Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)

1885-10-24 / nr. 237

Nr. 237, numai în casula când nu s’ar restabili status quo ante, sosesce pentru Serbia momentulu, în care seu se împli­­nescă speranţele ce le-a pusu ea în Austro-Ungaria seu se amagescu. Serbia speră şi se încrede în simţămintele amicale ale Austro-Ungariei. In casă că­­ s’ar deslănţui cestiunea orientală, speră Serbia, că Austro-Ungaria nu o va părăsi. CONFERENŢA, BULGARIA ŞI SERBIA. Despre situaţiunea conferenţei puterilor­ din Constantinopol, faţă cu Bulgaria şi Serbia scrie „N. fr. Presse“ între altele. Conferinţa nu va putea să dea ună resultată favo­rabilă decâtă numai atunci când principele Alexandru se va supune cu totul h­otărîriloră ei şi regele Milană îşi va ţină frumosă sabia în tâcă. Deca se voră întâmpla amândouă aceste presupuneri, atunci diplomaţii, cari se voră întruni acum, voră repara postavală tratatului de Berlină care a fostă ruptă, fără a-i distruge m­odelulă. Acum este vorba de pacînica restabilire a statului quo ante, și pentru­ ca să se potă efectua acesta, totă va trebui să li se pună Bulgarilor î­nainte perspectiva, că 18 Septemvre nu va fi cu to­ală ștersă din istorie. Ast­­fel­, supunerea lor­ este forte neprobabilă. Deci însă conferinţa va lăsa să se întrevadă putinţa unei uniri a Rumeliei Orientale cu Bulgaria, atunci Serbia se va în­flăcăra şi va striga să i se de o compensaţiune. Aceasta se va întâmpla chiar şi atunci când Conferinţa, de mai nainte, după cum ne și ascetămă, va rosti în unanimi­tate mănținerea în principiu a tratatului de Berlină. Aceasta este dilema. Deci însă Conferința va lua Bulgariloră orî­ce spe­ranță, atunci cei din Sofia și Filipopoli voră refusa d’a­­ se supune — și spre aceasta ei voră găsi cu atâtă mai lesne curagială, cu câtă a dispărut aproape îngrijirea des­pre o intervenire turcească. Deci Conferința va face o concesiune Bulgariloră, atunci regele Milană, în încurcătura sa de înainte, va urma esemplulă lui Napoleonă III și se va încerca să înlăture pericolele din intru printr’ună resbelă în afară. Cine îlă va împedeca dela acesta? Cine va salva pacea din peninsua balcanică? Serbia a făgăduită să nu recurgă la arme până ce nu se va sfârși Conferința. Dér deca ea va găsi că prin hotărârile Conferinței s’a sdruncinată echilibrulă din pe­ninsula balcanică, cine o va sili să revină la o altă credință? La acestea nu ni se poate da nici ună răs­punsă. Noi nu putemă decâtă să dorimă ca Conferința să­ ia de, dar n’avemă nici cum speranță că se va în­tâmpla acesta, căci noi nu suntemă așa de optimişti ca diplomația, ale cărei presupuneri de succesă potă fi răs­turnate de alţi pe mâne. Dar pe când Conferinţa şî-a aplanată tărâmulă pen­tru aniiele sale demersuri în Rumelia Orientală, ne so-­ sescă din Grecia scrii îngrijitoare. Universitatea din Atena a­ fostă închisă, fiindcă studenţii s’au dusă în armată, şi! Intreaga administraţiune a Statului este aproape paralisată,­­ fiindcă şi funcţionarii s’au înrolată în armată. Guvernulă şi regele suntă fără putere d’a face ceva contra curen-­ tului generală, şi nu este tocmai peste putinţă ca în­­ Creta sau la fruntaria turco -grăcă să facă esprosiune fa­ j natismulă răsboiniefi. ----------------------- j1 SCIRILE DILEI. Dumineca viitoare, 27 Octomvre (8 Noemvre), »Re-­ uniunea femeilor­ române din Brașovă« va arangia în­­ sala Hotelului Nr. 1 o petrecere musicală cu­ jocă și tombolă. Bilete de intrare se găsescă de­ acum la librăriile d-lor­ N. Ciurcu