Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1885 (Anul 48, nr. 145-289)
1885-12-08 / nr. 272
RUIU,H SK ŞI AMURUTRAŢIUNEA : BRAŞOVÎJ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE Dl. Pe una ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Românis şi străinătate. Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU XLVIII. SEPRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANUNCIURILE: 0 seriă garmondil 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sonsorî nefrancato nu se primescu. — Hanuscripte nu se retramba. 272 Sâmbătă Duminecă, 8 (20) Decemvre. 1885. Braşovîi, 7 Decemvre 1885. Braşovii, 7 Decemvre 1885. Proiecte de lege de cea mai mare însemnătate se desbatu în camera deputaţilor din Pesta, e vorba chiar d’a se reforma administraţiunea, d’a se da puteri escepţionale fişpaniloră, şi totuşi nici unulu din vorbitorii unguri, cari ţinu discursuri unulă mai lungu decâtă altulu, nici unulu, (icemu, nu-şi aduce aminte, că în acestă stătu mai trăiescă afară de Maghiari şi alte naţionalităţi, cari nu voră se renunţe la individualitatea lor, şi a căroră interese de viaţă cere prudenţa de stătu se fia câtă mai multu respectate. Naţionalităţile se amintescu în disensiunile din cameră numai spre a justifica măsurile absolutistice propuse de guvernă, numai spre a arăta în cătrău trebue să se îndrepteze săgeţile maghiarismului violentă. Puterea a orbită — cum ne arată istoria — şi alte naţii multă mai deştepte, mai harnice şi mai rezonabile, cu câtă mai multă n’a trebuită ea să orbăscă pe Maghiari, cari s’au născută cu patima d’a fi domni şi stăpâni peste conlocuitorii loră de altă rassă şi cari prin urmare suntă predomniţi d’ună fanatismă naţională unică în felulă său? înainte de vreme se mai găseau Maghiari cu vécia şi cu sciinţă, cami când se tracta de grava cestiune a organisaţiunii interioare a statului, îşi aduceu aminte de toţi factorii lui şi le strigau celor ce voiau să facă din Ungaria peste nóapte ună stată naţională maghiară : staţi pe locă şi nu vă pripiţi, căci mai sunt şi alţii în ţară şi ar fi foarte nepolitică să le damă cu măciuca în capă făcându-mi inimici de moarte! In urmarea admoniării lor, s’au născută legea de naţionalitate, legea de scóle şi altele. Astăzi însă nu mai trăiesce ună Deak, unu Eötvös, nici cinară de ună Mocsary Lajos nu se mai aude nimica, cu tóate că este în viaţă şi e membru al camerei. Vocea prudenţei şi a precauţiunei politice a amuţită cu totulă în camera ungură. La ordineajilei sunt cei ce enunlăză în căutarea de nouă mijloace pentru sugrumarea totală a libertăţii naţionalităţilor!!. Se cere îmbunătăţirea administraţiei şi nimănui nu-i vine în minte a arătă, că este cu neputinţă a dobendi o bună administraţia cu funcţionarî, cari nu cunoscă limba poporului; nu s’a aflată nici unulă, care să dovedăscă ministrului Tisza, că şi pănă atji fişpanii şi-au folosită puterea numai în sensă negativă, împedecându pe nemaghiarî în libera esercitare a drepturilor lorii legale şi că în viitoră, dăcă li se va lărgi sfera de putere, voră introduce completa anarchia în ţeră. — Nimeni nu s’a redicată dintre Maghiari să spună ministrului Tisza, că sistemulă său sapă gropa naţiunii maghiare, căci chiar şi absolutismul lui Bach a respectată mai multă limba naţionalităţilor, ca funcţionarii de sub guvernarea lui. Şi totuşi nu poate fi cu putinţă o administraţia bună, fără ca să se ţină contă înainte de toate de limba poporului. In dieta din Praga, unde se discută tocmai acum cestiunea egalei îndreptăţiri naţionale, unulă din matadorii cehi a susţinută, că acesta egală îndreptăţire a limbei încă nici adi nu e pusă în pracsă cum se cade şi că în anii 1830 şi 1840 împrejurările erau mai favorabile pentru limba boemă; pe atuncî se cerea ca primarii comunelor şi judecătorii să cunoscă amândouă limbile ţărei. Ce sejhemă noi Românii dintre Carpaţi şi Tisa, deci şi Cehii se mai plângă, că nu li se respectă încă de ajunsă limba loră, când posedă o universitate şi şcoli celtice subvenţionate de stată, când în ţinuturi cehtice limba judecătorescă este cea cehică şi când în dietă deputaţii cehi se folosescu de limba loră? Ore la noi în Transilvania, în Bănată şi în părţile ungurene locuite de Români se mai ţine sema adicată de puţină la numirea funcţionariloră de limba poporului? — Tempi passati. Amă ajunsă cu „idea de stată maghiară“ aşa departe, încâtu atji se declară de superflue chiar şi precauţiunile cele mai primitive, ce le-a luată sistemulă absolutismului nemţescă faţă cu limba naţionalităţilor. Astăzii sunt preferiţi tocmai acei funcţionari, cari nu sciu decâtă unguresce. Nici înainte de 1848, nici chiar pe vremile lui Horia nu era limba română mai puţină respectată de cătră derogătoriile publice ca acum, după dece ani de guvernare tisaistâ. Şi nu se mai găsesce nici ună singură Maghiară între sutele de „representanţi“ din Pesta, care să aibă curagiulu a combate măcaru din punctă de vedere ală precauţiunei politice aceasta nedreptate strigatoare la ceriu!! Răsboiula dintre Şerbi şi Bulgari. Belgradă, 16 Decemvre. Situaţiunea a devenit mai serioasa, fiind că Bulgarii nu vreau să se supună sentinţei ataşaţilor militari. Este evidentă, că Bulgaria vrea să păstreze Pirotulă ca zălogă (amanetă), ceea ce aci încă şi mai puţină se poate suferi ca mai nainte. Situaţiunea este din urmare forte critică. Sofia, 15 Decemvre. Guvernul şi bulgară a răspunsă la paşii întreprinşi de puteri astfelă: ,După ce guvernulă bulgară a făcută deja se valoreze acele motive, ce au determinată pe Serbia se primeasca condițiunile armistițiului, elă a așteptată ca puterile se hotărască, care ară fi condițiunile pentru Serbia seu pentru Bulgaria, ce corespund și situațiunii respective adoptate de cei doi beligeranţi. Guvernulă e surprinsă a vedea, că puterile facă acum o propunere, care privesce cestiunea de ună rangă subordinată, cu atâtă mai multă, cu câtă o liniă de demarcaţiune pentru zona neutră esistă deja pe teritoriul a serbesefi. De aceea guvernul nu poate consimţi, ca demarcarea zonei neutre se se facă pe teritoriulă bulgară, deoarece intervenirea Austro-Ungariei se aplică numai asupra teritoriului serbescă. De aci resultă, că pentru comisiunea militară, care se ţărmuresce numai asupra lucrărilor technice, nu esistă nici ună temeiu de esistență. Cu toate astea guvernulă primesce propunerea privitoare la comisiune, spre a-și dovedi respectulă ce-lă are față cu puterile, dar stăruesce pe lângă aceea, ca comisiunea să reguleze nu numai afacerea curată teehnică, ci să pună în cumpănă și situațiunea Bulgariei, și se ia în considerare învingerea și perderea. Deci guvernul este convinsă, că puterile vor primi următorele propuneri: 1. Ca delegatură Bulgariei să fie admisă în cormisiune pe picioră egală cu delegatură Serbiei; 2. Ca puterile să nu permită sub nici o condiţiune Serbiei, d’a reîncepe ostilităţile, și să-i impună îndatorirea d’a deşerta în celă mai scurtă timpă teritorială bulgară. Guvernulă cere câtă mai curendă răspunsă, pentru ca să se’nțelăgă cu Madjid-paşa asupra restabilirii păcii. Petersburgă, 16 Decemvre. Fiindă că în conferinţa din Constantinopolă s’a denegată tractatură din Berlină şi fiindă că Turcia renunţă la binefacerile sale, Rusia nu poate stărui faţă cu toate puterile în menţinerea lui. Cu jertfirea tractatului şi lucrându-se pentru transformarea situaţiunei politice a unorfi state balcanice, Rusia câştigărăşi libertatea sa de acţiune şi trebue să judece lucrurile sub ună nou puncta de vedere. Venindă tractatură la o nouă revisuire, acesta nu s’ar putea face numai în favoarea unuia din aceste state balcanice, ci în folosulă tuturora sub condiţiunile ce sunt conforme tractatului dela San Stefano. Constantinopolă, 17 Decemvre. O notă circulară a Porţii dela 13 Decemvre invită din nou şi urgentă puterile, să ajungă la o înţelegere cu guvernul Sultanului asupra Rumeliei estice. Orice amânare,fice nota, îmulţesce greutăţile resolvării. Diverginţa de opiniuni a puteriioră în acastă afacere a încurajeată pănă acum partida disordinei şi a paralisată acţiunea pacînică a Turciei. Praga, 17 Decemvre. Representantul Rusiei în comisiunea militară, br. Kaulbars, afăcută următărea propunere, care a fostă primită de toți membrii comisiunei: »Trupele sârbesc se deșerte imediată teritorială bulgară. Pentru materialulă de resboiu, tunuri grele ș. a. ară putea rămânea îndărătă oficerî cu ună numerfi corespunctători de lucrători, ca mai târejiu să le transporte, îndată ce celă din urmă soldată serbescă a părăsită Bulgaria şi s’a constatată acesta de oficerii numiţi spre I acestă scopă şi de autorităţile bulgare, începă Bulgarii a deşerta teritorială serbescă. In locă de o liniă de demarcare se va stabili o zonă neutră, ce se va întinde 4 I chilometri de o parte şi de alta a graniţelor şi sârbo- bulgare.« Belgradu, 17 Decemvre. Condiţiunile puse de guvernul bulgară, sub care acesta ar accepta hotărîrile comisiunei militare internaţionale, provocă în cercurile politice şi chiară diplomatice mirare și indignare. Bulgarii i se provocă numai la succesulă loră dela Pirotfi, dar de aceea, că teritoriulă Vidinului e ocupată de Serbi nu vreau să scie. Bulgarii n’ară fi ajunsă la Pirotă, dăcă comanda serbeasca n’ar fi primită propunerea de armistiu. Sofia, 17 Decemvre. Circulă sgomotulă, că Austro- Ungana ar fi înclinată, se lucreze pe lângă guvernulă serbescă într’acolo, ca acesta se deșerte teritoriulă Vidinului, spre a satisface umilității bulgare. Adeverindu-se aceasta, guvernulă bulgară ar fi dispusă se’ncheie re- I pede pace. Guvernulă turcescă dă mare atențiune pregătiriloră de resboiu grecesc, mai alesă înarmărilor navale. Se crede, că la o eventuală începere a ostilităților, Grecia va împedeca flota turceasca la eșirea ei din Dardanele și va încerca se debarce într’ună punctă ală golfului Salonică, pe când trupele dela graniţa Epirului vor sta în defensivă. Din acesta plană se deduce, că Grecia aspiră la o parte din Macedonia. Abarulă ministrului grecescă din Atena e informată, că în curendă se va întruni în Viena o conferinţă pentru revizuirea tractatului din Berlină. Anglia şi Irlandesii. Numerula celă mare ală Irlandeziloră, cari au fostă aleşi în parlamentulă englesă, a impusă atâtă liberaliloră câtă şi conservatoriloră. Aceştia, vâdândă, că numai uniţi cu Parneliţii potă maiorisa pe liberali, începuseră infilele acestea a tracta pentru o înțelegere comună, dar nu s’a ajunsă la nici ună resultată, deorece cabinetului actuală i s’au părută prea pretenţiose cererile lui Parnell pentru Irlanda. Din contră Gladstone e dispusă a face concesiuni Irlandezilor, și de aceea elă continuă trădările cu Parnell. Gladstone e hotărîtă să primeasca următorulă programă irlandeză și se’la presinte parlamentului: Ună parlamentă în Dublin, capitala Irlandei, avendă a controla esclusivă afacerile irlandeze, dreptulă de veto a lă coronei, dar numai la consiliulă miniștrilor irlandezi. Membrii irlandezi rămână în parlamentală englesă şi hotărăscă împreună asupra tuturor afacerilor monarchiei, mai departe poliţia irlandeză cu controlă esclusivă irlandeză. Parnell asigură, că va da deplină garanţie pentru scutură realei minorităţi şi siguranţă pen- tru interesele legitime ale proprietarilor de pămenlă, de asemenea deplină liniştire pentru atitudinea Irlandei faţă