Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1886 (Anul 49, nr. 1-144)
1886-01-15 / nr. 11
Nr. 11. GAZETA TRANSILVANIEI 1886. Cu mare părere de rău am venită a constata acestea în mine și numai din pricina, fiindcă altmintrelea nu m- am putută esplica: pentru ce numeroasele dame române lugoșene nici până astăciî nu se află constituite intr’o reuniune română de dame — după esemplulă altoră dame române din alte pârli şi după modelulă dameloră conlocuitoare de altă naționalitate din Lugoşin, care toate îşi au reuniunile loră?! Pentru ce o înteliginţa română aşa de numeroase ca şi cea lugoşană nici până astăzi nu a stăruită de a avea o casă română de economii, vr’o scolă română de fetiţe — unde fetiţele se ni se creascu românesce, se înveţe a vorbi şi simţi românesce, pentru că — mare onoare escepţiuniloră — dar în multe caşuri amă putută constată lipsa acestora însuşiri esenţiale, neapărata de lipsă unei iitere mame române. Mai departe pentru ce, nici pănă astăzi — după esemplulă Româniloră din alte părţi — nu avemă vre-o bibliotecă poporală cu scopă de-a răspândi gustulă de cetire între poporă şi pentru ce la noi în serile lungi de urnă nu se aranjază conferinţe literare după esemplulă Braşoveniloră, Sibieniloră, Arădaniloră ș. a. — Eă dor căușele, pe lângă multe altele, pentru cari îmi place a crede că nu trăimă in bună înțelegere, dar ajungă cu atâta de astădată, căci asupra acestei afaceri la altă ocasiune voi reveni mai în detailă, pentrucă bine-i să ne plăngemă de nedreptățile ce le suferimă dela străini, der și mai bine e să ne recunoascem și greșelele noastre și se le sbiciuimă și îndreptămă, pănă când încă nu va fi prea târtjiu. Der acuma se ne reîntorcă la serata dela 18 i. c. care, după cum amintii, a fostă bine cercetată în proporțiunea salei, care nu e de fotă spațiosă, străinii conlocuitori de astă dată au lipsită, dar nu doră pentru că nu ar fi fostă chemaţi, ci paremi-se totă din vederi patriotice şi cu scopă de-a ne convinge şi mai tare de bunăvoinţa şi dragostea ce o au faţă de noi. Dér pentru aceea se le fiă numai de bine cr Românii Lugoşienî tragă şî înveţătură din acesta ! Chorulă Reuniunei a esecutată programulă următoră: 1. .Hora Sinaiei de Ventura eşec. de chorulă bărbătescă. 2. »Cântări italiane« eşec. de chorulă mixtă. 3. »Cu roseta mai deşteptată« solo eşec. de d-nulă Demetriu Florescu. 4. »Cucuruză« de Humpel eşec. de chorulă bărbătescă. 5. a) »In vesela pădure« b) „Prin munţi bate vântură« c) .Porniţi porniţi« eşec. de corula mixtă. Toate punctele din programă din partea amfitorilor au fostă întâmpinate cu aplause, nu mai puţină şi solo cântată de d-lă Demetriu Florescu, simpaticulă tenoristă ala reuniunei, carele prin vocea-i sonoră, mladióasa şi armoniosă a ştorsă admiraţiunea tuturoră. O singură observare ce aşi avéa de a o face faţă de chorulă reuniunei — déra nici decâtă faţă de esecutarea cântărilor, pentru că acelea preste aşteptare au succesă destulă de bine — ar fi, că aare ce se fiă causa, de pe ,ji ce merge totă mai tare scapeta din puteri, încâtă la representațiunea din 18 i. c. — puterniculă coră română de odinioara — abia numera în totală cu dame și bărbați la vre-o 20 de indivi^? Oare vecirea zelului membrilor și reuniunei, s’au doara neinteresarea conducetoriloră ei se fiă causa? Ar fi foarte tristă, ca o reuniune ca aceasta — care totdeauna ne făcea onoare și în giurulă căreia fără a exagera potăchice e grupată tota viața socială a Româniloră Lugoșienî — se apună chiar astăzi, când mai mare trebuință avemă de dânsa. — După cântare inmediat și s’a începută danţulă