şi H. Zeidner, precum și la d-nii M. şi L. László; de persoana 80 cr., de familia (3 persoane) 111.; bilete se mai găsescă Dumi­necă sora la casă; ună biletă de tombolă 20 cr. Spe­­rămă că publiculă va participa în numără câtă se poate de mare, fiindă destinată venitulă fondului reuniunei ală cărei scapă nu se pote mai nobilă. —0— Mâne Joi, eventuală poimâne Vineri, representanta oraşului Brașov, va fine la orele 3 d. a. adunare gene­rală la magistrata. La ordinea­­Jilei e­ raportulă co­­misiunei de trei și propuneri cu privire la organisarea căpitănatului orășenescă. —­— Kossuth a adresată deputatului Otto Herman două scrisori, în care arată ,pericululă“ în care se află Un­gurii din Ardeală. Herman a dăruită scrisorile reuniunei ardelene de maghiarisare, care va dispune publicarea loră. — Nici vorbă că uneltirile cosutiste ţintescă a lovi totă în hoţii de pagubaşî. —o— Calea ferată dintre Oşorheiu şi Reghină se va preda I circulaţiunei pe la mijlocul­ lunei Decemvre. —0—I In cancelaria ,,Kulturegylet“-ului se caută diuoi scri­itori buni, cari pe lângă pricepere, să aibă şi consciinţă . Biserica-Albă, 27 Octomvre n. 1885. Ună boteză şi o serenadă. — Patroni de casă. — Dr. V. Lucaciu. — Associaţiunea aradană. — Incendiu în Oraviţa. — Starea economică. Domnule Redactorul Permiteţi-mî, să vă comunică ceva din viaţa nostrâ socială de pe aici şi altele. In 18 st. n. r. c. botezându-se Hulă nou născută ală D-lui adv. I. M. Roşu din Iocă, căruia’i s’a dată în boteză numele de »Cornelia,“ corulă vocală română din localitate­a surprinsă sera pela 9­2 ore pe numitulă d. advocată cu o serenadă forte frumosă aranjată aşa în­­câtă a storsă admiraţiunea poporaţiunei germane de aici. Conductură a pornită dela casa d-lui industriaşă Constantină Paleu din strada milionerilor). In frunte a mersă o bandă ţigănască (jicândă din lăută marşulă nu­mită: »Hora Sinaei.* După aceştia au urmată coriştii şi mai mulţi tineri cu lampe şi lampione, cari în întu­­nerecul­ nopţii ofereau ună aspectă foarte feerică. Când a ajunsă conductură la­ locuinţa d-lui adv. Roşiu din apropierea promenadei urbane, strada era plină de lume. Foculă bengalică şi o producţiune pirotechnică a dată serenadei ună colorită şi mai feerică. Corulă a cântată, vre-o patru piese secerândă aplause frenetice din partea publicului ascultătoră. Coristulă scriitoră ală acestora şiruri a ţinută o cuvântare de felicitare, la care d-lă Roşiu a răspunsă forte emoţionată promiţândă, că se va sili a da fiului său o crescere câtă numai se poate de românâscă. Amândouă vorbirile au fost­ primite cu aplause. Noteză, că după aceste d-tă advocată a pof­tită pe toţî coriştii la masa sa ospitală, unde ne­amă pe­trecută pănă după 11 ore între accentele musicei, toas­turi, arii şi cântece naţionale. Totală este eflusulă iubirei şi popularităţii, de care se bucură d-tă advocată la cetăţenii şi la Româ­­nimea de aici şi din giură. Esemplu destulă de fru­mosă. Barem!­de ar fi bărbaţii noştri, care merită, pre­­tutindenea onoraţi conformă meritelor­ loră. Atunci amă pute­­jice, că societatea română se deştuptă şi că dis­punemă de o putere socială oarecare. * Aici în părţile banatice este datina d’a serba Ziua patroniloră casei, cum era d. e. şi la Românii cei vechi, serbarea Zeil°ră penaţi. O astfelă de serbare a fostă CESTIUNI ŞCOLARE. Din ţinutulă Reghinului săsescă, Octomvre 1885. Domnule Redactoră! Intre nenumăratele corespon­­dințe ce s’au trimis din jurul­ Reghinului săsescă pănă în pre­­sinte, nici