Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)
1886-12-04 / nr. 272
REDACţIUNEA ŞI ADMINISTRAŢflUMEA : BRAŞOVfJ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE IN FIECARE pt. Pe une ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fidr. Romlula şi străinătate. Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. N* 272. TRANSILVANIEI. SE PRENUMERĂ: » la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. ANDHCIUXILE: O serii garmonde 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publica* Sorberi nefranoate nu as primeaoa. — ■anuaorlpte nu as rstrimica. Joi, 4 (16) Decemvre. 1886. ANULU XLIX. Braşovdl, 3 Decemvre 1886. Episcopula reformată ungurescu Szász Domokos a severşitu o faptă, pe care biroul de corespondenţe din Pesta a aflatu de bine de a o face cunoscută prin telegrafii tuturorii (j'^reloru din imperiu. Acesta faptă, care a produsă nouă însufleţire în sînulă kultureggletiştilor, obosiţi de încordările prea mari în a produce pe cale artificială „entusiasma“ pentru „marea lor problemă,“ este de cea mai mare importanţă principială şi pentru noi Românii şi de aceea voimfi se cercetămii mai deaproape în ce consistă. In comitetul Kulturegyletului numitulu episcopii presentându una proiectă a declarată, că districtulă bisericei reformate din Ardealu este gata a pune la disposițiunea Kulturegyletului pentru sprijinirea acțiunei sale pe teremura bisericescă și școlară ună capitală de 100 —150.000 florini Eta cum motiveaza capulă bisericei reformate în discursulă sau marele ofertă făcută în speranţă că toate bisericele maghiare se vor grăbi a imita esemplulă lui întrându în alianţă cu Kulturegyletulă: „Trebue să între în alianţă durabilă toţi acei factori, ale căroră interese se întelnescă pe terémură acţiunei, ba în multe privinţe suntă identice. O asemenea alianţă permanentă suntă — după a mea convingere — chemate a încheia cu „kulturegylet“-ulă în prima liniă bisericele maghiare, cari — considerândă şi lăsândă neatinse propriele loră scopuri confesionale — au o misiune comună patriotică şi acesta este, ca să apere, să susţină şi să întărescă rassa maghiară. Are acţiunea şi ună teremă destulă de largă, unde şi chiămarea bisericeloră este în prima liniă împlinirea datorielor patriotice ei în linia a doua interesulț confesionala. Mai are acțiunea şi ună teremă, unde aceste două interese se intregescu unulu pe altula, ba mai multă unde suntă una şi nedespărţite.“ „De altă parte suntă convinsă şi despre ăceea, că este şi în interesulă iminentă ală Kulturegyletului, ca în prima liniă se întindjâ bisericeloră mână de ajutoră şi se între cu ele în alianţă durabilă. Biserica este aceea instituţiune, care în cursul veacurilor, şî-a afundată rădăcinile puterei sale vivificatore în viaţa poporului şi s’a contopită cu ea. A influinţa directă sutele de mii şi milioanele de poporă, a da direcţiune modului de gândire, sentimentelor şi faptelor poporului este în prima liniă capabilă biserica, care are sfântulu lăcaşă, unde poporulă în mijlocul muncei sale crunte îşi câştigă putere nouă, mângâiere şi speranţă; are scară, în care introduce noua generaţiune ducendu-o de mână; sub disposiţiunile ei stau marile legiuni ale servitoriloru celesiastici, cari trăiescă între poporă, cari soiu se vorbescá la înțelesulă lui, să-i vorbeascá la inimă; ea dispune și de lungulă siră ală instituțiuniloră bisericesc!, a cărora influință binefacâtoare o semte poporulă fiindă astfelă împinsă instinctivă, ca să se alipeasca la biserica sa, se asculte de sfaturile şi încuragările ei şi să se plece dinaintea puterei ei.“ „Cu aceasta putere întotdeauna vieţuitore, respective cu representanţii ei de pe pământă, cu bisericele maghiare se încheie Kulturegyletul, o durabilă alianţă şi pe când le va da acestora ajutoră, să-şi întarească totodată propria sa putere făcândă apelă la puterea loră morală şi materială şi să porneascâ o acţiune întinsă şi puternică!“ „Kulturegyletulă trebue să între în alianţă cu bisericele maghiare şi de aceea, pentru că biserica este după natura ei o putere conservativă. Ea este purtatoarea de steagii şi partinitoare nu a dărîmărei, ci a clădirei, nu a progresului fără plană şi turbulenţă, care se apucă aci de una, aci de alta, ci a desvoltărei pacinice, care înaintază pe o singură cărare, pe partisana simţirei frăţesc! între deosebitele rasse şi naţionalităţi, în locul ă trei a umanităţii şi iubirei de omen!. Mergendă înainte pe acâstă cale, cu încetulă se voră face şi din contrari buni amici, pentru că se voră convinge, că cu acţiunea Kulturegyletului nu se pornesce ună curentă duşmănosă, care să se îndrepte contra loră, ci o mişcare sublimă, a căreia scopă este desvoltarea vieţii religiose şi morale, lăţirea culturei, cultivarea şi înflorirea virtuţii iubirei de patriă şi de oameni, mişcare ce şi asupra loră influenţază în modă binefăcătoră, deşteptătoră şi încuragiatoră ce şi asupra loră îşi estinde binecuvântările sale...“ Amă voită sĕ arătămă, că scimă apreţia marea importanţă a cuvinteloră de mai susă esprimate de vlădica reformaţiloră unguri şi de aceeă leamă reprodusă în traducere fidelă la loculă acesta. Vomă merge însă şi mai departe şi vomă documenta, că dreptatea avută ilustrată episcopă, când a susţinută, că mişcarea ce voiesce să o pună la cale în unire cu Kulturegyletulă, va esercita asupra nostru — a contrariloră uneltiriloră acestei reuniuni — o influinţă deşteptătore şi incuragiatoare. Dar înainte de a ne pronunţa punemă sub ochii cetitoriloru noştri cele ar’se de căpetenia bisericei reformate şi îi rugămă se le citască cu cuvenita atenţiune, căci se tracteaza de-o cestiune mare principială. Proiectula militară în Reichstagul!! germana. In şedinţa dela 9 Decemvre, ministrula de resboiu Bronsard a făcută în comisiunea aleasa pentru desbaterea proiectului militară mai multe destăinuiri, despre care 4arele dau raporturi avariate. După o versiune, ministrulă a vorbită despre starea armatelor al Rusiei, Franciei şi Austro-Ungariei, şi despre raporturile de dislocare in aceste ţări, după o altă versiune, a arătată cu deamăruntală cifrele armatelor Franciei şi Rusiei, şi declară că e necesară să se disloceze trupe la graniţa estică şi vestică. Versiunea dinteiu se găsesce şi în „Norddeutsche Allgemeine Zeitung.« Gompa tiindă armata Austro-Ungariei și a Rusiei, se fi (fisă ministrulă. Rusia va evita, la cea mai apropiată dată, va evita greșelele din ultimul resboiu contra Turciei, d’a începe resboiula cu mijloace nesuficiente. Despre Germania se fi (fisă ministrulă, că prin sporirea recruților și prin noua organisare plănuită a armatei în Francia, Germania stă in deretula aceleia. Proiectulă trebue să se resolve pănă la anulă nou, ca se fiă posibila a se face pănă la 1 Aprilie modificările necesare în planulă de mobilisare. Septenatulă nu se poate scurta. Despre cestiunî politice n’a vorbită ministrulă, a numai că nu scie, decâ cancelarulă va găsi cu cale se dea lămuriri despre sorții păcii. In totă casulă, posibilitatea unui resboiu nu e esclusă. Ministrulă se fi maifisă, că nu fără dreptă s’a observată, că în casul unui résboiu cu două puteri, Germania nu va fi singură. Lui Windthorst, care nu e mulțămită cu lămuririle date de oficială de esterne mai alesă cu privire la alianța austro-germană, ministrulă de résboiu crse, că nu e chemată a comunica ceva despre situațiunea esternă. In şedinţa dela 10 Decemvre a declarată ministrulă de résboiu generalulă Bronsart că proiectulă are scorulă a face ţara mai destoinică de apărare şi armata mai capabilă de résboiu. Deja la 1 Aprilie 1887 prin sporirea recruţiloră s’ară întări cu ună mai mare numără de soldaţi. Datele lui Richteră despre armata francesă suntă necorecte, corpulă de armată algeriană a apărută în 1870 forte repede pe teatrulă resboiului. Ministrul sufise că s’a ocupată mai puțină cu armata rusă, decâtă cu cea francesă. — Totă în aceasta ședință statulă majoră generală a presentată charte privitoare la Germania estică. — Richter a cerută urgentă lămuriri asupra raportului cătră Austro-Ungaria. Lui îi bate la ochi răceala, cu care tracteaza guvernulă aceasta cestiune. Armata austro-ungară e, după cum arată cu cifre, mai însemnată decâtă cum a espusă ori ministrulă. In résboiu ea va putea (increptă Ruşiloră. Nu cifra de presență, ci numărulfi soldaţiloră instruiţi e decictătorâ. Cifreloră armatei francese sunt numai pe hârtiă. O mare parte a armatei francese servesce numaifece luni, aşa dară abia e capabilă de résboiu. Franța a sporită cifra de presență în deceniulă trecută numai cu 17,000, Germania din contră cu 60,000. Armata Rusiei se socotesce exagerată. Cele mai multe trupe rusesci suntă dislocate la granițele asiatice. In anii din urmă Rusia a redusă cifra de presență. — La acestea ministrulă de răsboiu a răspunsă: grabae necesară. Dela Aprilie trebue să se facă recrutarea sporită. Elăn’a contestată destoinicia internă a armatei austro-ungare. După cifre, e inferioră celei rusesci. Destoinicia internă e ună elementă nesigură în comparațiă cu numărul 3. In şedinţa dela 11 Decemvre dete maiorulă Haberling amărunte despre puterea armată a Germaniei şi a statelor vecine. Armatele germană şi francesă suntă egale, cea rusă e mai tare. In Germania se sustragă dela serviciu 40,000 omeni pe ană , în Franţa numai 6000. Treceri peste bugetă surită în Franţa o regulă, camera fusă a votată regulată indemnitatea. Artileria de câmpă francesă întrece pe cea germană cu 16,000 omeni şi 450 tunuri. Rusia ia măsurii de a se lupta eventualu în acelaşi timp, cu Austro- Ungaria, Germania şi România, căci ea presupune, că aceste teri voră ținea una cu alta. Joncțiunea căiloră ferate rusescl în vestă e escelentă. O a doua Flevnă e cu neputință. Armata rusă e mai puternică decâtă a aliațiloră și ună inimică înfricoșată. Mai toate bateriile in Rusia vestică au câte optă tunuri. O divisiune întrega e transferată din Caucasă la Vilna. Germania ridică in casulă estremă două milioane de soldați față cu cinci milioane soldați francesi și ruși. — Mai multe date, între care acelea ale lui Haberling, despre armata austro-ungară le-a desemnată ministrul de răsboiu ca secrete. — Woelwarth primesce proiectulă deoarece puterea agresivă a contrarilor a crescută. — Hasenclever e gata cu partida lui la jertfe, deci cancelarulă imperiului anunță că e periculă. — Richter susține că armata germană e mai mare de cum arată cifrele oficiale. Proiectulă ministrului de résboiu franceză Boulanger sporesca armata în contură timpului de serviciu, proiectulă germană cere recrutare. — Bronsart e de acordă, că e plănuită pentru Aprilie convocarea concediaților disponibili, cu toate astea și după scurtarea plănuită de Boulanger, timpulă de serviciu în Franţa e mai lungă ca cela germană. — Buhl îndreptăţesce proiectulă din situaţiunea generală. Deci se voră ivi raporturi mai pacinice, administraţiunea de résboiu va propune negreşită reducerea armatei. — Rickertfice, că fără a renunţa oposiţiunea în contra reducerei timpului de serviciu nu se poate ajunge la cifra armatelor statelor vecine. Din Ramelia orientală. Din Filipopolă se scrie, că conducătorii oposițiunei, cari fugiseră peste granițe, se întorcă Indereta. Unul din ei, Dr. Hakanov, fostă directoră ală lucrărilor publice, a şi sosita deja în Filipopolă. Fostulă preşedinte ală comitetului permanentă Ivană Ştefană Gesov şi ajutorii săi Popov şi Vasov suntă deja pe drumă. Ei s’au oprită în Constantinopolă în apropiere de consulatură rusescă și au primită semnală să se întorcă pe terenulă loră. Din causa aceasta se facă diferite combinaţiuni, că ce a putută îndemna pe numiţii indiviţî,ală căroră curagia personală nu e prea mare, ca tocmai acum să se întorcă în patriă. Călătorii cari sosescă din Adrianopolă spună, că trupele turcesc ce se află la Mustafa-paşa tocmai la graniţa rumeliotă, sub comanda lui Mehemed-paşa, stau gata de marşă. Din causa aceasta, în oraşele rumeliote limitrofe domnesce o mare ferbere. Sosescă în Filipopolă chiar familii bulgare, anume femei şi copii, din oraşele limitrofe. Nu se scie încă deci aceasta ferbere e justificată, poate că se fiă numai o manevră pentru scopuri de agitațiune.