Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)

1886-12-04 / nr. 272

REDACţIUNEA ŞI ADMINISTRAŢflUMEA : BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE IN FIECARE pt. Pe une ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fidr. Romlula şi străinătate. Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. N*­ 272. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERĂ: » la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANDHCIUXILE: O serii garmonde 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publica* Sorb­eri nefranoate nu as primeaoa. — ■anuaorlpte nu as rstrimica. Joi, 4 (16) Decemvre. 1886. ANULU XLIX. Braşovdl, 3 Decemvre 1886. Episcopula reformată ungurescu Szász Do­mokos a severşitu o faptă, pe care biroul­ de corespondenţe din Pesta a aflatu de bine de a­ o face cunoscută prin telegrafii tuturorii (j'^reloru din imperiu. Acesta faptă, care a produsă nouă însufleţire în sînulă kultureggletiştilor, obosiţi de încordările prea mari în a produce pe cale arti­ficială „entusiasma“ pentru „marea lor­ pro­blemă,“ este de cea mai mare importanţă prin­­cipială şi pentru noi Românii şi de aceea voimfi se cercetămii mai deaproape în ce consistă. In comitetul­ Kulturegyletului numitulu episcopii presentându una proiectă a declarată, că districtulă bisericei reformate din Ardealu este gata a pune la disposițiunea Kulturegyletului pentru sprijinirea acțiunei sale pe teremura bi­­sericescă și școlară ună capitală de 100 —150.000 florini Eta cum motiveaza capulă bisericei reformate în discursulă sau marele ofertă făcută în spe­ranţă că toate bisericele maghiare se vor­ grăbi a imita esemplulă lui întrându în alianţă cu Kulturegyletulă: „Trebue să între în alianţă durabilă toţi a­­cei factori, ale căroră interese se întelnescă pe terémură acţiunei, ba în multe privinţe suntă identice. O asemenea alianţă permanentă suntă — după a mea convingere — chemate a în­cheia cu „kulturegylet“-ulă în prima liniă bise­ricele maghiare, cari — considerândă şi lăsândă neatinse propriele loră scopuri confesionale — au o misiune comună patriotică şi acesta este, ca să apere, să susţină şi să întărescă rassa ma­ghiară. Are acţiunea şi ună teremă destulă de largă, unde şi chiămarea bisericeloră este în prima liniă împlinirea datorielor­ patriotice ei în linia a doua interesulț confesionala. Mai are ac­țiunea şi ună teremă, unde aceste două inte­rese se intregescu unulu pe altula, ba mai multă unde suntă una şi nedespărţite.“ „De altă parte suntă convinsă şi despre ăceea, că este şi în interesulă iminentă ală Kul­­turegyletului, ca în prima liniă se întindjâ bise­riceloră mână de ajutoră şi se între cu ele în alianţă durabilă. Biserica este aceea instituţiune, care în cursul­ veacurilor, şî-a afundată rădă­cinile puterei sale vivificatore în viaţa poporului şi s’a contopită cu ea. A influinţa directă su­tele de mii şi milioanele de poporă, a da direc­ţiune modului de gândire, sentimentelor­ şi fap­­telor­ poporului este în prima liniă capabilă bi­serica, care are sfântulu lăcaşă, unde poporulă în mijlocul­ muncei sale crunte îşi câştigă pu­tere nouă, mângâiere şi speranţă; are scară, în care introduce noua generaţiune ducendu-o de mână; sub disposiţiunile ei stau marile legiuni ale servitoriloru celesiastici, cari trăiescă între poporă, cari soiu se vorbescá la înțelesulă lui, să-i vorbeascá la inimă; ea dispune și de lun­­gulă siră ală instituțiuniloră bisericesc!, a că­rora influință binefacâtoare o semte poporulă fiindă astfelă împinsă instinctivă, ca să se ali­­peasca la biserica sa, se asculte de sfaturile şi încurag­ările ei şi să se plece dinaintea pute­rei ei.“ „Cu aceasta putere întotdeauna vieţuitore, res­pective cu representanţii ei de pe pământă, cu bisericele maghiare se încheie Kulturegyletul, o durabilă alianţă şi pe când le va da acestora ajutoră, să-şi întarească totodată propria sa putere făcândă apelă la puterea loră morală şi materială şi să porneascâ o acţiune întinsă şi puternică!“ „Kulturegyletulă trebue să între în alianţă cu bisericele maghiare şi de aceea, pentru că biserica este după natura ei o putere conserva­tivă. Ea este purtatoarea de steagii şi partinitoare nu a dărîmărei, ci a clădirei, nu a progresului fără plană şi turbulenţă, care se apucă aci de una, aci de alta, ci a desvoltărei pacinice, care înain­­tază pe o singură cărare, p­e partisana sim­­ţirei frăţesc! între deosebitele rasse şi naţionali­tăţi, în locul ă trei a umanităţii şi iubirei de omen!. Mergendă înainte pe acâstă cale, cu în­­cetulă se voră face şi din contrari buni amici, pentru că se voră convinge, că cu acţiunea Kulturegyletului nu se pornesce ună curentă duşmănosă, care să se îndrepte contra loră, ci o mişcare sublimă, a căreia scopă este desvoltarea vieţii religiose şi morale, lăţirea culturei, culti­varea şi înflorirea virtuţii iubirei de patriă şi de oameni, mişcare ce şi asupra loră influenţază în modă binefăcătoră, deşteptătoră şi încuragiatoră ce şi asupra loră îşi estinde binecuvântările sale...“ Amă voită sĕ arătămă, că scimă apreţia marea importanţă a cuvinteloră de mai susă es­­primate de vlădica reformaţiloră unguri şi de a­­ceeă le­amă reprodusă în traducere fidelă la lo­­culă acesta. Vomă merge însă şi mai departe şi vomă documenta, că dreptate­a avută ilustrată epis­­copă, când a susţinută, că mişcarea ce voiesce să o pună la cale în unire cu Kulturegyletulă, va esercita asupra nostru — a contrariloră u­­neltiriloră acestei reuniuni — o influinţă deştep­­tătore şi incuragiatoare. Dar înainte de a ne pronunţa punemă sub ochii cetitoriloru noştri cele ar’se de căpetenia bisericei reformate şi îi rugămă se le citască cu cuvenita atenţiune, căci se tracteaza de-o cestiune mare principială. Proiectula militară în Reichstagul!! germana. In şedinţa dela 9 Decemvre, ministrula de resboiu Bronsard a făcută în comisiunea aleasa pentru desbate­­rea proiectului militară mai multe destăinuiri, despre care 4­arele dau raporturi avariate. După o versiune, ministrulă a vorbită despre sta­rea armatelor al Rusiei, Franciei şi Austro-Ungariei, şi des­pre raporturile de dislocare in aceste ţări, după o altă versiune, a arătată cu deamăruntală cifrele armatelor­ Franciei şi Rusiei, şi declară că e necesară să se dislo­­ceze trupe la graniţa estică şi vestică. Versiunea din­­teiu se găsesce şi în „Norddeutsche Allgemeine Zeitung.« Gompa tiindă armata Austro-Ungariei și a Rusiei, se fi (fisă ministrulă. Rusia va evita, la cea mai apropiată dată, va evita greșelele din ultimul­ resboiu contra Tur­ciei, d’a începe resboiula cu mijloace nesuficiente. Des­pre Germania se fi (fisă ministrulă, că prin sporirea re­­cruților­ și prin noua organisare plănuită a armatei în Francia, Germania stă in deretula aceleia. Proiectulă trebue să se resolve pănă la anulă nou, ca se fiă po­sibila a se face pănă la 1 Aprilie modificările necesare în planulă de mobilisare. Septenatulă nu se poate scurta. Despre cestiunî politice n’a vorbită ministrulă, a numai că nu scie, decâ cancelarulă va găsi cu cale se dea lămuriri despre sorții păcii. In totă casulă, posibi­litatea unui resboiu nu e esclusă. Ministrulă se fi mai­­fisă, că nu fără dreptă s’a observată, că în casul­ unui résboiu cu două puteri, Germania nu va fi singură. Lui Windthorst, care nu e mulțămită cu lămuririle date de oficială de esterne mai alesă cu privire la alianța aus­­tro-germană, ministrulă de résboiu cr­se, că nu e che­mată a comunica ceva despre situațiunea esternă. In şedinţa dela 10 Decemvre a declarată ministrulă de résboiu generalulă Bronsart că proiectulă are sco­­rulă a face ţara mai destoinică de apărare şi armata mai capabilă de résboiu. Deja la 1 Aprilie 1887 prin sporirea recruţiloră s’ară întări cu ună mai mare nu­mără de soldaţi. Datele lui Richteră despre armata fran­­cesă suntă necorecte, corpulă de armată algeriană a a­­părută în 1870 forte repede pe teatrulă resboiului. Mi­nistrul s­ufise că s’a ocupată mai puțină cu armata rusă, decâtă cu cea francesă. — Totă în aceasta ședință sta­­tulă majoră generală a presentată charte privitoare la Germania estică. — Richter a cerută urgentă lămuriri asupra raportului cătră Austro-Ungaria. Lui îi bate la ochi răceala, cu care tracteaza guvernulă aceasta cestiune. Armata austro-ungară e, după cum arată cu cifre, mai însemnată decâtă cum a espusă ori ministrulă. In rés­boiu ea va putea (inc­reptă Ruşiloră. Nu cifra de pre­­sență, ci numărulfi soldaţiloră instruiţi e decictătorâ. Ci­­freloră armatei francese sunt numai pe hârtiă. O mare parte a armatei francese servesce numai­­fece luni, aşa dară abia e capabilă de résboiu. Franța a sporită ci­fra de presență în deceniulă trecută numai cu 17,000, Germania din contră cu 60,000. Armata Rusiei se soco­­tesce exagerată. Cele mai multe trupe rusesci suntă dislocate la granițele asiatice. In anii din urmă Rusia a redusă cifra de presență. — La acestea ministrulă de răsboiu a răspunsă: graba­­e necesară. Dela Aprilie trebue să se facă recrutarea sporită. Elă­n’a contestată destoinicia internă a armatei austro-ungare. După cifre, e inferioră celei rusesci. Destoinicia internă e ună ele­­mentă nesigură în comparațiă cu numărul 3. In şedinţa dela 11 Decemvre dete maiorulă Haber­­ling amărunte despre puterea armată a Germaniei şi a statelor­ vecine. Armatele germană şi francesă suntă egale, cea rusă e mai tare. In Germania se sustragă dela serviciu 40,000 omeni pe ană , în Franţa numai 6000. Treceri peste bugetă surită în Franţa o regulă, camera fusă a votată regulată indemnitatea. Artileria de câmpă francesă întrece pe cea germană cu 16,000 omeni şi 450 tunuri. Rusia ia măsurii de a se lupta e­­ventualu în acelaşi timp, cu Austro- Ungaria, Germania şi România, căci ea presupune, că aceste teri voră ținea una cu alta. Joncțiunea căiloră ferate rusescl în vestă e escelentă. O a doua Flevnă e cu neputință. Armata rusă e mai puternică decâtă a aliațiloră și ună inimică înfricoșată. Mai toate bateriile in Rusia vestică au câte optă tunuri. O divisiune întrega e transferată din Cau­­casă la Vilna. Germania ridică in casulă estremă două milioane de soldați față cu cinci milioane soldați francesi și ruși. — Mai multe date, între care acelea ale lui Ha­­berling, despre armata austro-ungară le-a desemnată mi­nistrul de răsboiu ca secrete. — Woelwarth primesce proiectulă deoarece puterea agresivă a contrarilor­ a cres­cută. — Hasenclever e gata cu partida lui la jertfe, deci cancelarulă imperiului anunță că e periculă. — Richter susține că armata germană e mai mare de cum arată cifrele oficiale. Proiectulă ministrului de résboiu franceză Boulanger sporesca armata în contură timpului de serviciu, proiectulă germană cere recrutare. — Bron­sart e de acordă, că e plănuită pentru Aprilie convo­carea concediaților­ disponibili, cu­ toate astea și după scurtarea plănuită de Boulanger, timpulă de serviciu în Franţa e mai lungă ca cela germană. — Buhl îndrep­­tăţesce proiectulă din situaţiunea generală. Deci se voră ivi raporturi mai pacinice, administraţiunea de résboiu va propune negreşită reducerea armatei. — Rickert­­fice, că fără a renunţa oposiţiunea în contra reducerei tim­pului de serviciu nu se poate ajunge la cifra armatelor­ statelor­ vecine.­ ­ Din Ramelia orientală. Din Filipopolă se scrie, că conducătorii oposițiunei, cari fugiseră peste granițe, se întorcă Indereta. Unul­ din ei, Dr. Hakanov, fostă directoră ală lucrărilor­ pu­blice, a şi sosita deja în Filipopolă. Fostulă preşedinte ală comitetului permanentă Ivană Ştefană Gesov şi aju­torii săi Popov şi Vasov suntă deja pe drumă. Ei s’au oprită în Constantinopolă în apropiere de consulatură rusescă și au primită semnală să se întorcă pe terenulă loră. Din causa aceasta se facă diferite combinaţiuni, că ce a putută îndemna pe numiţii indiviţî,­ală căroră cu­­ragia personală nu e prea mare, ca tocmai acum să se întorcă în patriă. Călătorii cari sosescă din Adrianopolă spună, că trupele turcesc­ ce se află la Mustafa-paşa tocmai la gra­niţa rumeliotă, sub comanda lui Mehemed-paşa, stau gata de marşă. Din causa aceasta, în oraşele rumeliote limi­trofe domnesce o mare ferbere. Sosescă în Filipopolă chiar familii bulgare, anume femei şi copii, din oraşele limitrofe. Nu se scie încă deci aceasta ferbere e justi­ficată, poate că se fiă numai o manevră pentru scopuri de agitațiune.

Next