una nu s’a ocupată seriosă și cu deamâruntură de scelele nostre confesionale române, care prin indife­­rentismulă foştiloră protopopi și administratori protopo­­pescî au ajunsă aproape a se ruina din toate punctele de vedere, așa, că în tractulă protopopescă ală Reghinului săsescă astăzî în multe comune nici că avem­ă edificii școlare corespunzătoare, nici docenți eualificaţî. In trac­­tulă Reghinului săsescă şi aZi se află învățător! de aceia car­­tină băgău (scrumă din pipă) în gură. Ce e dreptă, lefiie docenţiloră s’au sistemisată în­­câtva, dar acésta sistemisare pare a fi numai o colibă de coceni. Da, căci poporală dedată fiindă a nu crede preoţiloră, şi învâţatii a licita ad minitendum lefiie do­cenţiloră, pre lângă toate încercările câtorva comisiun­ esmise în acestă respectă, şi pre lângă toata silinţa ce şî-a dat’o d. protopopă actuală, încă nu avem­ă mai ni­mică sigură şi stabilă cu privire la sistemisarea lefiloră docenţiloră, fiindcă senatură scolastică protopopescă pe ceea ce au făcută unele comisiun­ esmise în aceasta afa­cere nici ună pândă nu au pusă, ci au neglesă totă lu­crulă. Pe lângă acesta între unii preoţi şi docenţi din tractură susă numită mai domnesce şi afurisita de invi­­diă, certa şi alte slăbiciuni. Aşa docenţele din Urisia inferioră Andreiu Truţa, carele are atestată de cualificaţiune din Blaşiu şi altuia dela cursulă suplimentară pentru limba maghiară, intrată în fondulă pensiuniioră invâţătorescî, şi care servesce în Urisiu inferioră de 11 ani, era mai nainte în alte co­mune 10 an! — Ia­olală 21 anî, în urma mai muitor ei denunţări şi informaţiunî rele ce i le-a dată parochulă din Urisiu inferioră oficiului protopopescă, îndată după terminarea cursului scolastică espirată, îşi dete demisiunea. Acesta a mâehnită poporală, care ţină la elă pănă la inimă. Timpulă fem­elorfi a trecută şi staţiunea de do­­cente din Urisia inferioră deja era vacantă, din care causă de protopopă tractuală, după cum se vorbesc e­a încredinţată pe parochulă locală să ţină cursă cu copii, pănă la altă rânduială, înainte de începerea cursului scolastică. Duminecă în 30 Augustă, în locă de a potoli spiritele destulă de aţîţate din causa demisionării învă­ţătorului loră şi a necurmatelor, procese ce le-a avută poporulă cu parochulă, acesta începe a inprospera ne­­mulţămirea poporului cu cuvinte aspre în biserică în­­brăcată fiindă în vestmintele sânte. Poporală, înfuriindu-se, numai decâtă a alesă o de­­putaţiune din fruntaşii comunei, care mergândă la pro­topopă în Reghinulă săsescă au cerută cu insistenţă re­stituirea fostului docente Andreiu Truţa. Deputaţiunea a primită resoluţiunea verbală dela d. protopopă, »că se facă ce voră vrea.« Așa der oamenii, cari au fostă în deputațiunea susă atinsă împreună cu ceilalți omeni din comună, pre susă numitulă docente l’au adusă Indereta în postulă său. GAZETA TRANSILVANIEI de „sfânta“ causă. Din parte ne recomandămă a se lua duci Croați din partida lui Starcevicî. 20— Sub titlul­ „lume românésca în Clusiu“ scrie „Ellen­zék“ : „La judecătoria cercuală de acolo, fiindă vacantă locală unui scriitoră, au concurată 19 inşi spre a’lă do­bândi. Intre aceşti 19 concurenţi a fostă şi ună singură Română şi tocmai acestă Română a dobândită locală de scriitură, o concursă şi ună juristă absolută, care de 5 ani servesce ca diurnistă, dar fiindcă se mărturisesce pe sine de Maghiară înaintea oamenilor­ şi a lui Dum­nezeu, a trebuită să cadă. — Bietulă „Ellenzék“! L’a apucată năbădăile, că ună Română ia şi elă o lefşoră totă din bani românesc!. Ori s’a speriată, că se „vala­­hiseza,, Clusiulă? —0— Judele din Tomnatecă a fostă împușcată în seara de 26 Octomvre, tocmai pe când cina cu preotulă d’a­­colo și cu esecutorulă de dare Mate Uergașulă, care se urmăresce, l’a împușcată prin fereastra. —0— In Alba-Iulia, scrie »P. LI.,« esista de câtva timpă ore care încordare între civili şi militari, care se atribuia atitudinei filoromâne a duoră oficerî şi împrejurărei, că oficerii n’au fostă avertisaţî de superiorii loră imediaţi. Acum lucrulă s’a potolită, oficerii au fostă transferaţi şi ună oficeră superioră pensionată. — Departe a mai ajunsă impertinenţa "patrioţilor­" făcuţi ei nu născuţi. Ne mirămă, cum de sufere comanda armatei comune din Ardeală, ca nisce şovinişti, făcuţi Maghiari, să bage vrajbă în armata comună, unde Germani rămâne ger­mană. Româna română ş. a., fiindă fiecare în dreptă să se mărturisască de ceea ce e? —0— Ună căsornicară din Haţegă primi deunăd’ ună pachetă din Viena, pentru care plăti 363 fl. rembursă. C­ând desfăcu pachetul ă, in locă de cosornice găsi — petre. —0— „Buk. Tgblit“ află, că Israeliţilor­ isgoniţi li s’a dată bilete de drumă fără plată pănă la graniţă, unde li s’a îmânată fiecăruia şi câte o sumă de bani din partea autorităţii române. 10­ In „Leipziger Tageblatt« se află într’ună numără recentă următorulă anunţă: „Incunosciinţămă pe iubiţii noştrii amici şi cunoscuţi, că acil ni s’a născută o vice fetiţă, ală dovedecî şi nouălea copilă. Lipsea, 12 Octom­vre 1885. Hermann Ziliack, Maria Ziliack, n. Fried­mann.* — Binecuvântată familiă! 1­885, în 26 n. r. c. la d. adv. Roşiu şi la d. industriaşă Paleu fiindă adecă Vinerea mare şi Ziua sântei Paraschive. In orele p. m. s’a întrunită la casa d-lui Paleu în acesta zi o societate frumosă românéascá, care între con­­versări, toasturi, cântece şi m­usică românéascá şi-a pe­trecuta pănă de cătră seră pe la 61/a ore. Toastul­ s’au ținută pentru d nulă casei şi pentru mai mulți. Este de însemnată, că în decursulu acestei petreceri de caracteră mai multă familiară, d-lă adv. Roşiu a toa­stată în onoarea şi pentru sănătatea bravului şi multă persecutatului preotă română din părţile Sătmărene Dr. Vasiliu Lucaciu. Toastală a fostă primită cu urări en­­tusiastice şi ună membru din societate fii însărcinată d’a notifica acesta d-lui Lucaciu. Totă aici s’a toastată şi s’a colectată şi pentru prosperarea asociaţiunei aradane. Societatea adunată între altele şi-a esprimată dorinţa d’a ve­de întrunită asociaţiunea aradană cu cea transil­vană. S’a decisă și dispusă, că aceasta dorință se se no­tifice comitetului din Aradă. * Cu durere trebue se ve notifică d-le Redactoră și o scrie intristatoare și anume, că în Oravița în nóaptea din 25 spre 26 n. r. c. ună incendiu teribilă a prefăcută în cenușă mai multă decâtă 36 de case. Noaptea a fostă vântă foarte mare, orașulă situată pe o vale foarte strimtă așa încâtă mai nimică nu s’a putută scăpa dinaintea focului îngrozitoră. D­aunele suntă enorme. Mai multe familii române se face, că ar fi rămasă fără masă și vatră. Calamitate destulă de mare, mai cu seama deca luăm fi în considerare crisa economică, care și altcum se sâmte și pre aici. Recolta n’a fostă prea mare, viile au începută a nu produce mai nimică. Și cu toate aceste productele pară a nu avea nici ună preță. La târgulă de țară din urmă, care s’a ținută aici în Z^le din 15—18 n. r. c. vitele au fost­ foarte rău căutate. Aeli­us.

Next