante,“ ci cu po­porală trebue se ţinemă, ca se nu retăcimă; cu poporală care muncesce şi jertfesce mereu fără de a vede vr’ună folosă, fără a mai da de vr’ună bine; cu poporală, care este adi fără milă es­­ploatată de cei ce au puterea în mână, este ex­ploatată chiar şi de mulţi din fiii soi, cari au fostă legănaţi şi crescuţi de mame române şi cari resplătescă iubirea părinţilor, cu aceea, că se închină la idoli străini şi se dau cu trupă şi cu sufletă miserabilei pofte de câştigă; se ţinemă cu poporală, care cândă e asuprită colindă în­­zadară pe la cele dregătorii şi judecătorii fără se-şi gaseasca dreptatea, ba în cele mai multe ca­şuri riscă chiar să fie batjocurită şi uiduită într’o limbă lui necunoscută; se mergemă cu poporală, care aşteptă dela fiii săi sfată şi sprijină cândă îlă năpădescă nevoile cjilei; cu poporală, care e setosă de cultură şi de libertate, cu acestă ge­­nerosă şi bravă poporă trebue să trăimă şi să murimă! Cei ce umblă colindândă pe la uşile adver­­sariloră neamului nostru nu sunt oamenii popo­rului, nu voiescă binele şi fericirea lui. Avut mamă în cursulă veacuriloră destui lingăi de aceştia, cari au temniţă la mesele încărcate ale duşma­­niloră neamului nostru, dar în urma loră nu ne­amă alesă decâtă cu ruşine şi poporală totă asuprită, totă urgisită şi batjocurită a rămasă. Ce-i folosesce bietului ţărână deca vr’ună aşa disă „deputată naţională“ se preumblă prin sa­­lonele boierilor­ unguri, mândrindu-se pote cu câte o cruciuliţă, ce i-au aninat’o de pieptă cei ce au voită să-i astupe gura, ca se nu mai strige, că poporală e nedreptăţită? Au trecută acele vremuri cândă ne bucuramă ca copiii déca vedému că a învrednicită Dum­­nedeu şi pe câte ună Română eşită din opincă ca se ajungă domnă în vre-o dregătoriă oarecare. Astâtji poporală s’a convinsă, că cu câţiva func­­ţionarî şi deputaţi români nu se poate schimba nimică din trist’ai posiţiune, elă sémte, că trebue să se facă ceva mai multă, că trebue să se facă o schimbare radicală, ca se i să uşureze soartea. Ceea ce sémte poporală este sfântă. După secetă îndelungată trebue se urmeze şi ploaie. Noi cari ne ocupămă cu politica exprimămă senti­­mentală poporului prii­ cuvintele: Trebue să ur­meze o schimbare a sistemului de guvernare în țară la noi. De geaba vomă așteptă noi schimbarea dela generositatea adversarii dră noștri. Decâ ei ar avea milă de noi n’ar fi făcută ceea ce au făcută. Noi prin noi trebue să ne redicămă erosi la valoarea, ce ni se cuvine ca unui poporă atâtă de însemnată în acestă stată. Atunci când cu toţii strînsă uniţi ne vomă grupă în jurulă po­porului, cândă îlă vomă conduce la fiecare pasă, în comună, în judeţe, în ţară şi-i vomă arătă cu mână sigură drumulă celă dreptă şi leală, pe care trebue se mergă, ca se’şi apere pielea de colţii lupiloră, atunci şi numai atunci putemă nădăjdui cu dreptă cuvântă, că va sosi şi pentru poporală română după atâta amară de patimi dina înviării dreptăţii! Scrri telegrafice. (Serviciule particulare alu »Gazetei Transilvaniei.«) Budapesta, 7 (19) Aprile. — După orândulă data erî în Yildizkivsk, Sultanul o decoră pe prințulă de co­ronă cu marele cordonü alu ordinului »Osmania* cu steaua ’n briliante, pe princesa de coroná cu marele cor­donü alu ordinului »Șefca« cu briliante. De asemenea decoră suita. La amedi, părechia princiară de coronă asistă la Selamnik (Te-Deum) din moscheea Dolma­bace, dup’améijí primi la ambasadorul­ Calice colonia austro­­ungară și corpul­ diplomatică, apoi facu o escursiune la apele dulci. Timpul­ e frumosu. Cairo, 7 (19) Aprile. — Gordoni raporteaza cu data de 9 Aprile st. n.: Mahdi a fost­ bătută de două ori de cătră Dagebastainne și asediată. Paris, 7 (19) Aprile. — Toți lucrătorii din Anzien și-au reîncepută lucrările. London, 7 (19) Aprile. — Poliția indiană a con­fiscată proclamațiuni d’ale Mahdiului. Hanoi, 7 (19) Aprile. — Citadela Palamb­ien a fostă distrusă. Inimicuță, care fuge spre An­amă, e urmărită. Adunarea alegătorilor­ români în Câmpeni. Câmpeni, 18 Aprile. — Alegătorii români din cerculă Trăscău, în conferinţa de astăzi ţinută în Câm­peni, unanimă adereză la programa naţională din 1881, esprimă recunoscinţă comitetului permanentă. (Starelor» »Gazeta Transilvaniei,« „Observatoriulă“ şi „Lumină­­toriulă,“ apoi alege comitetă esecutivă. Delegaţi: cava­­lerulă Jeanette şi Dr. Tode­a. Todea. Convocare. (Telegr. Gaz. Transilv.) T­ârgu-Mureşului (M. Vásárhely) 5 (17) Aprile. — Alegătorii români aderenţi la partida naţională din comitatul­ Mureşă-Turda, cercurile electorale: Mureşă- Oşorheiă, Acaşfalău şi Nyaradszereda, se învită prin aceasta la conferinţa electorală, ce se va ţine la 22 Aprile, st. n., 2 ore d. a. în comuna Riciu (Mezőrücs), pentru a decide in privinţa ţinutei noastre faţă cu ale­gerile viitoare dietali. Anania Trombitaşfi. R. Fogaraşî- Zach­aria Chihereanti. Felicitări la adresa noastra. Lapuşulă-Română, 15 Aprile. Onorabilă Redacţiune! Pănă la ora redeş­teptării naţionale, şi de atunci încoace braţulă celui prea înaltă ne-a­scutită onoarea naţională română prin apos­tolii naţionali, la a cărora umbră eu astăzi se închină. Laboarea, lupta loră, D­cjeu a binecuventat-o, prin a avea ased­ii (aderenţi) în succesorii şi fii loră. Mulţămindă din tota sufletulă pentru aceste Incuragiatoare doveiji de simpatiă, dorinda ca urările ce ni se face să fie făcute într’una clasa buna! Dadapesta 16 April©. Semne învederate se ivescă, după cari se poate con­chide, că partida guvernamentală, în frunte cu d-lă Tisza, nu voiesce de a satisface nici măcară postulatele de ni­mică ale oamenilor­ frăţietăţii, cari au debutată la con­ferinţa din Pesta în 14 Martie. Candidaţiunile partidei liberale maghiare s’au făcută deja mai prin toate locurile. Dar chiar şi deputaţii de până acuma români-guvernamentalî, precum sunt d-nii Georgiu Serb şi Leontină Simonescu, sunt espuşi a-şi perde cercurile electorali de până acuma Zorlenţulă şi Bogşa, de­oare­ce d-lă Serb fu candidată în contra vo­inţei sale la Sacşa contra d-lui V. Babeşă, oi d-lă Si­monescu asemenea în contra voinţei lui la Caransebeşă contra d-lui generală Doda. D-lă dr. Iosifă Gali însuși se va pomeni cu ună contra-candidată din partida libe­rală guvernamentală în persoana Cuţo-vlachului maghia­­risatu Janicsáry. La Beiuşă partida liberală (guvernamentală) candi­­deaza pe fiinlă d-lui Coloman Tisza, pe Ştefană Tisza, in locul­ d-lui Véghseö de până acuma, la Zorlenţă contele Bissingen, la Bogşa Ladislau Tisza sunt candidaţii oficiali. Prin urmare se poate predice, încă de acuma, că încercarea de frăţietate română-maghiară, arangiată de o seria de oameni în Budapesta şi susţinută in faaia „Vii­torul”,« nu va avea nici ună resultată practică, decâtă poate pentru Români acea învățătură, că în timpul­ de astăifî în zădară caută cineva a înfrăți aceste doue elemete, pentrucă cei dela putere nu vreau împăciuirea; toate sem­nele aréta, că n’au încredere de feliu în elementulă ro­mână; că devisa guvernanţilor­ este desconsiderarea to­tală a Românilor­ pe toate terenele vieții publice. Noi, cari nu cunoascem­ secretele politicilor­ ma­ghiari de astătji, putemă numai să constatămă, că multă timpă încă aceste două elemente voră fi osândite a vie­ţui în duşmăniă şi neîncredere, era potra înţelepciunei în politică la Unguri este: a se întări pe sine prin slă­birea elementului românescu. Este înse mare întrebare, deca se voră şi întări. Aşa dera pasiviştî ori activişti. Românii n’au mo­tive de a se certă între sine, din contră: situaţiu­­nea actuală îi împinge pe toţi a se înţelege între sine, a căută fără patimă şi cu sânge rece o direcţi­une potrivită, care să fie în stare a ne salvă celă pu­ţină onoarea naţională în presinte şi pentru viitoriă. Credă, că nu va trece multă timpă, până cândă acestă resultată negativă va fi constatată chiar şi de Mişcată şi că de acestă momenta fericită în care mă aflu, felicită pe vechia Gazetă română ce cu atâta mândriă şi însufleţire naţională a scrisă şi scrie ca prima foaia română caotidiană în imperială Austro-Ungară, şi să declară că consemnă pe deplină la politica şi ideile ce le profesați. — înainte cu D­deu şi dreptulă nostru va tri­umfa! Dumnedeu vă binecuvinte laboarea, dăruindu-vă deplină sănătate ca să puteți lucra încă mulți ani, spre mărirea lui, a Patriei şi Tronului Habsburgo-Lotharingică precum și fericirea poporului Română!* — Iosiftt Nemeșă preotă. Deva 17 Aprile. Cu inimă caldă și veselă vă feliciteză pentru acestă pasă făcută înainte și ve ureză resultată strălucită! G. Secula, advocată. Grăfenberg (Silesia) 15 Aprile. Felicită redacţiunea pentru întreprinderea sa salu­tată de totă Românulă binesâmțitoră. Dr. Ifosanu. Brăila 5 (17) Aprile. Dorindu-ve din sufletă deplină succesu la greua și spinoasa sarcină ce v’ațî luată, ve salută. V. P. Sassu. Cricău 15 Aprile. Ve gratuleză la atitudinea D-voastre și la curagiula desvoltata față cu apăsătorii noștri. Grigorin Mezei.

Next