cu frumosulă jocă naţională »Lugoşana« şi pe la orele 4 diminaţa s’a finită cu „Ardeléna« şi »pe picioră«. Nu au lipsită dela acésta serată şi dame în frumosulă şi multă pitoresculă costumă naţională, cari amestecate printre celelalte toalete dau seratei o înfăţişare feerică. Din frumoasa cunună de dame amintescă aici că în costumă naţională au apărută d-nele: Cornelia Brediceanu, Popeţiu şi Helena Zaharie, apoi d-sorele: Emilia Bordană, Iulia Curescu şi Maria Stănescu. In toalete de bală, d-nele: Rădulescu, Ecaterina Stoiană, Martinescu S. B. Popovicî, Nedelcu, Ianculescu Pavelă, Brancovici, apoi d-sorele: Rădulescu, Martinescu, Peşteanu, Cobilaşî, Pavelă, Nedelcu, Florescu, Condali, Tuculie, Peştişană ş. a. Cu distinsă stimă, — borgovanulă. — 1. ) Un membru comunică esperinţele sale, făcute în anul trecută cu adăparea albinelor. Aceste esperiinţe întărescă cele arătate în prelegerea din şedinţa ultimă a anului trecută şi susţină cu totă tăria practicabilitatea şi necesitatea introducerii adăpatului la albine. 2. ) Același membru refereaza despre partea de albinărită a esposiției din Budapesta. — Succesele practice ale acestoră studii se voră aplica și la noi. 3. ) S’a luată condusă, ca se se institue în anulă acesta done cursuri unde se se formeze apicultori (stuparî) practici și să-și inmulţască cunoscinţele loră în albinăriţă. Celă dintâiu cursă durâză preste totă anulă, câtă timpă adecă se potă efectui lucrări în stupină, şi constă în aceea, că participătorii acestui cursă voră lua în primire câte 2 stupi, pe cari îi voră tracta sub conducerea conducătorului secțiunei şi voră învăța în modă practică toate lucrările trebuincioase dela scoaterea din iarnă pănă iarăşi la băgarea în ierna a albinelor. La acesta cursă potă lua parte numai membri de ai reuniunei economice a comitatului Braşovă. — La cursulă al doilea, care este legată de ună timpă anumită, se voră da lecţiunî practice şi teoretice ca şi la celă din anulă trecută în cele dir.tâiu (file ale lui Maiu după ună programă anumită. La acestă cursă potă lua parte şi nemembri. Insinuările la amândouă cursurile se se facă pănă în 1 Martie s. n. a. c. Participarea la ambele cursuri este fără plată. Acestă condusă să se publice în deosebi. 4. ) Secţiunea şi-a procurată în anulă acesta 20 de stupi pentru de a se spori în folosulă ei şi pentru de a se forma mai multe stupinî în diferite locuri, cari apoi se servescă ca ună mijlocă de studiu pentru cei din cerculă respectivei stupine. Goşniţele trebuinciose pentru noi se voră procura pe spesele reuniunei. Aceste întreprinderi se voră face în totă casulă dacâ se va da ajutorulă cerută dela locurile mai înalte pe anulă 1886 şi dacă se voră afla persoane apte, cari se ia însărcinarea de a primi şi cultiva stupii meniţi pentru studiu. Viitorii conducători ai stupinelor, de modelă ce se vor înfiinţa, au a cerceta unul din cursurile numite mai susă şi au să dovedască, că suntă în stare a tracta raţionala cultura albineloră (după Dzirzon — Berlepsch). — Insciinţări mai de aproape voră urma la timpulă său. 5. ) Conducătorula arată şi descrie mai multe planuri, după cari se pot.ă face diferite stupini; spune condiţiile, cari trebue să le aibă locuia unde aşezămă stupina, posiţia, modulă aşettării etc. In caşuri de lipsă va da conducătorulă esplicaţiuni şi sfaturi speciale. 6. ) Fiitorulă îngrijitoru ală stupinei principale s’a angageată şi acuma învaţă mai ântâiu ceva măsărită. 7. ) Secţiunea se va uni cu reuniunea provincială de albinaritu şi va ceti pe lângă ziarura apistică de Gravenhorst şi organulă numitei reuniuni. Primimă spre publicare următorul apelă: Stimaţi concetăţeni, Stimaţi membrii ai societăţii de comerciu şi de industrie! Prin suspendarea trenului accelerată dintre Cluşiu şi Braşov, toate localităţile situate dincole de Cluşiu au să sufere o perdere de timpă de 24 resp. 48 ore în comunicațiunea loră cu occidentală. „Timpulă fundă bani!“ nu putemă noi comersanții şi industriaşii se suferimă în tăcere aceasta disposițiune atâtă de jignitoare intereselor noastre, deci rogă pe toți on. concetățeni, dar mai cu seama pe on. membrii ai societăţii de comerciu şi de industrie se participe în numeră câtă se poate de mare la adunarea ce se va ţinea Mercur în 15/27 ale cor. Luni la 3 ore p. m. in sala cea mare a sfatului pentru a desbate o petiţiune intru delăturarea acestui râu. Braşov, 13/25 Ianuariu 1886. Pnmulă vice-preşedinte ală Societăţii de comerciu şi de industriă Theochar Alexi. Secţiunea de albinaritu a reuniunei economice din comitatul Braşovului a avută o şedinţă în 8 i. e. n. (cea dintâiu din anulă de faţă) din care estragemă următorele : Cătră pomologii şi iubitorii de pâine ai comitatului Braşovă! Secţiunea pomologică din Braşovă va ţină Vineri, 17 (29) i. c. la 10 ore a. m. în sala sfatului o adunare publică, la care să invită, afară de membrii secţiunei, toţi proprietarii de pometurî şi iubitorii culturii pomelore, din rocă şi jură. La ordinea cjilei este în locuia întâiu o prelegere ţinută de d-lă Martin Horvath din Crizbavă despre „diferitele soiuri de pâine“. Prelegerii îi va servi ca basă uină asortimentă mai mare de pâine iernatice; acestea se voră arăta, se voră descrie şi se voră gusta. — Mai departe se voră pune la desbatere nesce întrebări pomologice de importanţă generală. Braşovă, 13 (25) Ianuarie 1886. Direcţiunea secţiunei. Mulţămite publice. I. Eforia şcolară a foştilor grăniţerî, compag. II, din fostulă regimente română I de graniţă, esprimă mulţămită publică tuturoră acelora pre stimaţi şi marinimoşi domni — cari ne-au donată cărţi pentru înavuţirea şi înmulţirea bibliotecei şcelei noastre — îndeosebi generoasei D-spre Lucreţia Munteanu, la a cărei stăruinţă amă primită pentru biblioteca şcolară următorele donurî: Dela Domnii: Ioană Stoicescu, advocată în Craiova, (România) 24 volume în limba francesă. »Biblioteque des écoles. Constantină Lipană majoră în regimentulă de infanteriă în Târgu-Jiu 10 opuri preţiose. Nicolae N.., căpitană în regimentulă de infanteriă în Târgu-Jiu, 2 volume. Victoră Nestoră magistr. în Târgu-Jiu 4 broşuri deosebite. Basiliu Craiu grefieră la Trib. în Târgu-Jiu ună apă preţiosă Titu D. Frumuşană advocată Târgu- Jiu 20 diferite volume. Constantină Hurezanu subprefectă de plasa, Jiu, 5 lei noi. Nicolae Popoviciu proprietară 5 lei noi. Primască deci cu toţii mulţămita pastru cea mai sinceră pentru marinimasele donurî în preţă de peste 120 lei, ce pe acâstă cale li-o împărtăşimă cu recunoscinţă II. Eforia şcolară a foştilor grăniţerî români a comp. II din regimentulă română I de graniţă esprimă mulţămită publică generesei D-spre Emilia Ilomanu din Haţegă, care a donată pentru biblioteca scólei noastre următorele cărţi: 1. Catechismă odată în Blasiu 1857. 2. Educaţiunea în şcolă şi acasă de Michaela Velceanu, Sibiiu 1877. 3. Statutele băncei de asigurare »Transilvania«. 4. Istoria Ungariei pentru scólele poporale de Dr. Nicolae Popă, Brașovă 1877. 5. Istoria pentru inceputură Româniloră în Dacia de Petru Maioră Buda 1812. 6. Entropii breviarium romanae historiae Claudiopoli 1800. 