Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-10-14 / nr. 193

în numele dietei acestu proiectil de adresă. Considerândă însă că preşedintele nu e interpretul, nici alu senti­­mentelor­ dietei nici alu naţiunei, că n’are dreptu să judece, cu atâta mai puţină să condamne pentru leali­tate sau nelealitate proiectulu nostru de adresă, nici în numele dietei, ai cărei membri şi noi suntem­, nici în numele naţiunei, pe care şi noi o representămă, că de­­claraţiunea sa e calomniă nejustificată; subscrişii protes­­tamu în contra acestei procederi şi în contra calomniei, că suntem­ neleali faţă cu M. Sa regele.* Preşedintele găsindă, că nu poate primi acăstă e­­nunţiare, Dr. Franc compuse următărea declaraţiune mij­­locitoare: »Prin declaraţiunea preşedintelui dietei în şedinţa dela 20 Octomvre subscrişii se consideră ofensaţi în sim­ţămintele lor, cele mai sfinte ca representanţî ai popo­rului şi ca cetăţeni de sub blândula sceptru ală M. Sale şi declarându noi coroana ca inviolabilă şi nesupusă trad­­turilor­ parlamentare, protestămă în contra desemnării partidei noastre de nereafă şi aşteptămă ca preşedintele să ne dea satisfacţiune înaintea poporului croată şi a înal­tei corone.« Acăsta declaraţiune a fostă primită de cătra clu­­bulu guvernamentalilor», dar respinsă de clubulu starce­­vicianu. Astfel, înţălegerea a fostă cu neputinţă. --------------­ Viitorulu jidovitorii în Ungaria. In şedinţa dietei dela 22 Octomvre deputatulă Carolă Nendtvich impută stângei extreme, care cere în continuu independenţa Ungariei, că nu se gândesce că prin acăstă schimbare şi prin hârtia de bursă Ungurii cadă sub ună fugă şi mai îngrozitoră; prin aceste mij­­loce naţiunea maghiară în celă mai scurtă timpă va fi espropriată şi stărsă de pe faţa pământului de celă mai laşă şi mai urgisită poporă. Nu antisemiţii, frice Nendt­vich, stau pe o basă nemorală, ci aceia cari iau sub scutură loră pe jidovi. Dăcă lucrurile voră mai merge astfelă, în 50 de ani Ungaria nu va mai fi a Unguriloră, ci a Jidoviloră. Baronul­ Andre­an­ssky: Două-cjecî de ani sunită destulă! Ivan Simonyi: Rece anî încă suntă destulă! SOIRILE DILEI. M. Sa monarchulă a dăruită comunei bisericesc! gr. cat. din Lăpușulă românescă 50 fi. pentru restabi­lirea scolei. —0— Tergula de toamna ala Brașovului de rendula acesta a fostă foarte slabă. Cai puțini, vite în numără destulă de măricelă, dar cumpărători mai de locă. Deși a fostă cercetată de multă lume de afară, totuși părea că venise numai ca să privăscă. Dovadă că miseria bântue cum­plită poporațiunea. Și nici că poate fi alt fel fi sub vi­trega stăpânire tisaistă. —0— Alexandru Bartha din Solnocă a fostă omorîtă în cjilele acestea de cei doi fi ai săi, unulă de 16 şi celă­­laltă de 13 ani, împuşcându-lă în temple. Asasinii au fostă arestaţi şi au mărturisită crima rîcjândă. Ca mo­tivă ală acestei scârbose crime dau ei răua tractare din partea tatălui loră. —0— Curia regală a condamnată pe Mathias Sebestyén la moarte prin spancturatare, pentru crima că a omorîtă pe tatălă său, ăi pe frate-său, care a fostă părtașă la condamnată la 15 ani închisore. —0— ,Drau* din Eszek comunică, că e vorba să se trans­­fereze dieta croată din Agramă la Eszek, de tema irita­­ţiunii poporului. —0— Luni se întrunescă în Pesta delegaţiunile, când se va şi deschide sesiunea din anulă acesta. —0— Pentru semestrulă I. ală anului şcol. 1884/85, la universitatea din Pesta s’au înscrisă 3376 de studenţi, între cari teologi 91, jurişti 1638, ’mediciniştî 1117, filo­sofi 263, farmacişti în anulă I. 109, anulă ală II. 98, la cursulă de moşită 60. 00— Cu ocasiunea serbării St. Sergiu, patronului regi­mentului 9 de călăraşi, care staţionăzâ în Turnu-Seve­­rină, comandantulă regimentului colonelul­ Sigârtu a în­tocmită ună banchetă pentru întregă corpulă oficerescă, luândă parte și elevulă consulatului austro-ungară de a­­colo d. Dessewffy. Brigadierulă colonelulă Dimitrescu a toastată pentru monarchulă nostru Franciscă Iosiffi și pentru vităza sa armată. Toastulă a fostă primită cu entusiasmă și cu strigăte »Se trăiescă!« Elevulă consu­lară a răspunsă în limba francesă toastândă pentru pă­­rechia regală română. —0— In noaptea de 4 Octomvre curentă, femeea Maria Covrigă din comuna Buda, judeţul­ Râmnicu-Sărată, în România, a născută ună băiată care are pe spinare o băşică prin care resuflă, or la­bele picioarelor, sucite dreptă în susit. Copilulă și mama sunt sănătoşi. —0— »Tulcea dice că este adevără că o mare parte din poporațiunea otomană ce se află în Dobrogea a emigrată, fie înainte fie după răsboiulă în urma căruia vam fi dobân­dită). Dintre acei cari plecară in urma răsboiului suntă turcii şi o mică parte dintre tătari. Adevărata causă a emigraţiunei loră este de domenă curată religiosă. In ce privesce emigraţiunea nemţiloră, acăsta este o fabulă. Pănă astăciî din judeţul­ Tulcea n’a plecată de câtă câ­­te­ va familii şi se vorbesce că în primă­văra viitore vor­ mai pleca 3 său 4 din comuna Catalo­ă in America. Insă aceste câte­ va caşuri isolate, care nu se ridică peste 10, într’ună restimpă de şăse ani, nu se pote numi emigra­­ţiune, şi suntă sigure, înformaţiuni că coloniştii nemţi tră­iescă mulţămiţî pe pământul­ Dobrogei unde interesele loră le prosperă şi unde se bucură d’o libertate egală celă puţină cu cea din patria loră mumă, şi suntă de­parte a se gândi ca să-lă părăsăscă. —0— D-rii Nicatl, Ritsc­h şi Koch au făcută esperienţa cu baccile­ virgule, dându-le în mâncare mai multor n epuri de casă. Aceștia au murită avenda toate simptomele co­­lerei și în intestinele lor, s’au găsită astfelă de baccile. —0— In dilele acestea ună medică militară din Düssel­dorf a scosă din spinarea unui meseriașă ună glonță, pe care-lă purtă din 1866, când a fostă răsboiulă austro­­prusiană. —0-0 scenă înfricoșată s’a petrecută la 19 Octomvre n. în Ancona Italiei. Indrăsnețulă domesticitoră Richard din menageria lui Bach intrase în colivia leiloră și-i făcu să sară printr’ună cercă aprinsă. Cerculă căctă din ne­norocire între picioarele leului, care începu a urlă îngro­zitoră şi a sări prin coliviă împreună cu leoab­ele. Ri­chard păstrându-şi presenţa de spirită, deşi era palidă ca moartea, împuşcă cu ună pistolă, făcăndă pe leoab­ele să se ghemuiescă într’ună colţă, or elă profită de acestă momentă și smulse cerculă dintre picioarele leului. Ast­felă scăpă neatinsă, fiindă aplaudată de publică, care cu ună momentă înainte, stetea înlemnită de spaimă. —0— Ună groznica focă a distrusă la 21 Octomvre n. în orașulă Cartaginea din statulă Newyork 960 de edificii. —0— Astă sără trupa germană va juca piesa »Auf gol­denen Boden« (Pe pămăntă de aură), comediă cu cân­­ece în 4 acte. Mâne sără se va representa »Boccacio.