Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-09-26 / nr. 214
REDACŢIENEA ŞI A UNUI -VISIBA) IVHIEA BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţel. Pe unu anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi gtâ'ăia&tate. Pe and 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. m 214, ANULU XLVIII. ŞI PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă gajmondu 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sortieri nofranoute nu ta primator. -- Hanusoripte na ta rekămitu. / Joi 26 Septemvre (8 Octomvre). 1885. Nou abonamentu la „ Gazeta Transilvaniei Cu 1 Octomvre st. v. 1885 se începe unft non abonamentat, la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei nóastre. Preţurit Abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl.„ şase 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şase „ 20 „ „ unu anu 40 „ Rugămii pe domnii abonenți, ca se binevoiască a-și reînoioe cu vreme abonamentul^, ca se nu se întrerupă espedițiunea diarului. Domnii ce se voru abona din nou se binevoeasca a areta și posta ultimă. «Administrațiunea »Gazetei Transilvaniei». Brașovul, 25 Septemvre 1885. „Anula trece, altula vine, — şi congresă nu se mai ține“. — Aşa ar trebui să fiu schimbații cânteculu poporală, spre a da espresiune miserabilei situațiuni în care se află alţi căuşele nóastre bisericesc!, mai vertosit din vina nóastrá. Ama aşteptată cu multă răbdare se vedemu ce se va face de cătră cei ce au se respumja înaintea naţiunei şi a lui Dumnezeu pentru pacea şi mulţumirea în sânulu bisericei române grecoorientale din Transilvania şi Ungaria, ca se fiă arăşi pusu în mişcare aparatura constituţională i ală bisericei, care de ună timpă încoace nu a funcţionată cum se cuvine ; amă aşteptată se vedemă, deca cei ce ne-au asigurată că în Octomvre anulă curentă se va întruni congresulă naţională bisericescă ală Românilor gr. or. au vorbită sinceră cătră noi, ori că au esprimată numai o dorinţă generală fără ca se ’şi dea silinţă din parte-le a o şi realisa. Ne-amă impusă acesta aşteptare cu atâtă mai vârtos, cu câtă ni s’a făcută imputarea nu de multă, chiar din partea unui bărbată care trece de înţeleptă şi cu influinţă în cele bisericesci-naţionale, că amă „compromite“ interesele bisericei prin aceea, că amă combate atitudinea pasivă neesplicabilă a capului Metropoliei române gr. or. Acum inse, când numai 120 de ore ne mai despartă des ziua, în care avea se se întruneasca congresulă, amânată încă de astă tomnă, nu mai putemă face și deca vomă vorbi suntemă convinși, că nimeni nu va fi în stare a 4*ce mamă voită se „compromitemă“ interesele bisericei. Suntă destui, cari compromită, în modă directă seu indirectă, aceste interese, nu mai e nevoe să-i îmbrâncimă și noi , și în rândulu întâiu ni se pare că trebue să punemă pe aceia cari datori erau a convoca congresulă încă la 1 (13) Octomvre 1884 şi nu l’au convocată nici până astăzi când scriemă: 25 Septemvre 1885. Cuteza-voră are aceşti prea sânţiţi şi prea luminaţi Domni a ne insinua din nou, că comitemă o imprudenţă sau chiară o crimă în potriva intereseloră bisericei, când ne luămu voia a-i întreba: care este causa, că nici acum nu se poate întruni congresulă naţionalu-bisericescu alu Românilor, gr. orientali? In anulă trecută s’a pretestatu serbarea centenarului lui Horia spre a justifică amânarea congresului, or în cele din urmă s’a dovedită că nu s’au făcută „lucrările pregatitoare.“ S’a adusă anume una secretară capabilă la Metropoliă, ca se cureţe loculu de restanţe, ună fruntaşă miléni ală bisericei însărcinată cu controlulă asupra acestoră lucrări a tăbărîtă de repeţite ori la Metropoliă în Sibiiu şi a inteţită resolvarea actelorii restante. Toate mesurile s’au luată așader, ună ană a trecută la mijlocu, puteau se fiă bine pregătite actele ce veneau a fi așternute congresului. De ce cu toate aceste nu s’a convocată congresulă nici pe (țua de 1 (13) Octomvre 1885? Ni se asigură, că ministrulă de culte și instrucțiune Trefort s’ar fi pronunțată cătră ună deputată română că „aștâptă dela patriotismul Românilor, ca se nu doreasca întrunirea congresului bisericescă gr. or. chiar acum în fața evenimentelor, ce s’au ivită.“ Ce va serfica acesta? Ce felă de evenimente are în vedere ministrală ? Este oareuniunea bulgară, este afacerea tragi-comică cu proclamaţia „irredentista,“ este mobilisarea armatei sârbesci ună asemenea evenimentă? Nu înţelegemă nicidecumă ce au de face aceste întâmplări cu funcţiunea regulată interioră a constituţiunei bisericei române greco-orientale. De ce congresulă bisericescă alu Serbiloru din Ungaria cu toate evenimentele, ce s’au ivită şi se ivescă este aqji întrunită şi încă compusă fundă în majoritatea s’a precumpânitoare din elemente radicale naţionale ? Se admitemă ună momentă că încurcându-se ițele în Orientu s’ar face apelă cătră Maghiari, ca se nu doreascu ca în fața acestoră încurcături se se întruneascá dieta din Pesta. Ce arfice ore suprematiștii noștrii? De sigură că nu ar remâne nepăsători. De ce se mai perdemu der multe cuvinte ?Este clară, că celă ce posede ună dreptă trebue să şi lă apere şi se pretindă respectarea şi validitatea lui şi deca cei ce suntă puşi în fruntea bisericei nu ’şi împlinescu sânta loru chiămare faţă cu ea, atunci trebue să ’şi-o implinescu clerula şi poporul, adunându-se în sinoade şi arătândă ministrului, ţârei şi tronului care este dreptulă şi care dorinţa adevĕrata a Românilor, de confesiunea gr. or. din acestă stată. UNIREA BULGARILORII. Din Copenhaga se telegrafiază cu data 4 şi 5 Octomvre. Imperatula rusescu a primită deputaţiunea bulgară Sâmbătă la amâcţi şi i-a comunicată, că el va încerca în înțelegere cu celelalte puteri semnatare ale tractatului din Berlin să aducă o resolvare pacinică a cestiunei bulgare. Administrațiunea marinei ruse a încheiată de curenda ună contractă cu o societate daneză de construcțiune de corăbii, ca se construescu mai multe crucere cuirasate iuți. Societatea s’a îndatorată se esecute comanda în celă mai scurtă timpă și din partea administrațiunei marinei rusei s’a promisă însemnate premii, dacă va preda crucerele înainte de terminală preliminată (primăvara anului 1887.) Dela 4 Octomvre se telegrafiază din Atena. Consiliulă de miniștri a hotărîtă mobilisarea armatei marine conchiămândă două classe de etate ale reservei marine. Pregătirile militare se continuă cu mare zelă. Din Constantinopolu se telegrafiază dela 5 Octomvre. In întrunirea de ori a ambasadorilor, aceştia s’au înţeleşii asupra liniamentelor generale ale unui memorando, ce se va supune mai ânteiu aprobării puterilor, şi apoi se va comunica oficială ambelor părţi. Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Viena. Generalula adjutantă ală Sultanului Kahler-pașa și ministrulă turcescă de esterne Said-pașa au sosită în Viena. Said-pașa a conferită atțî după amétjí cu ministrulă Kalnoky. Ministrulă-președinte română Brătianu a conferită actî după amétjí o oră cu ministrulă de esterne contele Kalnoky. Brătianu a plecată apoi spre Bucuresci, cu trenură cu care a plecată şi Said-paşa. Din Petersburg se telegrafiază dela 5 Octomvre . Atitudinea periculosă a celorlalte state balcanice va face, ca puterile se se margineasca a sancţiona unirea Bulgarilor, în marginile care eschidă o esenţială modificare a hotarîrilor tractatului dela Berlin. — E posibilă că d. Giers, primindă instrucţiuni dela Tarulă, la întorcerea sa spre Petersburg va face o a doua visită prinţului Bismarck. Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Sofia. Agenţi secreţi din Serbia, sprijiniţi de funcţionari dela graniţe, se încarcă a îndupleca poporaţiunea bulgară dela graniţe la o mişcare în favoarea Serbiei. S’au luată aspre mesuri şi s’au comunicată cabinetului serbă aceste agitaţiuni. — Primirea binevoitóare a deputaţiunei de cătră Ţarulă a produsă mare bucuriă. — Mişcarea de trupe în Bulgaria continuă în măsură mare. Ună regimentă bulgară a primită ordină să plece la Vidin. Din Filipopolă se telegrafiază dela 5 Octomvre . Armata bulgară este gata a întâmpina orice evenimente. Adi au plecată la graniţe alţi 900 de Omeni trupe regulate. Din Belgrad se telegrafiază dela 5 Octomvre . Cele mai noue scrii din Sofia semnaleaza o schimbare apropiată în atitudinea cercurilor guvernamentale. Suknarov să fi vorbită cu hotărîre pentru o înțelegere cu Serbia, să se fi pusă în perspectivă chiar a întocmi o procedere comună în contra Turciei. Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Varna. Nici ună plenipotenţiară turcă n’a asistată la întrunirea ambasadorilor, care pe nedreptă e poreclită .conferinţă.« Mulţi miniştri Turci regretă acum că nu s’a întreprinsă o acţiune militară, pentru a se restabili vechea stare de lucruri în Rumelia, imediată după ce s’au primită spirite privitoare la revoluția din Filipopolă. Generalulă Von der Golz-pașa, ofițeră germană forte distinsă, în serviciulă Turciei, consultată în aceasta privință, a fostă de părere să se ia măsuri energice. Părerea acestui generală e că armata bulgară latină locă cu miliţia rumeliată nu se urcă decâtă celă multă la 20,000 Omani, cari nu constitue o trupă europeana, ci mai multă nisce bande armate, cari ar putea fi cu înlesnire doborîţi de o armată regulată. Din Constantinopolă se telegrafiază dela 6 Octomvre. Nu se scie dacă, cu toate greutățile situației, Turcia nu va fi silită la urma urmelor și se tragă spada. Intr’ună casă sau în altul, Turcia va trebui să ajungă la aceasta; dacă recunoasce unirea celor două Bulgarii, ea va trebui să între în luptă cu Grecii și cu Serbii. De aceea miniștrii suntă de părere se restabileasc status quo în Bulgaria, pentru a se potoli veleitățile de mărire ale celor două regate. Turcia are deci mai multă interesă