Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-09-26 / nr. 214

REDACŢIENEA ŞI A UNUI -VISIBA) IVHI­EA­­ BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţel. Pe unu anu 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi gtâ'ăia&tate. Pe and 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. m 214, ANULU XLVIII. ŞI PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANUNCIURILE: O seriă gajmondu 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sortieri nofranoute nu ta primator. -- Hanusoripte na ta rek­ămitu. / Joi 26 Septemvre (8 Octomvre). 1885. Nou abonamentu la „ Gazeta Transilvaniei Cu 1 Octomvre st. v. 1885 se începe unft non abonamentat, la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei nóastre. Preţurit Abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl.­­„ şase 6 ,, „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şase „ 20 „ „ unu anu 40 „ Rugămii pe domnii abonenți, ca se bine­voiască a-și reînoi­oe cu vreme abonamentul^, ca se nu se întrerupă espedițiunea diarului. Domnii ce se voru abona din nou se binevoeasca a areta și posta ultimă. «Administrațiunea »Gazetei Transilvaniei». Brașovul, 25 Septemvre 1885. „Anula trece, altula vine, — şi congresă nu se mai ține“. — Aşa ar trebui să fiu schim­bații cânteculu poporală, spre a da espresiune miserabilei situațiuni în care se află alţi căuşele nóastre bisericesc!, mai vertosit din vina nóastrá. Ama aşteptată cu multă răbdare se vedemu ce se va face de cătră cei ce au se respumja îna­intea naţiunei şi a lui Dumnezeu pentru pacea şi mulţumirea în sânulu bisericei române greco­­orientale din Transilvania şi Ungaria, ca se fiă arăşi pusu în mişcare aparatura constituţională i ală bisericei, care de ună timpă încoace nu a funcţionată cum se cuvine ; amă aşteptată se ve­­demă, deca cei ce ne-au asigurată că în Octomvre anulă curentă se va întruni congresulă naţională bisericescă ală Românilor gr. or. au vorbită sin­ceră cătră noi, ori că au esprimată numai o do­rinţă generală fără ca se ’şi dea silinţă din par­te-le a o şi realisa. Ne-amă impusă acesta aşteptare cu atâtă mai vârtos, cu câtă ni s’a făcută imputarea nu de multă, chiar din partea unui bărbată care trece de înţeleptă şi cu influinţă în cele biseri­­cesci-naţionale, că amă „compromite“ interesele bi­sericei prin aceea, că amă combate atitudinea pa­sivă neesplicabilă a capului Metropoliei române gr. or. Acum inse, când numai 120 de ore ne mai despartă de­s ziua, în care avea se se întruneasca congresulă, amânată încă de astă tomnă, nu mai putemă face și deca vomă vorbi suntemă con­vinși, că nimeni nu va fi în stare a 4*ce m­amă voită se „compromitemă“ interesele bi­sericei. Suntă destui, cari compromită, în modă di­rectă seu indirectă, aceste interese, nu mai e ne­­voe să-i îmbrâncimă și noi , și în rândulu întâiu ni se pare că trebue să punemă pe aceia cari datori erau a convoca congresulă încă la 1 (13) Octomvre 1884 şi nu l’au convocată nici până astăzi când scriemă: 25 Septemvre 1885. Cuteza-voră are aceşti prea sânţiţi şi prea luminaţi Domni a ne insinua din nou, că co­­mitemă o imprudenţă sau chiară o crimă în potriva intereseloră bisericei, când ne luămu voia a-i întreba: care este causa, că nici acum nu se poate întruni congresulă naţionalu-biseri­­cescu alu Românilor, gr. orientali? In anulă trecută s’a pretestatu serbarea centenarului lui Horia spre a justifică amânarea congresului, or în cele din urmă s’a dovedită că nu s’au făcută „lucrările pregatitoare.“ S’a adusă anume una secretară capabilă la Metropoliă, ca se cureţe loculu de restanţe, ună fruntaşă mi­­léni ală bisericei însărcinată cu controlulă asupra acestoră lucrări a tăbărîtă de repeţite ori la Metropoliă în Sibiiu şi a inteţită resolvarea actelorii restante. Toate mesurile s’au luată așa­­der, ună ană a trecută la mijlocu, puteau se fiă bine pregătite actele ce veneau a fi așternute congresului. De ce cu toate aceste nu s’a con­vocată congresulă nici pe (ț­ua de 1 (13) Octomvre 1885? Ni se asigură, că ministrulă de culte și in­strucțiune Trefort s’ar fi pronunțată cătră ună deputată română că „aștâptă dela patriotismul­ Românilor, ca se nu doreasca întrunirea congre­sului bisericescă gr. or. chiar acum în fața eve­­nimentelor, ce s’au ivită.“ Ce va se­rfica acesta? Ce felă de eveni­mente are în vedere ministrală ? Este oare­uniu­nea bulgară, este afacerea tragi-comică cu pro­clamaţia „irredentista,“ este mobilisarea armatei sârbesci ună asemenea evenimentă? Nu înţele­­gemă nicidecumă ce au de face aceste întâm­plări cu funcţiunea regulată interioră a constitu­­ţiunei bisericei române greco-orientale. De ce congresulă bisericescă alu Serbiloru din Ungaria cu toate evenimentele, ce s’au ivită şi se ivescă este aqji întrunită şi încă compusă fundă în majoritatea s’a precumpânitoare din ele­mente radicale naţionale ? Se admitemă ună momentă că încurcân­­du-se ițele în Orientu s’ar face apelă cătră Ma­ghiari, ca se nu doreascu ca în fața acestoră în­curcături se se întruneascá dieta din Pesta. Ce ar­­fice ore suprematiștii noștrii? De sigură că nu ar remâne nepăsători. De ce se mai perdemu der multe cuvinte ?­­Este clară, că celă ce posede ună dreptă trebue­­ să şi­ lă apere şi se pretindă respectarea şi vali­­ditatea lui şi deca cei ce suntă puşi în fruntea bisericei nu ’şi împlinescu sânta loru chiă­­mare faţă cu ea, atunci trebue să ’şi-o implinescu clerula şi poporul, adunându-se în sinoade şi a­­rătândă ministrului, ţârei şi tronului care este dreptulă şi care dorinţa adevĕrata a Românilor, de confesiunea gr. or. din acestă stată. UNIREA BULGARILORII. Din Copenhaga se telegrafiază cu data 4 şi 5 Octomvre. Imperatula rusescu a primită deputaţiunea bulgară Sâmbătă la amâcţi şi i-a comunicată, că el­ va încerca în înțelegere cu celelalte puteri semnatare ale tractatului din Berlin să aducă o resolvare pacinică a cestiunei bulgare. Administrațiunea marinei ruse a încheiată de cu­renda ună contractă cu o societate daneză de construc­­țiune de corăbii, ca se construescu mai multe crucere cuirasate iuți. Societatea s’a îndatorată se esecute co­manda în celă mai scurtă timpă și din partea adminis­­trațiunei marinei ruse­­i s’a promisă însemnate premii, dacă va preda crucerele înainte de terminală prelimi­nată (primăvara anului 1887.) Dela 4 Octomvre se telegrafiază din Atena. Consiliulă de miniștri a hotărîtă mobilisarea ar­matei marine conchiămândă două classe de etate ale re­­servei marine. Pregătirile militare se continuă cu mare zelă. Din Constantinopolu se telegrafiază dela 5 Octomvre. In întrunirea de ori a ambasadorilor­, aceştia s’au înţeleşii asupra liniamentelor­ generale ale unui memo­rando, ce se va supune mai ânteiu aprobării puterilor, şi apoi se va comunica oficială ambelor­ părţi. Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Viena. Generalula adjutantă ală Sultanului Kahler-pașa și ministrulă turcescă de esterne Said-pașa au sosită în Viena. Said-pașa a conferită atțî după amétjí cu minis­trulă Kalnoky. Ministrulă-președinte română Brătianu a conferită actî după amétjí o oră cu ministrulă de esterne contele Kalnoky. Brătianu a plecată apoi spre Bucuresci, cu trenură cu care a plecată şi Said-paşa. Din Petersburg se telegrafiază dela 5 Oc­tomvre . Atitudinea periculosă a celorlalte state balcanice va face, ca puterile se se margineasca a sancţiona unirea Bul­­garilor, în marginile care eschidă o esenţială modificare a hotarîrilor­ tractatului dela Berlin. — E posibilă că d. Giers, primindă instrucţiuni dela Tarulă, la întorcerea sa spre Petersburg va face o a doua visită prinţului Bismarck. Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Sofia. Agenţi secreţi din Serbia, sprijiniţi de funcţionari dela graniţe, se încarcă a îndupleca poporaţiunea bulgară dela graniţe la o mişcare în favoarea Serbiei. S’au luată aspre mesuri şi s’au comunicată cabinetului serbă aceste agitaţiuni. — Primirea binevoitóare a deputaţiunei de cătră Ţarulă a produsă mare bucuriă. — Mişcarea de trupe în Bulgaria continuă în măsură mare. Ună regi­­mentă bulgară a primită ordină să plece la Vidin. Din Filipopolă se telegrafiază dela 5 Oc­tomvre . Armata bulgară este gata a întâmpina orice eveni­mente. Adi au plecată la graniţe alţi 900 de Omeni trupe regulate. Din Belgrad se telegrafiază dela 5 Oc­tomvre . Cele mai noue scrii din Sofia semnaleaza o schim­bare apropiată în atitudinea cercurilor­ guvernamentale. Suknarov să fi vorbită cu hotărîre pentru o în­țelegere cu Serbia, să se fi pusă în perspectivă chiar a întocmi o procedere comună în con­tra Turciei. Dela 5 Octomvre se telegrafiază din Varna. Nici ună plenipotenţiară turcă n’a asistată la în­trunirea ambasadorilor­, care pe nedreptă e poreclită .conferinţă.« Mulţi miniştri Turci regretă acum că nu s’a întreprinsă o acţiune militară, pentru a se restabili vechea stare de lucruri în Rumelia, imediată după ce s’au primită spirite privitoare la revoluția din Filipopolă. Generalulă Von der Golz-pașa, ofițeră germană forte dis­tinsă, în serviciulă Turciei, consultată în aceasta privință, a fostă de părere să se ia măsuri energice. Părerea acestui generală e că armata bulgară la­tină locă cu miliţia rumeliată nu se urcă decâtă celă multă la 20,000 Omani, cari nu constitue o trupă europeana, ci mai multă nisce bande armate, cari ar putea fi cu înlesnire doborîţi de o armată regulată. Din Constantinopolă se telegrafiază dela 6 Octomvre. Nu se scie dacă, cu toate greutățile situației, Turcia nu va fi silită la urma urmelor și se tragă spada. Intr’ună casă sau în altul, Turcia va trebui să ajungă la aceasta; dacă recunoasce unirea celor­ două Bulgarii, ea va tre­bui să între în luptă cu Grecii și cu Serbii. De aceea miniștrii suntă de părere se restabileasc­ status quo în Bulgaria, pentru a se potoli veleitățile de mărire ale ce­­lor­ două regate. Turcia are deci mai multă interesă

Next