Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-07-24 / nr. 127

REDACŢII! ŞI EA ŞI ADM­­­N­I­STR­ATI­­­X E A : BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE IN FIECARE DI. Pe and anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anui 86 fr., pe şase lun! 18 fr., pe trei lun! 9 franc­. ANULU XLVII. « SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmoada 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retrămitii. NR 127. Luni, Marţi 24 Iulie (5 Augustu) 1884. Braşovu în 23 Iulie (4 Augustü). Unu omu de statu orecare a disit odată, că monarchia nóstra poliglotă este una adevărată balamuca. Acesta omu trebue că a fostă şi în Ardély, căci deca nu cu totă diversitatea de limbă, de religiune, de obiceiuri şi de moravuri şi cu totă deosebirea de interese între poporaţi­­unea din imperiu, nu ar fi putută să capete o idea atâtă de rea despre fericita Cis- şi Trans­­laitantă. Trebue să fi petrecută cineva mai multă vreme în ţara nostră muntesa şi trebue ca nu­mele lui să fi figurată câteva­­jile şi în listele ospeţilor, dela băile din vecina Secuime, ca să capete impresiunea, că p’aici pela noi minţile unor­ omen! sunt profundă turburate. Ura îşi dă mâna cu intoleranţa, fanatismulă de rassă cu şovinismul­, ignoranţa cu grobianitatea spre a scoate la lumină nisce năsdrăvănii, de care sunt capabili numai acei nenorociţi, cari au lipsă a fi căutaţi în casa de sănătate. Esclusivismulă naţională ală celoră, cari se mândrescă a fi urmaşii lui Arpadă, mai are încă ună înţelesă pe teremură afacerilor­ politice, dar când se practică chiar şi faţă cu pacinicii ospeţi de pe la băi, elă trebue să escite râsulă sau com­pătimirea spectatorului nepreocupată Deci însă acestă esclusivismă devine ofensivă şi violeza chiar buna cuviinţă şi cerinţele cele mai primitive ale ospitalităţii, atunci şi celă mai conciliantă şi mo­derată dintre moderaţi trebue să fie indignată până în adâncură inimei de-o asemenea purtare. De m­ă siră de ani nu trece o veră ca să nu înregistrămă în colonele fetei noastre câte ună actă de escuisită urbanitate unguresca de pe la băile din Tuşnadă, Elepatacă ş. a. Aceste băi sunt visitate, precum este în genere cunoscută, mai vertosă, oaspeţi nemaghiari, cea mai mare parte din România. Se înţelege de sine prin urmare, că deca posesorii aceloră băi şi-ar înţelege bine interesulă, ei ar trebui să-şi dea toate silin­ţele posibile de a mulţumi pe ospeţi şi de a a­­trage mai alesă pe străini printr’ună comfortă câtă mai mare şi printr’o purtare câtă mai ama­bilă. Ori câtă de naturală s’ar parea aceasta, totuşi se întâmplă de multe ori chiar contra rulă şi în locă de a fi îmbrăţişaţi ospeţii nemaghiari, se vădă bruscaţi şi ofensaţi în modulă celă mai sur­­prinzător, pentru mai mare gloria a şovinismu­lui naţională maghiară. Pofta de a maghiarisă trece toate marginile, deci ea se manifestă încă şi în localităţile de cură, cari pretutindeni posedă ună caracteră mai multă internaţională. Ne vine a râde, când au­­s­imă, odată că unui băcană română din Tuşnadă nu i­ se dă voiă de a espune la prăvălia sa o tăbliţă, pe care sunt anunţate mărfurile sale în limba română, altădată că administra­ţia din aceeaşi localitate nu sufere ca la ună birtă deschisă şi susţinută de ună Română să fie espusă o tablă, pe care se se vede cu litere mari cuvintele românesc: „Oteră naţională.