Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)

1884-07-31 / nr. 133

KKn vqk­XK V ŞI ADMIXISTRAŢIUNEA : GAZETA TRANS­LVAN EL 133. Luni, Marţi 31 Iulie (12 Augustu) 1884. BRAŞOVIJ, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IEŞE­AN FIECARE z­I. Pe anu anu 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România ş­i străinătate. Pe anu 36 fr., pe şase luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII. SE PRENUMERÅ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondent ANUNCIURILE: 0 seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primesc­. — Manuscripte nu se retrămici. ^ Braşovă în 30 Iulie (11 Augustă). „Nemzet,“ organulu d-lui Tisza, z­icea în­­tr’unul” din numerile trecute, că după datele statistice obținute în urma recensământului din 1880, 92,17 la sută dintre Români vorbescu nu­mai limba română, conchid­enda de aci, că Ro­mânii sunt­ naționalitatea cea mai necultă. Acesta conclusiune nelogicâ — ca toate con­­clusiunile fiarelor­ unguresc! — nu o putemu trece cu vederea, fără se respundemu. Căci o afiirmațiune ca aceasta, decá cei dela „Nemzet“ mai au crerî în capu, nu se putea face, decâtă din ura cea mare și disprețulîi de totă ce e ro­mân­escu. Decá ar fi se socotimu gradulu de cultură alu unui poporu după numerulu limbilorü ce le vorbesce, atunci ar urma, că toate națiunile suntu neculte, și atunci cei dintâiu în lista popoarelorü neculte aru fi de siguru Ungurii. Credemu, că nimenea nu va c­ice că Fran­­cesii, Germanii, Englesii etc. suntü popoare ne­culte, fiindcă afară de o mică parte, chiar dintre cei cu studii întinse, masa cea mare, a poporu­lui nu cunóasce — afară de foarte rare escepțiuni — și alte limbi, decât și limba maternă. Dar se rămânemu la Români și la Unguri. Clasa nóastra inteligentă, multă-puținâ câtă e, mai tóatá sole doué, și parte mare chiar trei limbi. Décá ne scoborímu în popor, chiar, se vor fi găsi foarte mulți Români, cari pe lengă limba maternă mai cunoscu o limbă, fie cea germană, fie cea maghiară. Câte limbi sciu însă Ungurii? In Transil­vania mai cu seamá, décá ai cutriera-o în lungă şi-n latu, mai că nu vei găsi decâtu funcţionari, fie în ori­ce ramură, cari nu sciu decâtu unguresce; or când vei da şi pe te câte unu funcţionari, cu care sé te poţi înţelege de va voi acela, decâ nu va fi Româna seu Germană, e negreşită Evreu. Dar esperienţa a dovedită şi mai multă, chiar în clasa inteligentă maghiară, aceia cari mai cu­noscu vr’o altă limbă decât­ cea maghiară, sunt rarae aves între Unguri sau elemente străine maghiarisate. Noi scimă, că legea de naționalitate ojice anume, ca funcționarii din toate ramurile se cu­­nosca limba naționalității, în mijloculu căreia trăiescă şi cu care au de a face. Dar Ungurii n’au respectată aceasta lege, precum nu respectă nici odată ni­mică, cândă e vorba de unii dreptu alț naționalităților­ nemaghiare. Şi ca să aibă Ungurii cu ce se dea în capu acestei legi, au fabricată legea dela 1877 pentru introducerea limbei maghiare în şcóalele primare şi cea dela 1883 pentru şcóalele secundare, impunându-se na­­ţionalităţilor­ nemaghiare, se înveţe unguresce, deca vrea se se înţălegă cu funcţionarii. „Vremă se uşurămă administraţiunea, ne­­fică Ungurii, de aceea e necesară o singură limbă: cea maghiară.“ Ar trebui să scie­­nse Ungurii, că în aceasta ţară a fostă şi altă administraţiune, şi încă mai bună de câtă cea ungureasca, fără să fie impusă o singură limbă. Noi Românii ne regulamu afa­cerile totu aşa de bine românesce, ca şi Nemţii nemţesce şi Ungurii unguresce. E o pretenţiune absurdă, ca Românii să înveţe limba ungureasca, ci câţi­va funcţionari, cari trăescu din sudoarea poporului, să nu înveţe limba lui, ceea ce chiar legea le impune. In toate ţările culte din lume u­ă guvenă cu durere de inimă pentru ţară, pentru poporu, se acomodeaza acestuia, caută se se înțălâgă cu poporul­, se-i vorbeascâ în limba lui, căci numai ast­felu se potu cunóasce păsurile și durerile lui. Numai uni astfelü de guvernu isi cunóasce mi­siunea sa și poate introduce îmbunătățiri interne, căci ce poporu n’ar ajuta ună guvernă cu bune intenţiuni ? Acum întrebămă pe „Nemzet?“ Cine e in­cultă? Poporul, românii, care în parte mare cunósce două şi chiar trei limbi, sau poporulu ungurescă, care nu scie decâtă unguresce? Şi apoi nu cumva, că cultura s ar concentra în cunóscerea limbei maghiare, cu care afară de graniţele Ungariei mori de fome? Pareni-se, că cei dela „Nemzet,“ scriindă o astfelu de neghiobiă, n’au putută fi conduşi de­câtă de doué motive: séu nu sciu decâtă numai unguresce şi prin urmare sunt inculţi, ca unii ce cunoscu numai o limbă, după cum .Ş­icîi ei, séu au scrisă conduşi de ura şi de dispreţulă cătră Români. Dar fiindcă cei dela triatură guvernamentală, voindu se loveascu în noi, lovescă în ei înşişi, pentrucă fiindu inculți n’au nici logică, să-i scoatemu totu noi din baltă. Nici în învăţarea de limbi multe — căci atunci „Nemzet“ a dată din nesciinţă o bună palmă Ungurilor­, cari au dovedită totdeauna că sunt incapabili de a învăţa limbi — nici în în­văţarea de carte multă nu stă cultura, ci ea este resultatulă desvoltărei sentimentelor­ nobile, cu care fie­care omu nasce. Acestea facă numita Cultură a inimei. Şi acesta o are Românulă. Adeseori au recunoscută chiar Ungurii, că Românulă e liniş­tită, ospitalieră, prevenitorii, nu e invidios­, cu alte cuvinte are inimă bună, are cultura inimii. Nu totu aşa e Ungurulă. După „logica“ lui numai Ungurula e omu. Vorbesce unguresce, îmbracă „Atila,“ pune pâna la pâlărie şi pinteni la călcâie, despreţuesce totu ce nu e ungurescă, fii şovinistă până la sălbătăcie, şi atunci eşti „omu“ şi totdeodată „cultă.“ Toţi cei de altă limbă şi rusă sunt­ inculţi şi sălbatici. Dar nu numai cultura inimii o posedă Ro­mânii în gradă superiorii, ci şi a minţii; şi deca acésta din urmă nu a luată o estensiune mai mare, apoi totă Ungurii poarta vină. Ei, lipsiţi, de cultura inimii, ne-au prigonitu, ne-au apăsată ne-au robită, ne-au oprită de-a ne face scole, pe banii noştri chiar şi de-a învăţa carte, o pur­tare, care nu-şi poate găsi semenii nici la cele mai înapoiate popoare. Cine e incultă ? întrebămă pe cei dela „Nemzet.“ Românulă, care cu toate persecuți­­unile sălbatice seculare din partea Unguriloră, s’a cultivată și inima și mintea, seu Ungurulă care, spre rușinea secolului acestuia, are încă devisa. Ori cine nu e Unguru, nu e omu, prin urmare trebue ștersa de pe fața pământului ? Dămă m­ă sfatu celora dela „Nemzet, mai multă logică, cândă scrie, căci altfelă dovedescă, că cultura ungureascá e séca de totă și în casulă acesta, feréascu-ne Dumnezeu de ea! --------------­ SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ali ,Gaz. Trans.