* 12. FOILE­T­ON II. Influința limbei grece asupra desvoltării cuvintelor­ şi asupra literaturei limbei latine. (Urmare) Ceea ce însă trebue lăudată la Romani, când tra­duceau din grăca în latina, este că ei, precum vedemă din opurile lui Cicerone, nu dedău testulă grecescă din vorbă în vorbă, adecă ei nu traduceau verbală, ci ună cuventă grecescă său o espresiune grecăscă, pentru care ei nu aveau în limba loră cuventă potrivită său espre­siune potrivită, o dedeau potrivită cu genială limbei loră prin multe cuvinte, adecă o circumscriau, păstrândă şi cuvăntură grecescă, dăcă nu pută fi tradusă în latina. Der Romanii s’au silită a introduce în limba loră frum­­seţile limbei grecesci şi bogata ei literatură. îndată după acăsta se întemeiară şi în Roma scele retorice, în cari se trad­a nemijlocită limba latină (92 a. Cr.). Din aceste scele eşiră corifeii artei oratorice gre­cesci, Hortensiu şi Cicerone. Schimbarea cea mai mare însă, ce limba latină a sufe­­rit’o cu deosebire în perioada a treia, resp. în fluinţa limbei grece asupra celei latine, nu s’a produsă numai prin simpla instrucţiune retorică şi filosofică şi prin simpla cunoscinţă a limbei şi literaturei grece, ci mai vârtosă prin cultura estetică, ce Romanii o căpătară dela Greci în acelă timpă precum şi prin intuiţiunea monumentelor­ de artă plastică. Este aproape de necrezută, câtă a câştigată limba latină prin atingerea nemijlocită a Romanilor, cu Grecii cu alte cuvinte câtă de mare a fostă influinţa limbei grece asupra celei latine. Ea nu s’a făcută numai în multe privinţe mai conglăsuitore (analogistică), mai re­gulată, s’a­frisată în espresiunî, în termini şi în forme, ci ea pe­ lângâ tătă scurţimea ei înnăscută a câştigată în îndemânătate, în fluenţă, în licenţa topicei cuvintelor­, în puterea de a face deosebite combinaţiuni de cuvinte şi de proposiţiuni, a lăpădată formele aspre, greoaie şi vechi dede cuvintelor, însemnări mai hotărîte şi mai felurite, delătură neplăcutele hiate, polei mai multe alte neegali­­tăţi, se făcu mai ritmică şi periodică, uşoră de pronun­ţată şi mai euforică. Ba chiar stilulă legislatorică şi cu­­rială, care până aci a fostă monotonă, secă, aspru, stân­­gaciu, a trebuită să se schimbe prin desvoltarea limbei, pentru că numai cei culţi erau jurişti şi amploiaţi pu­blici. Pentru aceea leges, senatus consulta, plebis scita, cari se aduseră după aceea, au caracterul­ limbei culte. Numai inscripţiunile pe petri rămână înapoi, parte pentru că ele trebuiau se fie tare scurte, parte pentru că sculp­torii erau Încă neculţi. Pentru a putea ilustră cele z­ise în alineele premer­­gătoare trebue se urmărimă puţină schimbările sin­guratice, ce limba latină le-a suferită în decursulă pe­­rioadei acesteia. Vocalele lungi și cam întunecate a, o și ii începă a fi înlocuite prin e­seu I; și consonantele de prisosit se lape­dă. Totă astfelă s’au contrasă vocalele duple, cari la începută se pronunțau separată. Unele forme, cari până aci se întrebuinţau fără deosebire, se deschiliniră de altele, fiind­că mulţimea representaţiunilor­ se măria şi representaţiunile însăşi se indi­­vidualisau totă mai tare. Astfel Romanii începă acuma a vorbi şi a scrie: optimus p. optumus, faciluimus p. facil­­lumus, maximus p. maximus s. alt., navibus p. navebos, co(n)su­­ p. co(n)s. 1, Veneris p. Vene­­ris, aevum p. aevum, quum p. quum (cum), si p. sei, ibi p. ibei, publice p. publice, s alt.f­érá formele cele grele, ca; st locus, sloc­us p. lo­cus si stlis, slis p. lis. s. alt. Forma genetivului singulară de deci. I. în as, ca: vias, terras, escas, Alcumenas, ce o păstrară şi An­­dronicu, Neviu şi Eniu, fă părăsită aproape cu to­­tulă, era cea în ai fă prefăcută in ae. La deci. II. formele cele lungi so­ce­rus, Ipuenus trecură în cele scurte socer, puer. s. alt. Terminaţiunea vechiă os şi om NUNTA DE AURU DIN SIGMARINGEN. O mulţime de domne din elita societăţii bucures­­cene, în capă cu d-nele Pia Bralianti şi Sturda, au adre­sată, cu ocasiunia nuntei de auru a auguştilor, părinţi ai M. S. Regelui următorea telegramă de felicitare A. S. Regale principesei de Hohenzollern-Sigmaringen, muma M. S. Regelui. Domnul Inimile şi gândirile noastre sunt d in­­Jiua de atjî la Sigmaringen. Cu bucuria cea mai profundă şi cea mai mişcată, cu sentimentul­ celei mai recunos­­cătoare veneraţiuni salutama frumoasa şi fericita aniversară, înconjurată de atâta amoră strălucită şi de etâtea înalte şi nobile vertuţi. Facâ cerulă se se Indeplinéscâ arden­tele nóstre dorinţe acordândă Alteţei Vóstre Regale şi Augustului seu soţă încă mulţi ani fericiţi şi senini. Şi Ve rugămă, domnă, se bine-voiţî, când veţi bine-cuvntâ pe copii Voştri, a da asemenea o benedicţiune şi pentru România lui Carolă­­; acesta i-va aduce fericire. Sun­­tem­, cu celă mai profundă respectă, domnă, ale Alteţei Voastre Regale prea plecate şi prea devotate servitoare. (Urmează o sută semnături). Ca răspunsă la numeroasele telegrame de felicitare ce s’au trimisă din România la Sigmaringen , adresată d-lui preşedinte ală Consiliului de miniştri următărea telegramă: Domnului I. C. Brătiană, preşedintele Consiliului de miniştrii. Bucurescî 22 Octomvre 1884. Vii şi numeroase felicitaţiunî ne au fostă adresate din toate părţile României cu ocasiunea celebrărei nunţii noastre de aură, acesta semnă de simpatiă din partea unei ţări de care sunt legate destinele iubitului nostru fiu ne­a mişcată forte adencă. Principesa şi cu amă voi să putemă mulţumi în parte fie­ căruia din persoanele cari s’au asociată la aceasta delicată atențiune și cari ne-au trimisă urări atâta de calduroase pentru fericirea ndstră precum și pentru aceea a familiei noastre, der imposibili­tatea materială de a face aceasta și numerule foarte mare ală depeșiloră me silesce se recurgă la buna voința d-vóastra rugându-vă să fiţi intrepretulă simţimintelor­ noastre de adencă mulţămire pe lângă autorităţile oraşe­­lor­ şi judeţelor, precum şi pe lângă persoanele particu­lare cari şî-a amintită de frumoasa nostră serbatore de familiă. Principele Carola Antonă de Hohenzolem. CRONICA AGRICOLA. Cum este arătura aşa va fi şi secerişulâ. (Urmare şi fine din Nr. 192). Să vedemă acum ce se întâmplă în timpă ploiosă? Când suntă ploi multe, în pămentulă care este arată la o adâncime considerabilă se asociă apa în stratură in­­ferioră, şi primesce apă multă, fără ca aceasta să stea baltă la suprafață, pentru aceea pămentulă care a fostă arată adâncă și după ploile cele mai mari încă apare ll?.TM.""1"'.'"."..".."1. '■'■I........1 "LJ..._________|«

Next