“ Dar fanaticii par’că voiescă să se întreca pe sine în­şişi, aşa de bine sciu trage consecinţele proprie­­lor­ loră neghiobii. Decă băcanului şi atelie­rului nu-i este permisă a se folosi de table ro­mânesci, de ce să-i fie permisă proprietarului vi­lei celei mai frumóase din Tuşnadă de a’şi im­primă numele pe frontispiciu cu litere mari — ună nume care nu numai că nu este ungurescă, dar nici măcar nu e scrisă unguresce ? Şi într’adevără casulă s’a petrecută. Ună comerciantă bogată din România şi-a clădită cu mulţi bani o vilă frumoasa în Tuşnadă şi a lă­sată să i se scrie numele pe ea. Autorităţile de acolo au găsită însă, că numele lui trebuea să fie scrisă unguresce şi-lă şicanâză mereu de ună ană de­­Jile ca se şi-lă schimbe, căci la dincon­­tră Tuşnadulu ar fi în periculă de a-şi pierde caracterulă seu maghiară. Ni se asigură, că procesulă încă nu s’a ter­minată şi că numitulă comerciantă nu numai că nu este aplecată a’şi maghiarisă numele, dar este aşa de mâhnită de purtarea ce-o întâmpină după ce cu multe spese a contribuită la înfrumseţarea localităţii încâtă, se dice, că are de gândă aşi vinde proprietatea şi a părăsi Tuşnadulă pentru totdeauna. Purtarea acesta şi ciardaşurile continue, cu cari musicile de pe la băi întîmpină pe ospeţii din România, nu-i voră atrage nicidecum. Deja se semte o mare scădere în visitarea băiloră, şi deca ospeţii se înstrăineze încetulă cu încetulă de ele causa este numai nebunia de maghiarisare. Ne putemă închipui câtă de mare va fi fa­­­natismulă maghiară pe acolo, pe unde este mai puţină controlată, deci nici pe uspeţii din afară, cari aducă bani în ţară, nu-i cruţa. ---------«,-------­ Scriî telegrafice. (Serv. part. ali »Gaz. Trans.«) Sibiiu, 3 Augustă. — Ucigaşilor­ familiei Friedronnger, lui Kleeberg, Marlin şi a com­plicelui lor. Rudolf Marlin li s’a cetită actulă de acusaţiune ală procurorului. Judecata loră se va începe la 15 Septembre a. c. Viena, 3 Augustă. — La înmormântarea lui Henric Laube luară parte mai toţi scriitorii şi artiştii aflători în Viena, precum şi altă publică în numără forte mare. Preşedintele reuniunei jurnaliştilor­, Werlen şi directorul­ teatrului din Berlin Dunz au ţînută vorbiri la mormentă. London, 4 Augustă. In şedinţa din urmă a conferinţei, care s’a ţînută Sâmbătă, a protes­tată representantulă Franciei Waddington în con­tra planului cabinetului anglesă de a reduce do­bânzile datoriei egiptene. Roma, 4 Augustă. — Medicii desmintă că s’ar, fi întâmplată cașurile de coleră, cari au fostă anunțate în modă oficială. Paris, 3 Augustă. — De erî seara pănă adi s’a întâmplată în Toulon numai ună casă de choleră mortală, în Marsilia au murită 11 per­­soane. -------MtjH-------­ Cronica zilei. Desară se va produce pirotechnicula Schvitzky la poalele Tâmpei.* Imperatulu nostru va sosi la Aradu, ca se asiste la manevrele armatei, la 29 i. c. st. n. In suita sa vor­ fi vre-o 300 persoane. Va fi întâmpinată de deputațiunî din comitatele Timişorei, Torontalului şi Caraș-Severinu­­lui, și din oraşele Timişora, Verseță şi Panciova. Impe­ratula va merge apoi și la Innsbruck și în Tyrol, să in­specteze armata.* Imperatul­ nostru, M. S. Francisco I. a subscrisă una decreta, prin care insarcineaza pe miniștri săi, se dea din visteria statului 500,000 fl. pentru inundații din Ga­lilea, or 300,000 fl. pentru proprietari, drept­ împrumuturi fără dobândi. Acestora li se vor­ scădea și dăjdiile, apoi se vor­ luă și măsuri pentru regularea zagazurilor­ în Galiția și Silesia.* Archiducele Wilhelm a plecată din Sibiiu la Clușă, unde va ține o revistă militară. Dela Clușă archiducele se va întorce la Viena.* Cu privire la secerișulă din acesta ană, toate șcirile de până acum se resumă astfeliu: Austria va face, după cum se speră, una secerişă buna în acesta an­; Ro­mânia în privinţa calităţii bucatelor­ se poate făli; în Germania starea secerişului e mulţămitore; în Fran­cia şi Anglia se pare că importul­ bucatelor­ se va micşoră; în Rusia încă se va face una bună secerişă, cu toate, că unele guvernamente au fost­ ajunse pe ici pe colo de nefavorabile întâmplări. * Organul» stareevicenți »Sloboda« îndamnă pe stu­denții croați eleminați dela universitatea din Agramia, se mearga în Rusia și să-șî împlinască acolo studiile lor­. Spesele, mai dice »Sloboda«, aru putea să le poarte nați­unea croată prin contribuțiunî, făcute după cum îlă trage inima pe t­otu Croatulu și după cum poate. * »Romanulu« află, că de Duminecă trenurile voru începe a circulă între Bucurescî și Sinaia linia fiindu re­parată. Pasagerii voru fi înse nevoiți a trece pe josa podulă de lângă tunelu, care nu este încă reparată. * D-sora Elena Teodorini, terminândă seria de repre­­sentațiuni pentru care era angajată la Buenos-Ayres, a plecată la Rio de Janeiro, unde va stă două luni. * Yachtul« regală »Stefana cela mare,« canoniera »Grivița,« torpilorulu »Alexandru cela Bunu« şi o şalupă au primitu ordina de la ministrul­ de resbelit să se gă­­tască de plecare pentru Marţi 24 curentă la Orşova. Se zice că acestă ordină este dată în vederea apropria­tei visite ce are a face M. S. Regele la curtea regală din Belgradă.* Joi 19 Iulie — spune »Posta« — pe vasul-torpitoră »Alexandru celă Bună,« s’a făcută prima experienţă cu lumina electrică. Experienţa a reuşită bine. * Lucrările pentru iluminarea castelului Peleşă dela Sinaia cu lumină electrică au începută și înainteză repede.* La 1 Augustă vară sosi în România ună nou trans­portă de cai de rasă caucasiană pentru armata română. * Se desminte­scirea, că Porta ar­ fi trimisă comisari să închidă oficiile poștale străine din țară. Porta a pri­mită propunerea puterilor­, pentru a intră în pertractări cu ele asupra acestei cestiunî.* Fiulă consulului englesă dela Rodos­to a fostă prinsă de briganzî. Ei i-au cerută 7000 punți sterling! dreptă preță de rescumperare. * In grădina Zoologică din Hamburg s’a deschisă o foarte interesantă esposițiune de chiți. Intre altele s’au espusă schelete de pese! prinși și de pela 1669. * Pictorul­ Francisco L­e­n­b­a­c­h făcuse ună portretă ală papei Leo XIII. Papa îlă rugă să-i mai facă m­ulă, și la întrebarea lui Lenbach, ce portretă să-i zugrăvască, îi zise papa: »Pe ală lui Bismarck.« Lenbach s’a adre­sată acum în scrisă cătră principele și de bună samă acesta se va învoi, se perda câtă-va vreme, până îlă va zugrăvi pictorulă.* Mai de multă luasemă o notiță despre c e s t i u n e a sclavii oră din Brasilia. După cele mai noue scriî, ce se trimită de acolo, guvernulă ar fi disolvată camera brasiliană, fiindcă ea s’a opusă proiectului său referitoră la cea mai grabnică desființare a sclavagiului. -------------------

Next