Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-09-26 / nr. 216

Nr. 216. GAZETA TRANSILVANIEI, înrudirea dinastiei germane cu cea italiană. Cu tote desminţirile, foile italiane aduc­ din nou spirea, că prinţulă moştenitorii se va căsători cu o fiică a prinţului de coronă germană. aicarul­ „Caraf­o* din Neapole scrie: „Se pretinde, că visita prinţului de coronă ger­mană în Italia, afară de importanţa-i politică, stă în le­gătură şi cu proectulă unei căsătorii a fiicei a doua a prinţului cu prinţulă de coronă ală Italiei. Se­­face, că consiliulă de miniştri a discutată propunerea şi a con­simţită pe deplină. Regina Victoria, împăratulă Wilhelm şi prinţulă Bismarck ar fi vaforizândă căsătoria proec­­tată, exprimându-şî deplina loră aprobare în termini forte cordiali şi măgulitori pentru Italia. Prinţulă ita­­iană, cu ocasiunea ultimei sale călătorii, a visitată fa­milia prinţului de coronă germană și a fostă primita de ea foarte cordială. Se mai asigură, că în curăndă va fi o întâlnire a părechei princiare germane cu regele Um­berto și că cea dîntăiu va visita Roma erna viitoare.“ O telegramă din Roma cătrâ »Corriere del Mat­­tiao« repetă scriea de mai susfi. Dăcă se va face a­­căstă căsătoriă, ar fi pentru prima dată, că o princesa protestantă întră în relaţii de înrudire cu Casa Savoya. SOIRILE PILEI. O telegramă din Pesta spune, că s’a produsă prin sferele cărmuităre în privinţa situaţiunei estem­are ună curentă foarte puternică pentru înlăturarea resboiului de tarife cu România. Se pare chiar că contele Kalnoky ar fi lucrată în acesta sensă pe timpulă ultimei sale pre­­sențe în Pesta și că guvernulă ungurescă ar fi chiar dis­pusă, cu t6tă atitudinea contrarie a ministrului de co­­merciu, d’a da ascultare propunerilor­ contelui Kalnoky­—x— Sub titlul: »Particularisms* începu a publica în Pesta deputatulă Iuliu Horvath o lucrare, în care tra­­tăză cestiunea naţionalităţilor­, precum şi cestiunea po­litică şi economică din Ardeală. Au apărută pănă acum două broşuri, prin cari autorulă arată mare nemulţumire faţă de guvernulă actuală, a căruia politică de pănă acum­­zice că fui basată tocmai pe slăbiciunea şi nedestoinicia statului ungurescă. „Ellenzék“ salută apariţiunea acestei lucrări cu foarte mare bucurie, şi t zice că pănă acum nu­mai elă a fostă care de şase ani luptă cu credință pen­tru causa cestiunei ardelenesc!.—Vorbă să fie, pare că guvernulă nu susține pe șoviniștii ardeleni pe sub mână. Rabinulă Evreiloră din Szabadka voise filele aceste se predice în sinagogă nemțesce. Abia începuse Inse ra­binulă se predice și Evreii nemulțumiți începură a murmura demonstrativă, ba unii din ei începură a părăsi sinagoga, aşa câtă rabinulă fu silită să-şi întrerupă predica sa. — Aşa spună foile »patriotice«, care acasă indirectă pe ra­binulă că nu e »patriotă«, fiindcă nu predică in limba »civilisatorilor­» Orientului. Cu ocasiunea deschiderei noului teatru naţională maghiară din Seghedinți, află „Ellenzék“, că naţia maghiară a fost g­reu compromisă, din cauză că colonelul­ Haletzky ar fi salutată pe ministrul­-preşedinte Colomană Tisza în limba germană, or C. Tisza i-a răspunsă deasemenea în limba germană. Acesta (jice .Ellenzék“ că s’a întâm­plată chiar în Seghedină, care este metropolea Ungariei de josă. — Bietulă „Ellenzék«, multe cjile amărite mai are și elă 1 —x— In cjilele trecute măcelarii din Târgulu-Mureșului s’au pusă în grevă și trei cjile n’au vrută se vânc­ă nici carne nici unsoare. Causa a fostă ordinațiunea orașului, ca măcelarii se taiă porcii afară din orașă. Autoritatea orășenăscă a­solută face în curândă ordine. In luna lui Septemvre s’au depusă la cassele din Brașovu fl. 343,331.25 și s’au ridicată fl. 330,734.73. —x— La Vladivostok (Siberia) a sosită din Posnania d. Matiusevsky, delegatură bieţiloră Poloni espulsaţî din Ger­mania polonă. Acestă delegată caută locurile bune pen­tru nenorociţii emigranţi. Se dfice că elă opinéza pen­tru țara Ussuriiska. Guvernulă rusă refusă a da per­misiune Poloniloră de a se stabili aiurea decâtă dincolo de munţii Urali. — Sărmani Poloni 1 —x— Citimfi în »Naţiunea* : „Ună domnă, anume Lud­wig Regius, de origine germană, pripăşită în Bucur­eşei de câţiva ani, după ce mai întâiu a­sciută se contrac­teze nisce credite însemnate, în calitate de comisionară ală mai multora fabrice din străinătate, a luat’o filele trecute la sânctoasa lăsândă în urmă-i pentru despăgubi­rea creditorilor o săi­ună activă de.... două scaune și o masă. Și acestă onorabilă comisionară intră în rându­rile acelora ce ne discreditează în străinătate. Tribuna­­lul şi comercială de Ilfovă a fostă încunosciinţată de acastă disparițiune.“ Astă seara joi se va juca la redută „Der Jourfix“, comediă originală în 4 acte de Hugo Bürger. Sâmbătă pentru întâia dată se va juca „Halbe Dichter“, cea mai nouă comediă de Rosen. FOILETONI. Moţii şi Istrienii l­. Unele particularităţi limbistice în graiulă poporului mun­­ţilor­ apuseni, de G. CANDREA*). Limba română, ce răsună acil de pe buzele a 12 milioane de Români, deşi trecută prin atâtea furtune se­culare, abstracţiune făcândă de unele diferinţe accidentali, proprii tuturoră limbiloră, ’şî-a păstrată constituţiunea şi caracterulă său atâtă de uniformă în tóte părţile locuite de Români, încât ă cu dreptă se poate numi: una şi aceeaşi limbă nedespărţită. La acăstă uniformitate a limbei nóastre, escluciăndă zelosa şi tradiţionala alipire a Românului cătră limba sa, fără îndoială a contribuita multă limba bisericeasca. Escep­­ţiune dela aceasta face numai limba Românilor­ din Ma­cedonia, Mesia, Tracia, Epiră şi Albania, precum şi ace­­loră din Istria, cari, din causa unora particularităţi, se potă considera ca dialecte ale limbei române. Dacă cu tote aceste aflămă unele mici abateri în graiulă nostru românescă, din ună ţinută faţă de altă ţinută românescă, acesta este a se ascrie influenţelor­ externe şi împrejurărilor­ localî sub cari s'a desvoltată limba ţinutului respectivă. Aşa bunăără, unde Românii suntă în mase mai compacte, precum în jurul­ Blajului, Bistriţei, Orăştiei, Sebeşului, Sibiiului, Făgăraşului şi Braşovului, acolo graiulă românescă a rămasă mai in­tactă de ingrediente străine. Peste totă putemă afirma, că limba poporului săsescă în mijloculă cărora, cu o mică escepţiune, petrecă Românii din ţinuturile de mai susă, n’a avută nici o influinţă stricăciosă asupra des­­voltărei graiului românescă , fiă că Românulă avea an­­tipatiă faţă de acestă dialectă stricată nemţescă şi se potrivea mai puţină cu firea şi vorbirea lui, fie încă şi din motivul­ prin care acestă poporă cerea în tóte re­ferinţele sociale, economice şi industriale a se esclude şi separa de Români. Şcoala germană n’a putută să lase decâtă prea puţine urme şi aceste numai în vor­birea foştilor­ grăniţeri, cari erau ţinuţi a frecventa şcoala. Din contră, graiulă Româniloră din acele părţi, unde petrecă împreună cu Ungurii sau în nemijlocita apropiere cu dânşii este mai puţină curată. Dovadă des­pre acesta este graiulă Româniloră de pe lângă Cluşiu, Gherla, Deva, Hunedoara, şi părţile cari se mărgi­­nescă cu Ungaria, cum suntă unele ţinuturi din munţii apuseni. Românii din Secuime apróape mai toţi ’şî-au per­­dută limba loră românésca, or vorbirea acelora de pe la Satmară, Baia-Mare, Careii-Mari, Oradia-Mare, Beiuşă şi alte părţi din Ungaria e tare stricată. Unele trase din aceste din urmă ţinuturi ne voră arăta în de ajunsă starea tristă în care în cjiua de a4* se ară limba nostra. Aşa Románul,­sátmárény, Ungaria, dice, a venyit árvízul şi nuia dus boroşb­ordaiele, a venită povoiulă şi ne-a dusă buţile de vină; mergemu pe drumu kerestul , mergemă peste drumă, unde se ne tăvăluimă = unde să ne întâlnimă; hai se băsăduimu = aide să vorbimă Nu se pote nega că şi în ţinuturile transilvane în­şirate mai susă suntă multe cuvinte străine mai cu sămă maghiare, ceea ce e a se atribui stărei asupritore sub care Românulă a gemută pănă mai ieri alaltăieri; căci nefiindu-i permisă a cerceta şcola, graiulă şi res­pective limba a trebuită să sufere în desvoltarea sa, or dânsulă pentru a-şi pute esprima tote trebuinţele vieţei, cari cu timpulă s’au înmulţită, a trebuită să îm­prumute dela cei mai de aproape de elă şi în casulă nostru dela Unguri. Multe din aceste cuvinte străine şcola cu timpulă le-a înlocuita prin altele mai potrivite; multe însă au ră­masă întrupându-se aşa tjicendu în limba nóstra, căci nu-i mai este iertată nici şcălei să le dea afară, déca voesce să nu ne despartă de poporă. Cu cuvintele împrumutate, nolens volens, dela con­locuitorii noştri Unguri, a trecută totodată şi modulă es­­primărei în vorbirea nostră, care a rămasă permanenta pănă în cjiua de astăcji, așa d. e. consonantele t, g, n, urmate de vocale sună pururea ca consonantele ungu­­resci ty, gy, ny; asemenea d urmată de vocala­­ său e *) Aci lasă să urmeze observaţiunile asupra graiului din munţii apuseni întocmai aşa cum ni le-a comunicată d-nulă Candrea. Teofilă Friuicu. Impresiuni plăcute şi folositore dela Presmeru. 23 Septemvre 1886 st. v. Domnule Redactoră! In cjilele 9 şi 10 de l. c. st. v. reuniunea învâţătorilor­ români gr. or. din districtul­ Braşovului şî-a ţinută în opidulă Preşmeră adunarea ge­nerală de districtă a sa. Am participată dela începută la şedinţele acestei corporaţiunî culturale şi pănă la sfâr­şită m’am adăpată de cele bune şi folositoare întâmplate cu ocasiunea acesta. Pe de oparte pertractările din şe­dinţe ale învâţătorilor­ membri, pe de alta unele lucruri şi surprinderi neaşteptate întâmplate afară de şedinţe mi-au fost­ totă atâtea impresiuni plăcute şi folositoare despre cari voiă a raporta ceva. Conformă programei învăţătorii membri ai acestei corporaţiunî în frunte cu preşedintele, d-lă directoră gim­­nasială Ştefană Iosifă, au participată în corpore la ser­­viciulă divină împreunată cu parastasă pentru membrii decedaţi ai reuniunei, precum: protopresbiterulă Iosifă, preotulă Ştefană, Ionă etc. celebrată în biserica din locă. De aici amă mersă într’una din salele de învăţă­­mântă ale frumosului edificiu ală scelei române, unde a urmată deschiderea şedinţei prin presidiu. In cuventulă de deschidere s’a spusă istoriculă acestei reuniuni, care e cea mai vechiă m­­archidiecesă, de care istoria on. presidiu a legată biografia unuia dintre membrii mai vechi decedaţi ai acestei corporaţiunî, fericitulă Ioană Petrică, fostă directoră la una din scelele capitale din Satulungă (Săcele). Astfelă de bărbaţi devotaţi cu trupă şi sufletă scelei şi înaintărei nóastre pe acestă terenă precum a fostă şi directorulă răposată Ioană Petrică merită a fi reamintiţi din când în când urmaşilor ei, ca se re­fiă lucrările loră de imitată acestora. După deschiderea adunărei s’a constatată numărulă membriloră presențî și absenți. Din toate patru proto­­presbiteratele din cari e compusă reuniunea aceasta, în­vățătorii membri s’au presentată intr’une nuraeru îndes­­tulitoră și ceea ce m’a impresionată mai multă a fostă, că șefii tracturiloră protopresbiterale înşişi au luată parte mai multă sau mai puţină la şedinţele reuniunei; aşa păr, protopresbiteră Demetriu Coltofeanu din tractură Treiscauneloră în fruntea învâţătoriloră de sub inspec­­ţiunea d-sale a participată pănă la sfîrşitulă şedinţeloră, or părintele protopresbiteră Ioană Petrică din tractulă I şi II ală Braşovului şi Traiană Meţiană din tractulă Branului la o şedinţă a acestei adunări. Am văcjută şi preoţi, din cari unii destingându-se şi pe terenură pe­dagogică. Afară de lucrările (agendele) reuniunei aşa ciicăndă ofticiose pertractate cu multă băgare de sămă în şedinţe, amintescă ca obiectă mai nou disertaţiunea d-lui Ioană Dima Petraşcu: »Critica limbei în manualele noastre de scolă,« prin care combate limba giulă, stilulă şi ortografia celor­ mai multe cărţi întrebuinţate în scólele noastre. Disertaţiunea d-lui Petrașcu s’a ascultată cu ună deose­bită interesă din partea membriloră; era dorința se­­ urmeze și precarî reflesiuni aci în ședință lucrărei din cestiune, fnsă scurțimea timpului cum și îngrijirea că o critică formală totă nu i se putea face cu aceasta oca­­siune, elaboratură a rămas­ să se publice în foia reu­niunei „Şcoala şi Familia“, unde apoi îi poate urma cri­tica ce ar fi de dorită. S’a mai vorbită şi despre stu­­părită ca obiectă aparţinătoră grădinei şcolare din partea preotului Constantină Dimiană din Breţcu, care după cum sciută este a şi începută să publice în loja reuniu­nei cunoscinţe din acestă ramă economică. Adunarea generală a acestei corporaţiunî în şe­dinţa posmeridiană a sa dela 10 Septemvre a. c. st. v. avu rara fericire a saluta în mijloculă său şi pre Escelenţa Sa înaltpreasfinţitulă Archiepiscopă şi Metro­polis Miron Romanul însoţită de Preacuvioşiele lor, Dr. Ilarionă Puşcariu archimandrită, Nicanor Fratesă proto­­singelă şi Rev. domnă Ioană Popescu, profesoră semi­­narială, şi alţii, cari cu mare atenţiune au ascultată ra­­portură specială ală comitetului centrală asupra temei pertractate în despărţeminte „Disciplina în scelele popo­rale şi mijloacele positive de a o susţinea“, cetită de mem­­brulă şi redactorul E lonă Dariu. Escelenţa Sa Archiepiscopul­ nostru, care tocmai acum călătorea prin ţara Bârsei în afaceri canonice, în­­ţelegândă de adunarea reuniunei învăţătoresci, ce se ţine în Preşmeră, a binevoită dela Brană a veni de-a dreptulă la Preşmeră ca să ne cerceteze. Aci a fostă primită de poporă în frunte cu preoţii locali Alexe Frateşă şi George Ludu, ornaţi bisencesce, şi de representanţii Saşi ai opidului Presmer, apoi de întrega corporaţiune învă­­ţătorăscă în frunte cu preşedintele ei d-nulă Ştefană Iosifă, directoră gimnasială. Escelenţa Sa a cercetată biserica română, a rostită ună cuvântă pastorală popo­rului, a cetită molitva de deslegare la mormântulă ră­posatului preotă de acolo Nicolae Frateşă, a­trasă apoi, după ce a cercetată reuniunea, la casa parochului locală Alexe Frateşă, de unde după o oră a plecată la Săcele. Primirea învăţătorilor­ în opidulă Presmer a fostă din toate punctele de vedere dintre cele mai bune. Co­­mitetul­ parochială, bravii preoţi şi învăţători de aici, lăsândă la o parte orice afacere pentru sine, au îngrijită ca noii oaspeţi sosiţi din toate părţile să n­u sufere de nici o scădere. Cuartirele erau designate, salele de în­­văţământă ale şcolei, unde să se resolve afacerile reu­niunei, curăţite, aerisate şi chiar decorate, preparativele pentru alimentare la hotelul­ locală făcute etc. etc. așa că nu rămase nimică de dorită. 1886.

Next