Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1884 (Anul 47, nr. 109-245)
1884-09-26 / nr. 177
GAZETA TRANSILVANIEI. N“ 177. Mercury 26 Septemvre (8 Octomvre) 1884. REDACŢIIINEA ŞI ADMUNISTRAŢITNEA: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. „GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe un an ti 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Itomânia şi străinătate. Pe anii 36 fr., pe ş6se luni 18 fr., pe trei luni 9 franci. ANULU XLVII, SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retromba. Nou Abonament, la „Gazeta Transilvaniei.“ Cu 1 Octomvre st. v. 1884 se începe unft nou abonamentu, la care invitam pe onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Abonamentulft: Pentru Austro-Ungaria cu posta: pe trei luni 3 fl., pe şese luni 6 fl., pe unii ană 12 îl. Pentru rlomania şi streinatate: pe trei luni 9 franci, pe şese luni 18 franci, pe unftauft 36 franci, liugoma pe d-nii abonaţi, ca să binevoiască a-şi reînoî de cu vreme prenumerările, pentru ca trimiterea diarului să nu se întrerupă. REDACŢIUNEA „GAZETEI TRANSILVANIEI,11 Braşov“ în 25 Septemvre (7 Oct.) De când s’a răspândită faima, că baronulu Sennyey s’a împăcatit cu ministrulu - preşedinte Tisza, foile centraliste din Viena nu inceta de a face combinaţiuni asupra acestei neaşteptate apropiărî. înaintea centraliştilorii nemţi d-lu Tisza trece de adeveratulu representantu alu năsuinţeloru de supremaţiă maghiară şi germană sub mantaua liberalismului. Ei admiră acţiunea primului ministru ungurescu în potriva naţionalităţilor, ca o faptă mărâţâ de omu de statu, care scie se apere prestigiulu statului maghiară şi ală gintei maghiare, şi nu’lă ameninţă şi slăbesce ca corniţele Taaffe, care a sfărîmatu supremaţia Germanilor, spre a divisa statulă austriacă în diferite grupuri autonome naţionale. Nu numai odată şi-o fijisă centraliştii, că, pe câtă timpă Tisza cu principiele lui suprematiste-dualiste va fi tare şi mare. ..mai este speranţă şi pentru noi ca să ajungemă la putere râsturnândă cabinetulă Taaffe.“ Corniţele Taaffe merge cu „naţionalii,“ cu „federaliştii“ şi cu „clericalii.“ Tisza n’a voită să scie păn’acum de nici unii din aceştia. Deodată vine vestea că elă s’a înţelesă cu baronulă Sennyey, cu acestă representantă ală principiului conservativă şi clericală în Ungaria. In acelaşi timp, ministrulă-preşedinte Tisza anunţă măsuri reacţionare.... Aceasta schimbare e destulă de importantă spre a deşteptă îngrijirile suprematiştilor. Oare să fie scrisă în cartea destineloră monarchiei habsburgice ca spiritulă „clericaliloră“ şi ală „naţionaliloră“ să iesă învingătoră şi în Ungaria, acesta ultimă cetăţuie a supremaţiei de rassă? Intr’ună asemenea casă sistemulă actuală din Austria s’ar întări pentru ună veacă şi de acesta se temă aşa de multă cei ce umblă să’lă restearne. Nu ne surprinde prin urmare că pressa centralistă din Viena se ocupă aşa de multă cu cestiunea paşiiei baronului Sennyey pe arena politică, încă pe când erau la putere Nemții centralişti se temeau ca nu cumva să ajungă la cârmă în Ungaria baronulă Sennyey. De atunci s’au schimbată multe şi fiarele guvernamentale maghiare susţină că şi baronulă Sennyey s’a schimbată, căci vrea să lege frăţiă cu d-lă Tisza. Toate asigurările de felulă acesta însă n’ajută nimică. Organulă de căpeteniă centralistă din Viena o spune pe faţă, că este neliniştită şi că tremură chiar în interesul liberalismului pentru esistenţa cabinetului Tisza. S’au încercată unii de a desminţi scriea despre apropiarea între Sennyey şi Tisza, dar „Neue freie Presse“ e informată că acesta apropiare este ună faptă complinită şi că au avută amândoi o întâlnire, spre a încheiă pactură dintre ei. Pactarea aceasta, orice „N. fr. Presse,“ este bilaterală, ca toate pacturile în viața politică. Baronul Sennyey primesce din mâna lui Tisza demnitatea de Judex Curim şi voiesce să ocupe fotoliul de preşedinte ală camerei magnaţiloră, spre a ajută guvernului ca să reformeze camera magnaţiloră şi se prelungescu perioda legislativă. ,,Ce oferă însă d-lă Tisza lui Sennyey? Discursulă tronului răspunde la acesta.“ Fota vienesă arată cum Tisza pe când se credea mai tare s’a lovită deodată de oposițiunea aristrocrației maghiare, fiindă constrînsă a retrage legea privitoare la căsătoriile mixte. Discursulă tronului nu amintesce nimică de acesta lege și este scrisă într’ună spirită conservatoră D-lă Tisza a închinată stegula liberalismului dinaintea conservatorilor, şi amiciţia cea nouă a fostă întemeiată. „Car oare alianţa cu Senyey nu va putea deveni odată primejdioasă pentru d-lu Tisza? Baronulă este şi rămâne conservativă şi clericală şi între cei doi oameni de stată va fi întotdeauna o deosebire de vederi fundamentală. Astăzji Sennyey oferesce serviciele sale ministeriului Tisza; când însă se va sâmţi forte în posiţiunea ce a ocupat’o, nu va cere ore elă dela guvernă contraservicii pentru scopurile sale? Fi-va d-lă Tisza destulă de tare pentru ea să nu fie elă celă împinsă şi să evite chiar şi aparenţa, că îndărătulă lui s’ar ascunde un altă „spiritus rector?“ Aşa se întrebă numita fata plină de îngrijire pentru viitorulă* * cabinetului Tisza, oi noi repeţimă ce amă (isă în filele trecute: déca va şi primi Sennyey demnitatea de Judex Curiae şi preşedinta camerei magnaţilor, elă face acesta numai spre a-şi prepară tărâmulă ca să potă ajunge în fruntea guvernului. CRONICA PILEI. Membrii partidei tisaiste s’au adunată in 4 Octomvre la unu ospăţit de bună reîntâlnire. Preşedintele clubului Vizsolyi, care a fostă alesă în.... ţara hranului, era încunjurată de toţi miniştrii: la stânga lui d-la Tisza şi miniştrii Ozcy, Pauler şi Széchényi; la drapta preşedintele dietei Pechy şi miniştrii Szapary şi Kemény. Celă dintâiu toastrt s’a ridicată pentru Regele, al doilea pentru d-la Tisza.... Pechy închină paharulfi pentru concordia dintre Tisaiștî. In fine se ridică d-la Tisza și bea pentru membrii mai tineri ai partidei. ,Amă aujitu,fise elă vorbindu-se multă de reacțiune, amandită pronunțându-se numele sântă ală libertății de cătră aceia dela cari nu m’amu așteptatft la așa ceva. Dar se privimu lucrulu mai de aproape la masa albă, înainte de a ne ocupă de elu la masa verde. Esistă vr’unulu măcar din aceasta partidă, care ar fi călcată vr’odată seu ar vrea se calce principiulu liberalismului (?) seu deca vr’unulu ar fi făcuții seu ar vrea se facă așa ceva, nu ar fi scosă din sânulă partidei? (așa e, aplause). Odinioră eră ușorii a ne luptă pentru libertate; atunci acesta n’avea decâtft ună singură adevărată dușmană: asuprirea. Astăfji nu mai esistă acestă dușmană, celă puțină la noi nu. (La Maghiari nu, cu atâtă mai multă însă la Nemaghiari. — Red. „Gaz.“) Libertatea are insă mă dușmanii ascunsă, care abusândii de libertate caută să-o suprime. Contra acestuia trebue să ne luptămă, îi cade greu omului iubitorii de libertate, deci aude oficându-se, că prin lucrarea și votul lui voiesce a restringe libertatea; dar tocmai în interesul libertăţii trebue să suprimămă aceasta sensibilitate, nu spre a restringe libertatea, ci spre a smânci arma libertăţii din mânile acelora, cari o indrepta în contra libertăţii însăşi, (eljenurî sgomotoase). Ridică paharul meu pentru acei sinceri amici ai libertăţii, cari în interesulă ei suferă a fi acusaţî, că suntă inimicii libertăţii, dar cari aruncă acésta însinuaţiune în faţa acusatoriloră. (eljenurî nesfirşite.)« D-la Tisza tjice că nu voiesce se omoare libertatea, ci numai pe duşmanii libertăţii, elă nu este în contra libertăţii, ci libertatea este care sufere de boia ei propriă.... Aşa au vorbită toţi despoţii în arunuia atentateloră ce le plănuiau spre a omorî libertatea. * In dieta Croaţiei în 4 Oct. s’au urmaţii discusiunile asupra raporturiloră secţiunilor despre’ verificaţiunea deputaţilor. Baronulă Bucovina (starceviciană) propune anularea tuturoră alegerilor partidei guvernamentale, unde poporulă a pusă ună contra-candidatii, deoarece aceste alegeri nu sunt d espresiunea voinţei poporului, fiindcă guvernulă a dată ordină învăţătorilor şi funcţionariloră de a vota pentru partida naţională. Dr. Zdivcovicî cere a se procede după regulamentă la constituirea camerei. David Starcevicî se ridică şi declară toate alegerile partidei naţionale guvernamentale de nevalabile. »Earăşî voiţi se continuaţi joculă celă vechiu. Croaţia cu o asemenea majoritate niciodată nu va pută înainta. încă o să duceţi lucrulă departe!« Preşedintele ceti apoi lista membrilor, verificaţi şi majoritatea alese biroulă camerei. La alegerea preşedintelui Mrko Hrvat, a vicepreşedinţilor Gyurgyevicî şi Dr. Sperec, deputatul Tuskană protestă în contra procederei majorităţii, care n’a pusă în candidare persoanele propuse de partida starceviciană. Preşedintele Hrvat mulţumi apoi în numele tuturor celor aleşi pentru încredere şi şedinţa se încheie. * America de nordă vrea să fie mijlocitoare între Fandia şi China. Aşa se anunţă din Waschington. Intr’aceea Chinesii se pare că nu voră să scie nimică de aceasta acţiune de împăcare a Statelor nordă-americane, căci în Tonkin trupe regulate chineze au atacată ună detaşamentă francesă, causându-i mari pierderi: ună ofiţeră mortă şi 30 soldaţi răniţi. Din Hanoi li s’a trămisă Francesiloră ajutoră. Generalulă Briére a luată măsuri spre a respinge pe Chinesii, cari s’au pusă in mişcare între Bac-Le şi Lung-Son. Trei canoniere franceze, cari au făcută o recunoscere pe Lochnan s’au luptată cu 4000 de Chinesi respingândă mişcarea lord ofensivă şi puindu-i pe fugă. Chinesii au suferită perderi considerabile. Dintre francesi au fostă răniţi 21 marinari şi 10 soldaţi. Căpitanulă canonierei .Masne* a fostă omorîtft. Admiralulă Courbet a începută la 19 Septemvre atacută Ke-Lungului; la 20 trupele sale de debarcare au ocupată o parte a forturilor, cari fură deşertate de Chinesi după o resistenţă înverşunată. Perderile Francesiloră s-au ridicată în aceste douăfile la 5 morţi şi 13 răniţi; ale Chinesiloră au fostă de 100 morţi şi 300 răniţi. Admiratulă Courbet va continuă mâne ataculă asupra celorlalte forturi. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part., ali .Gaz. Trans.«) Viena, 7 Octomvre. — Eri a fostă înmormântarea pictorului Makart. Conductură a pornită la orele 3 d. a. Au luată parte la elă multe persoane, ce facă parte din autorităţile civile şi militare, şi mulțime mare de oameni din toate clasele societății.