«) Roma, 11 Augustă. — In localitățile in­fectate până acum s’au ivită alaltaeri 6 cașuri nouă de coleră, cari s’au finită de moarte. Paris, 11 Augustă. — In Marsilia au mu­rită de coleră 17, în Toulon 5, în Gigeau 10 persoane. In localitățile din vecinătatea oraşului Montpellier au fostă câteva coşuri mortale de coleră, încercarea făcută alaltaeri în Meudon cu balonul cu cârmă a­­sbutită. După o că­­lătorie de 23 de minute balonulă s’a întorsă­­răşi la loculă de unde plecase. Pofun, 11 Augustă. — Industriaşii au ţi­nută o adunare pentru formarea corporaţiunii in­dustriale pre­văzută în lege. Formarea unei ast­fel­ de corporaţiuni a fostă respinsă cu unani­mitate. --------------­ CRONICA ziLEI. A4i, Luni la 30 Iulie, s’a celebrată cununia d-lui profesorii Dr. Aureliu Babeşă, fiiula d-lui deputată Vin­­cenţiu Babeşă, cu cu-sora Elena Dumitru Dossios din Bra­­şovă. Aflămă cu plăcere, că cu acesta ocasiune­a sosită în mijlocul­ nostru d-lă Dr. Alexandru Mocioni, care a asistată ca naşă. Asemenea ni se spune, că şi d-lă Geor­­giu Mocioni împreună cu soţia d-sale se află în oraşul­ nostru. Urămă tinerei părechî viéţa lungă şi fer­cită, părinţiloră bucuriă şi ilustriloră rispeţi bună sosire! * A(­i diminaţă poliţia a descoperită în valea, ce curge pe »Uliţa mare« din Grevera ună copilă înecată. Copilulă nu pare a avea mai multă de cinci luni. * După mărturirea »Observatorului,b­ună magnată ardeleni a spusă d-lui Bariţiu, redactorului acelui­a fiară, că moştenitorii şi urmaşii lui Kray din Pesta posedă por­tretele originale ale lui Horia şi Cloşca, făcute în plen la voinţa lui. Portretele le-ar­ vinde ei pentru 500 fl. * In cercurile diplomatice din Berlină se vorbesce, că prințulă Bismarck, cu ocasiunea călătoriei sale la Gastein, va avea o întâlnire cu corniţele Kalnoki în Gastein sau în Salzburg. Guvernamentalulu .Nemzet a dice, că la întâl­nirea monarchiloră în Isl nu s’a tratată despre prelun­girea alianţei, care deja în anulă trecută s’a mai prelun­gită pe alţi şese ani. * In comunele Solyomire, Batoş şi Uifalu din comita­­tulă Cojocnei s’au arătată rîşî. — In ţinutulă Papolţului s’au sporită multă urşii. — Lupii turbaţi au pusă în spaimă mai multe comune din comitatulă Solnocă-Dobâca * Regularea graniţelor­ dintre Austro-Ungaria şi Ro­mânia s’a terminată. Membrii comisiunei române au sosită în Bucuresci cu protocoalele respective, subscrise de amândouă părţile. * Rândunică albă s’a văzută în Clusiu în strada Podului. Rara pasăre în 8 Augustă a­rburată prima dată dimpreună cu surorile sale din curbură ce-lă aveau în casa Reschner din strada Podului. Celelalte rân­­dunele toate erau negre, ca de rândă, numai aceasta una era albă la pene ca însăși nevinovăția. Rânduneaua albă este una dintre cele mai mari rarități. * Ministerulă de răsboiu, spună fiarele din Bucuresci, a însărcinată pe d-nii coloneii Poenaru şi Wartiade şi pe d. maioră Căplescu a asistă la manevrele armatei austriace. Pentru Germania, comisiunea este compusă din d-nii coloneii Dumitrescu Mariană şi I. Lahovari. *­­Voinţa Naţională« mai află, că ministerul­ instruc­­iunei publice a luată disposiţiuni, ca să se împartă carte de caligrafie şi cărţi didactice, în sumă de vr­o 4.000 lei, şcolarilor­ silitori şi lipsiţi de mijloace din şcoalele rurale din ţară.

Next