7. Amicală șcóalei de Visarionă Romană 1860. Primescu deci sinceral noastru mulțămită, ce pe aceasta care i-o împărtăşimă ca recunoscinţă. Din şedinţa eforiei şcolare grăniţăresci de reuniune ţinută în Haţegă la 8 Ianuariu 1886 st. n. George Ciuciu Nicolae Sânziana preşedinte, secretară. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part.ală »Gaz. Trans.«) ATENA, 26 Ianuariu. — Ministrulă-preşedinte Delyannis a conferită cu regele, care a declarată, că împărtăşesce simţămintele naţiunei şi că atitudinea sa şî-o va conforma atitudinei guvernului grecescă, deoarece şi elă — regele — este Elină. Numeroase meetinguri se ţină esprimându-se în contra pasului colectivă ală puteriloră și provocândă pe ministrulă-preşedinte Delyannis se stârnesca și mai departe pentru causa națională. LONDRA, 26 Ianuariu. — In camera comuneloră comunică guvernulă, că răspunsulă Greciei la nota colectivă a puteriloră europene, care cerea desarmarea, nu l’a primită încă. DIVERSE. Numerulă fatală 13. — Anulă’trecută cu ocasiunea visitei ce o făcu colericiloră din Aranjuez, regele Alfonso ală Spaniei plânejea la paiață cu suita sa. De abia se puseră la mesa și una din persoane ceră să se retragă. Neapărată fiă-care voi se afle că pentru ce, și cu cea mai mare naivitate aceea personă răspunse, că se retrage pentru că erau trei-spre-trece la mésá, ceea ce era exactă. Regele rise multă de acestă incidență și insistă ca nimeni să nu plece dela mésá. Apoi fată râijândă, se întoarse spre ducele de Las Castillejos, fiulă generalului Primă, adjutantulă generalului Pavia, și îi cise: „Insemneaza numele persoanelor presente, pentru ca se putemă verifica deca aceasta credință este adevărată; suntă curiosă se sciu, care dintre noi va muri în cursulă anului,« adăugă el, cu obicînuita-i veseliă. Din cei trei-spre-cjece Ospețî elă mult celă dintâiu. Cu aceasta ocasiune, se reamintimă cuvintele unui mâncăciosă plăcută și cu minte. Elă cjicea: ,,A fi treisprezece la mésa nu este o nenorocire decâtă numai atunci, când n’o fi de mâncare decâtă numai pentru doué-spre-cjece persoane. * * * Ună deputată teribilă. — Din Roma se scriu următorele : Triumfurele deputatului Sbarbaro nu mai încetază, cu toate că deja duci numeri din 4*aru'n seu, „Penna« s’au confiscată. Sbarbaro călătoresce întreaga Italiă, și în totă locală îlă primesce poporulă cu entusiasmă, şi improviseaza ovaţiunî demonstrative pentru elă. Sbarbaro ţine cuvântări înfricoşate, de pe balcane şi în petreceri, contra guvernului actuală şi a politicei sale. Noulă tribună înscrisă şi în vorbe vestesce, că intenţionazâ a forma o nouă partidă, voesce a funda o „Nuova Italia,« care se va lupta contra statului modernă italiană și contră demoralisării parlamentului. Guvernulă nu știe ce se începe contra acestei mișcări. („Penna“ pretinde a avea 150.000 de abonați), titatul „Pungolo“ află, că prinsulă ministru Depretis, ar fi începută pertractări cu Sbarbaro. E în interesulă guvernului de a-lăace se tacă. Nou abonamentu la „ Gazeta Transilvaniei Cu I Ianuariu 1886 st. v., s’a început ună nou abonament ”, la care învitâmu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai ferei nóastre. Preţulă Abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fr. ,, şâse ,, 0 ,, „ unu anü 12 „ Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci ,, şâse ,, 20 ,, „ unu anü 40 „ Rugamu pe domnii aboneni, ca se bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentală, ca se nu se întrerupă espediţiunea diarului. Domnii ce se voru abând din nou se binevoesca a scrie adresa lămurită și a arăta și posta ultimă. Administrațiunea. Editură : Iacobă Mureșianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu.