Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)
1886-10-14 / nr. 231
Nr. 231, insultată şi bătută pe directorulă institutului Ilgin, cre- gândă că prin acesta voră face se schimbe corpulă profesorală regulamentară exameneloră. Capii scandalului suntă arestaţi şi împăratulă a ordonată cea mai strictă cercetare, titarele au fostă oprite a comunica acestă casă. Turda, 21 Octomvre 1886. Ca continuare a celor publicate cu privire la petrecerea de vară a reuniunei de lectură a femeilor române din Turda din 24/6 a. c. sunteţi rugaţi on. d-le Redactoră a mai adăuga numele următorilor contribuenţî: Cu lista Nr. 11, dela M. O. D. Protopopă Basiliu Raţiu din Reghină 1 fl. dr. Absolonă Todea din Reghină 1 fl., Mihailă Orbonaşiu din Reghină 1 fl., Eugeniu Crisiană din Reghină 1 fl., Ecaterina G. Marinoviciu din Reghină 1 fl. Eră cu lista Nr. 12: Dela M. O. D. Mateiu Voileană 1 fl., Georgiu Dima 1 fl., Nicanoră Frateşă 1 fl. toți din Sibiiu. Suma totală: 8 fl. Totodată suntă rugați acei onorați domni cărora li s’au trimisă liste de contribuire sau colectare dela reuniune se binevoesea pănă la finea lunei curente a le retrimite, ca Comitetulă să-și potă face socoteala finală. Alexandru P. Romantianu Secr. Reuniunii. Sânţire de biserica. De sub Gibleşă, Octomvre 1886. La 10 Augustă a. c. s’a sânţită biserica cea nouă din Suciulă de susă prin Ilustritatea Sa Episcopală de Gherla Dr. Ioană Szabó. La 9 Augustă Ilustritatea Sa Episcopală a plecată cu suita sa cătră comuna Suciu. Primirea a fostă foarte sărbătorască. Patru porţi de triumfă erau rădicate în onoarea Ilustrităţei Sale Episcopului. Una la marginea tractului, unde Episcopulă fă aşteptată şi salutată de judele cercuală din Lăpuşală ungurescă, Alesandru Popă, cu întrăgă preoţimea din tractă. A doua parte de triumfă a fostă lângă Lăpuşiu, unde ărăşî a fostă întâmpinată Episcopală şi bineventată de cătră judele de cercă, însoţită de protopopulă tractuală şi de mulţime de poporă. A treia a fostă la comuna Rogoză, unde l’au întâmpinată şi salutată protopopulă tractuală cu un banderiu de 40 călăreţi costumaţi. A patra portă de triumfă a fostă în capâtulă Suciului de susă, unde Episcopală a fostă primită de bravură preotă din Suciu Ioană Olteană cu unii din parochienii săi şi străini veniţi la sărbătore, cari toţi erau îmbrăcaţi în frumosulă portă muntenescă. Sunete de trescuri şi urale de „Să trăăscâ", făceau să răsune bătrânii Carpaţî întru bucuria noilor veniţi. Sosindă în 9 Augustă, cătră orele 41/3 după amedi, Episcopulă a servită însăratulă (vecerneai la biserica cea vechiă, de unde apoi a fostă condusă de întregă corpură preoţescă tractuală în ornată bisericescă la cuartiră. Duminecă in 10 Aug. pe la orele 7 diminăţa s’a făcută utrenia prin preoţii tractualî. La orele 8, când era să se încapă slujba, o deputaţiune constătătore din preoţii tractualî şi alţii, în ornată au condusă pe Ilustritatea Sa dela cuartiră la biserica cea vechiă, unde însuşi a oficiată ca pontificante. După serviţiulă divină a luată rechisilele şi moştele sănte (relicuiele) şi dându-le una câte una flăcăruia din preoţii asistenţi, au eşită cu toţii dinaintea bisericei celei vechi, unde Ruds, d-nă Canonică, Demetriu Coroianu, a ţinută o predică frumoasa, luândă rămasă bună dela biserica cea vechiă şi aşa cu toţii au mersă la biserica cea nouă, unde apoi s’a săvârşită sânţirea. După actulă sânţirei a urmată ună planetă comună, la care au participată peste 100 persoane. Ilustritatea Sa a începută şirulă toasteloră, rădicândă pocalulă său intru sănătatea şi prosperaraa Maiestăţii Sale monarchului nostru şi a întregei case domnitare. Judele Alesandru Popă a toastată pentru Ilustritatea Sa Episcopală. S’a mai toastată pentru preotură locală şi pentru bravură poporă din Suciu, carele asciută să aducă atâta jertfă materială şi să rădice ca monumentă ală pietăţii loră acelă templu măreţă. După amâniî Episcopulă a plecată însoţită de suita sa la Lăpuşia, reîntorcându-se cătră casă mulţumită în sufletulă său de primirea ce i s’a făcută, dar încă şi mai mulţumită de măreţulă edificiu rădicată spre mărirea lui Dumnezeu de ună poporă asuprită. Stimă şi recunoscinţă ţie bravă poporă Suceană, căruia avândă încredere în adevăraţii tăi păstori sufletescî, în decursă de mai mulţi ani cu multă jertfă şi ostenela, ţîa succesă în fine sub conducerea tînărului şi inteligentului preotă Ioană Olteană a pune coroana opului măreţă ce l’ai începută! Biserica cea nouă din Suciulă de susă este ună apă măreţă, ură edificiu rădicată în mijloculă comunei, din materială solidă, care atâtă în ce privesce esteriorulă, câtă şi interiorulă, ar putè înfrumseţa o piaţă orăşenescă. Multă a contribuita la rădicarea acestei biserici şi curtea de acolo, a familiei Bethlenesciloră, carea a donată ună intravilană, pre care este rădicată biserica, precum și multă materială de lemnă și petru, ceea ce în măsură mare se datoresce provisorelui curței de acolo, știm, d-nă Al. Szabó. Nu potă să nu amintescă de multa ostenéalá a d-lui preotă Ioană Olteană, care de 5 ani, de când este preotulă Suciului de susă, nu a cruțată nici o ostenealá pentru a aduna suma de bani necesară pentru săvîrşirea acestui apă măreţă. La venirea sa în parochiă, edificială era ce e dreptă gata din afară, pictura însâ era numai începută, era pictorală, ună neromână din Baia mare, carele îşi luase mai toata plata, nu mai voia a-şî continua lucrarea sa. Preotulă cu senatură bisericescă trebuiră GAZETA TRANSILVANIEI, se parte procesă contra pictorelui, care trecândă dela foră la foră acostată spese mari şi multe oboseli. Afară de aceea multe datorii contractate erau a se plăti, ba în anii eşti doi din urmă preotulă în înţelegere cu senatulă bisericescă şi cu poporală a rădicată pe ună intravilană ună edificiu, care servesce de cancelariă comunală şi aduce bisericei ună venită de 100—200 fl. pe ană. Unere tinerului servitoră ală altarului, care de şi-ar afla mulţi imitatori între preoţii români multe biserici ar mai desbrăca vestmântulă lord celă sâracă şi o serie mai bună ar aştepta pe poporulă nostru. Vigilantele, înştiinţare. Comitetulă despărţământului VIII. ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporuluiui română prin acesta deschide concursă la premiulă de 20 fl. v. a. votată de adunarea generală a despărţământului în scopul înfiinţărei scólelor de pomărită la scólele române de ambe confesiunile din despărţământă. La acestă premiu poate concurge fiecare învăţătură dela scólele confesionale române din despărţământul Vili, care va putea documenta cu atestată dela direcţiunea scólei, cumcă dela anulă 1885 până la adunarea generală, care se va ţinea în anulă 1887, au înfiinţată lângă şcóla unde este aplicată ca învăţătoră scolă de pomărită cu bună succesă şi că o dată întrucţiune eleviloră în altoire sau oculare de pomi. Rugările respectivilor concurenţi suntă a se adresa şi a se trimite la subscrisulă directoră ală despărţământului pănă în la luniu 1887. Din şedinţa Comitetului despărţământului VIII ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română. Alba-Iulia, în 24 Augustă 1886. Ioană Piposiu Rubina Patiţa directoră, actuală. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) VIENA, 25 Octomvre. — Fostule cancelarii ale imperiului austriacă Beust a murită. (Fridrică Ferdinandă comite de Beust, ministrupreşedinte austriacă, s’a născută la 13 Ianuariu 1809 în Dresda, a fostă secretară de legaţiune saxonă în Berlină, în Parisă, însărcinata de afaceri ia München, ministru residentă în Londra, ambasadoră în Berlină, la 24 Februariu 1849 luă portofoliulă de estenie şi după înăbuşirea revoltei din Maiu 1849 şi pială culteloră. A făcută să se retragă Saxonia din alianţa celoră trei regi şi a restabilită vechiulă congresă federală în federaţiune cu Austria şi fă sufletulă politicei de restauraţiune. Dela 1853 ministru de interne, ajunse după mortea lui Zschinsky ministru-preşedinte. In urma răsboiului din 1866, întră ca ministru de externe în serviciulă austriacă, în 1867 ajunse ministru-preşedinte şi apoi cancelară ală imperiului, în care calitate încheia pactură austro-ungară. Elă e așadară nașulă dualismului. In 1871 fă concediată din ministeră și trimisă ca ambasadoră la Londra, și apoi la Parisă. In anii din urmă puţină s’a mai aurită despre elă.) BERLINO, 25 Octomvre. — împăratulă a plecată cu ună trenă separată la Blankenburg la venatoare, unde a sosită sănătoșii. Résponttenda la cuvintele ce i le-a adresată ambasadorulă franceză Herbette, împăratulă Wilhelm 4use se bucură sinceră, că președintele republicei a făcută o alegere nimerită pentru ocuparea postului de ambasadoră în Berlină. Cooperarea sa (a împăratului) e asigurată la orice măsură, care are de scopă ţinta pacinică şi impaciuitare desemnată de ambasadoră. PETERSBURG I, 25 Octomvre. — Desvălirea monumentului ridicată pentru răsboinicii căluţi în 1877—1878 s’a făcută în modă sărbătorescă, în presenţa părechei imperiale, a curții întregi, a corpului diplomatică, a demnitarilor statului, cu o strălucită paradă militară. SOFIA, 25 Octomvre.—Anglia și Italia trimită pe viceconsulii loră la Târnova, ca să asiste la deschiderea Marei Soprane. DIVERSE. Este »antisemită« o injuriă? — La aceasta întrebare tribunalulă de la Stockerau a răspunsă în modă afirmativă, avândă a judeca la 16 Octomvre o pricină de atacă la onore prin cuvinte injurioase. Se înfăţişăză înnaintea tribunalului ca reclamantă comandantulă batalionului Landwher No. 2, Maiorulă Baronă Weigel, şi ca acusată birtașulă Guftschătz, care ofensase pe domnulă Maioră numindu-lă ună antisemită. Acusatulă Guftschătz nu tăgădui întrebuințarea acestui epitetă calificativă, dar pretinse că acesta espresiune n’ar cuprinde nimică de ofensătură și n’ar însemna altă nimică de câtă că celă cărui se aplică, nu e ună amică ală Evreiloră, adică contrariulă unui filosemită; şi fiindcă nici o lege nu 1886, ordonă cetâţeniloră a iubi pe Evrei, nu póate fi o injuriă a pretinde că cineva nu’i iubesce. Cu toata argumentaţiunea acusatului, tribunalul ă îlă condamnă la o amendă de cinei cred florini sau la ună atestă de optăile. Uleiul de dafina în contra taunilor. — Pentru a împedica muscele și tăunii de a ataca vitele în grajduri, să se ungă lemnăria ușiloră și crepăturile cu țiită de dafină. Se potă asemenea protegia animalele la câmpă în contra muscelară, ungândă părţile corpului, unde muscele se pună mai multă cu acestă uleiu. Se potă obţine bune resultate cu ună amestecă de uleiu de rapiţă cu uleiu de ienuper; se i se potă disolva 20 grame de aloes în două litri de apă, şi cu acestă amestecă se frâcă bine animalele; acestă amestecă are avantagiulă că nu crăpă pielea de locă. („Economia Naţională“). O hoţtă genială — O scenă foarte comică s’a întâmplată la Parisă, pe bulevardulă Haussmann. Ună cală specială şi fără să fie nimeni pe elă, parcura bulevardulă în fuga mare. Lângă biserica Sf. Augustină, ună omă curagiosă să aruncă asupra dobitocului şi pută să-lă opréseu. In acelaşi timpă, ună domnă foarte bine îmbrăcată veni şi mulţumi persoanei care oprise calulă, şi urcându-se repede pe şea, se grăbi să plece şi dispăru. După cinci minute veni ună altă domnă, cu capulă golă şi cu hainele pline de noroi, și se informă în toate părțile deca nu s’a vădută măcală care îlă trânteis și o luase la fugă. Câteva persoane cari asistară la scena întâmplată, îi spuseră ceea ce se petrecuse. Acesta era adevăratulă proprietară ală dobitocului, și ună hotă cutezătoră profitase de ocasiune pentru a-șî apropia calulă, ună dobitocă de mare presă. Bibliografie. Gramatica teoretică-practică a limbei germane pentru usură tinerimei române de Ioană Cionca, profesoră de limba română la scoala reală şi la scoala superioară de fete a comunităţii evangelice din Bucurescî. Etimologia şi Sintaxa cu o mulţime de teme şi versiuni, precum şi ună vocabulară bogată. Bucurescî, tipografia curţii regale, proprietari F. Gabi fii. 12 Pasagiulii română 12, 1885. Acesta gramatică a fostă aprobată şi de ministerulă culteloră şi instrucţiunei din România pentru scelele de acolo cu observarea ca autorulă să facă unele mici schimbări ce i s’au propusă de ministeră. »Bukarester Tagblatt,“ vorbindă de gramatica d-lui Cionca, zice: „Ne bucurămă, că lucrarea îndeplinită cu multă ostenealâ şi cu o deosebită diliginţă a emeritatului profesorii a aflată dreapta recunoscinţă, ajutându-se prin aaceasta unei trebuinţe în adevără mari, deoarece gramaticele întrebuinţate pănă acum erau în orice direcţiune defectuoase.“* * * Candela, fară bisericeasca literară, apare odată pe lună în Cernăuţă şi costă: pe ană 4 fl., pe o jumătate de ană 2 fl.; pentru România 12 franci. Redactoră primară responsabilă Artemiu Berariu. Redactoră pentru textură slavă-rusescă Isidoră Vorobchîevicî. — Nr. 10 dela 1 Octomvre conţine: Fântânile şi codicii dreptului bisericescă ortodoxă. — Vica şi activitatea metropolitului Ţărei românesc! Antimă Ivireanulă (1708— 1716). — Pridastenică vă temniţe. Lămurire scurtă a câtorva sentinţe din capulă 3 ală Eclesiastului. — Cunoştinţa datorinţei. — Predică pentru Dumineca 20-a după Rusalie. — Haykidha-karoda. — Cronică. * * * Cărţile Săteanului Românii, scriere pentru poporă, apare odată pe lună în Blaşă şi costă 1 fl. 20 cr. pe ană. Redactoră Ioană Popă Reteganulu. — Nr. dela 1 Octomvre conţine: Timoteiă Cipariu. — Puterea de viaţă a naţiunei române. — Despre cultivarea pomiloră. — Omulă cu trei minţi. — Gărgăriţă. — Ce să lucre economulă în luna lui Octomvre. — De ale bătrâniloră. (Restanţierii sunt rugaţi a trimite preţuia de prenumărate ală acestei scrieri în grabă.) * * * Foia scolastică, organă pedagogică, literară, scientifică şi economică. Apare în Blasiu de 2 ori pe lună şi costă 3 fl. pe ană, sau 8 lei noi. Red. I. Germană — Nr. 20 dela 15 Octomvre are următorulă sumară : Despre educaţiune, de G. Munteană. — Cunoscinţe din istoria educaţiunei şi instrucţiunei. — Cum se fiă legendariulă scelei poporale. — Musca columbacea, de U...... — Bibliografia. Amicalu familiei, o ţară beletristică şi enciclopedică- literară, cu ilustraţiunî, apare în Gherla de 2 ori pe lună şi costă 4 fl. pe ană sau 10 franci. Redactoră, proprietară şi editoră N. F. Negruţiu. — Nr. 18 dela 15 (27) Septemvre conţine: Babeta, romană (urmare), de Teochară Alexi; Mi-ai zisă (poesie) — G. Simu; Isusă la fântâna lui Iacobă (ilustraţiune); Diferinţe (schiţă) — Emilia Lungu; Universitatea din Comară şi alalte scele române din seculul XV — XVII — Dr. Gr. Silaşi; Epistola (urmare); Noţiuni din economia domestică. — I. Dariu; Optă probe din ilustraţiunile cărţii de rugăciuni »Mărgăritariulă sufletului«; Casa de sub colină (urmare) — Lucreţia Frenţiu ; Dorulă bădiţii (poesie) — Paulina C. Z. Rovinară; Diverse; Ghicitură de matematică. WJ'“ Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei“ a 5 cr. se pot c ampera în toiungeria lui I. GROSS, și în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu. Editură: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu