Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1886 (Anul 49, nr. 145-292)
1886-07-31 / nr. 171
REDACI NITNEA ŞI ADMINISTRAŢIENEA BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE Dl. Pe una ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. EP- 171 ANULU XLIX. Joi, SI Iulie (12 Angliştii.) SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ARUNCIUSILE: O serii garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicat Sărituri nefrancate nu la primuton. — Vanutoripte nu sa retrămirfi. 1886, Braşovu, 30 Iulie 1886. Când s’a văzută că răsboiulă vamală între monarhia noastra şi România este neînlăturabilă, de ambele părți se credea că urmările acestui răsboiu voru putea fi uşorii paralisate și că ele cu timpulu se voru preface în totă atâtea isbende economice. Guvernamentalii dela noi ne mângăiau cu aceea că voru câştiga industriei noastre ardelenesci nouă pieţe în peninsula balcanică şi ca astfel va fi scutită de peire. Guvernamentalii din România promiteau nisce succese mari prin încheiarea de convenţiuni cu statele apusene şi fu lăţită în ţară opiniunea, că acum lesne se va putea crea o industrie naţională. Se dovedesce acum că şi de o parte şi de alta aşteptările şi speranţele erau prea sangvinice. Nu se potu căştiga peste noapte nici pieţe noue, nici nu se poate crea o industrie naţională. Spre a ajunge la asemeni resultate se recere înainte de toate multe timp, multă muncă şi pregătire, și peste aceasta împrejurările trebue să fie favorabile scopului. O corespondență publicată în „Pester Lloyd“ arată cu vii colori ce mare amăgire a fost, a crede, că articolele noastre de industrie se vor putea desface câtă ai da din pălmi în Bulgaria și’n alte părți. Trecură câte va luni dela isbucnirea răsboiului şi încă nimica nu s’a arătat în favorula industriei noastre. Privindu la frumoşii articoli de industriă din toate ramurile, espuşî la esposiţia locală de aci, ţi se rupe inima când te gândesci că unei asemeni industrii i s’a tăiată artera de viaţă. Speranţele ce le nutresc şi cei din România cu privire la crearea industriei naţionale asemenea pară a fi, pentru acuma cela puţină, prea sangvinice. Acesta o afirmă şi „Românulă“ în articululă sau dela 10 Augustă n., dicendu între altele: „Intr’adevéru, orice convenţiune întemeiată trebuia să fie pe principiulă do ut des. Austro- Ungaria nu se înțelegea și cerea, prin proiectulă cea propusă, ca să i se acorde toate avantajele putincioase, fără ca ea să dea ceva în schimbă. In aceasta situațiune ruperea relațiunilor comerciale corespundea dorinței generale şi deci cu unanimală consimţimântă ală ţărei s’a săvârşită. Ţara a voită fuse şi a primită acestă faptă ca începutulu emancipărei ei economice.“ „Ceea ce s’a întâmplată în urmă corespunde ore acestei aşteptări? Avemă perspectiva ca din actuala luptă se răsară în România industria naţională? Din toata înima amă dori să putemă răspunde afirmativă. Ne pare rău însă că n’o putemă face. Şi causa ce ne face a ne îndoi de isbândă nu e că isbânda n’ar fi posibilă; causa e că cu părere de rău vedemu că guvernulă încă nu-şi dă seama de situaţiune, nu e pregătită şi nici nu pare a se pregăti pentru a face ceea ce datoră este să facă, într’o situaţiune ca cea de faţă.“ „Românulă“ esplică pentru ce guvernulă nu procede sistematică spre ajungerea scopului, făcândă studii serioase. Mai întâiu amintesce faptulă desfiinţărei biuroului statistică tocmai într’ună momentă când mai multă nevoiă ave de elă,pentru a’şi căştiga datele necesare. Ală doilea amintesce faptulă că nu s’a făcută o anchetă economică spre a şei ce şi câtă produce România, şi de ce industrii are nevoiă, cu siguranţa de consumă şi de proprietate. Al treilea e faptul că se încheie convenţiuni cu statele occidentale fără să aibă guvernulă o programă sigură în privinţa articolelor, cari ar trebui oetrotite în România, precum se vede din convenţiile încheiate cu Elveţia şi Francia. In asemenea împrejurări, pentru capitalistă nu e nici o siguranţă şi prin urmare nu se vede îndemnată a-şi pune capitalul într’o industrie, când nu e sigură că industria ce va crea, la încheiarea de nouă convenţiuni, va fi asemenea ocrotită, celă puţină până să-şi ia avântă. Aşadară se adeveresc« prevederile oamenilor nepreocupaţi, că urmările résboiului vamală voră fi forte simţitdre pentru amândouă părţile. Dela adunarea generală aAssociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română.« Alba-Iulia, 8 August, st. n. 1886. Douăzeci de ani împliniţi, suntu de când vechea cetate a Belgradului nu mai cuprinse atâta viaţa româneasca în sânulă ei ca acum. Şi era şi timpulă supremă ca spiritele de ici înlănţuite prin pasiunile cailei şi aplecate spre o viăţă isolată se privaésca ună impulsă esternă care să le scotă din amorţire. Cu plăcere şi bucuriă vărturămă încă începândă de Vineri manifestându-se vieța românăscă, or astăcji în 8 Augustă pe la 9 ore piaţa Albei Iuliei gemea sub ună convoiă de preste 300 de oameni veniţi din toate părţile Ardealului dar mai alesă din părţile Mureşului şi Hunedoarei, îndreptându-se spre biserica gr. or. română, spre a asista la serviciulă divină şi la deschiderea adunării generale care se ţînu totă în biserică Nu puţină a fostă surprinsă publiculă din locă şi celă streină, la anjură cântăriloră liturgice, multă armoniese, conduse de dibaciula nostru artistă, profesorulă G. Dima. In cursulă serviciului divină biserica era atâtă de indesuită, încâtă jumătate din publică fu nevoită a asculta din afară. La Îlt, are a. m. după terminarea serviciului divină Ilustr. sa d-lă Iacobă Bologa în calitate de vicepres. ocupă locală primă la masa verde în jurulă căreia avurămă fericirea a vedè mai multe notabilităţi că d-lă Parteniu Cosma, Ioană Popescu, Dr. Bareianu, Dr. Vasile Lucacă, Dr .Tincu, Dr. Raţiu, din Blaşiă, şi d. Moldovană canonici, Micu, prof. totă acolo etc. La 11 la d-lă Iacobă Bologa deschide adunarea prin următorea cuvântare : Onoraţi domni şi fraţi, onorate doamne şi domniştre ! Permiteţi-mi vă rogă, deşi cu durere, să vă aducă la cunoscinţă, că preşedintele »Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română,« multă meritatură nostru literată, preposită Timoteiu Cipariu, impedecată prin starea sănătăţii, nu ne va înbucura cu presenţa sa. Deci pe temeiulă statutului Asociaţiunei am arăşî eu marea onoare a deschide şi conduce adunarea de acum. In aceasta calitate îmi esprim marea mea bucuriă ce o simtă când vede atâta concursă românescă la marea noastra serbatoare. In aceasta a mea calitate salută pe o frați și surori, cari au binevoită a ne chema în sinlă loră, cu ună bine v’am aflată, frați belgrădeni!; salută pe aceia, cari au alergată din depărtare, cu ună căldurosă , bine ați venită ! Cu aceasta deschidă a 25-a adunare a Asociațiunei generale și vă invită ca imediată să trecemă la programa cuprinsă în statutele noastre. La aceasta vorbire a d-lui vice-președinte, d. Alesandru Tordăşană, ca președinte ală comitetului pentru adunare, răspunde următorele: ,Cu bucurie vă salută în numele poporaţiunei române din Alba-Iulia şi din Valea Mureşului. Este ună timpă de 20 de ani, de când mai în urmă amă avută era onora de a serba în acestă oraşă acesta mare serbatoare scientifică naţională a Associaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, ale cărei fructe binefacătoare servescă de balsamă pentru viaţa poporului română. Câtă de lipsă era înfiinţarea acestei Associaţiunî la uină poporă, care sute de ani a fostă silită a orbeca la întunerecă, este prea lămurită şi necesitatea aceasta se dovedesce mai bine prin sprijinirea generală de care se bucură Associaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului română. Şi jertfele aduse de poporul română pentru scopurile Associaţiunei noastre în parte îşi arată fructele cele folositore şi continuândă în lupta culturală pre basele puse suntă de convingere firmă, cumcă rodulă binefăcătoră pentru cultura poporului română şi literatura lui va fi îmbelşugată şi va aduce multă bine patriei. Ne simţimă deci foarte onoraţi că ne-aţî dată ocasiunea vé puté vedé în mijloculă nostru pe teritoriulă acestui oraşă cu trecută istorică şi plină de reminiscinţe gloriose şi ne simţimă mândri a puté contribui şi noi cu puţinele puteri de cari dispunemă la ajungerea măreţelor scopuri ale Associaţiunei transilvane. Dreptă ce cu inima frăţâscă vă cucerifi, bine aţi venită în mijloculă nostru! Sé tráiéscá Ilustritatea Sa d-lă vice-preşedinte! Sé tráiéscá membrii Associaţiunei!! După terminarea răspunsului d-lui Tordăşană, mulțimea însufleţită, bătrâni, tineri, dame, domnişore cu frunțile senine se dispună spre desbaterea lucrurilor. Vice preşed. NI. Sad nulă Bologa reia cuvântulănainte de a întră în desbaterea lucrurilor, făcândă atenţi pe aceia cari nu cunoscă § 3 din statutulă Asociaţiunei, care ° tfice că în adunările acestei Asociaţiunî suntă oprite desbateri religiose şi politice, ci numai pură cele ce aparţină literaturei şi culturei poporului română; mai departe atrage atenţiunea asupra acelora cari voescă să între în dreptulă de a figura ca membrii la adunarea generală. După acesta s’a trecută după programă la apelulă nominală, însărcinată fiindă d-lă referentă E. Brotea spune cari s’au insinuată în decursul anului ca membrii. Cetindu-se după despărţămintele Asociaţiunei s’a constatată o mulţime de membri noi în cele mai multe despărţăminte cu escepţiunea despărţământului ală 16 ală Bistriţei unde s’a făcută numai 1 membru. Despărţământulă ală 19 ală Mureş-Oşorheiului 8. Despărţământulă ală 21 ală Sighişorei nici unulă, totă asemenea ală 22 ală Mediaşului şi ală Haţegului. In Ungaria s’au făcută 40 inşi membri. V. preşed. Bologa dă cetire duoră telegrame uneia sosite dela metropolitulă din Sibiiu Mironă Românulă cam de acestă cuprinsă: „Vechia nostră Metropoliă și acum norocosa de a întruni inimele tuturoră Românilor, demni de o sarte mai bună, ne puten să participa trimită salutărilor mele cordiale. Mironă Românulă." A doua telegr. din Șimleulă-Silvaniei: »Cu voi suntemă, cari prin arma culturei şi sciinţei voimă a recâştiga gloria străbună. Românii Selăgieni." Se esmită două comisiuni de câte 3 membri: una în persoanele d-loră: Tordoşană protop., George Filipă adv. şi Rub. Patiţa adv. pentru încasarea tacsei dela membrii vechi şi noi şi alta pentru censurarea raţiocinnilor. După ce şedinţa fu suspendată pe câteva minute, comisiunea alesa pentru înscrierea membrilor, raporta că: membrii vechi au plătită tacsele în valoare de 85 fi. Membrii noi 13 inşi, dintre cari 4 pe viaţă, anume: (cei pe viaţă) Candină Davidă, directoră de mine în Buciumă, Victoră Bariţă, not. cerc., Nicolau Popă, protop. şi losifă Crişană oficială în pens. în Barabanţi suma totală dela cei noi înscrişi e de 570 fl. u. a., cari se recunoscă ca membri. Secretarul comitetului centrală Dr. Bareiană cetindă raportulă comitetului între altele am aflată că d-nulă Nicolau Quintescu prof. şi membru ală Academiei române din Bucurescî insinuată la adunarea din Gherla pentru a fi primită ca membru, ministrulă nostru de instrucţiă nu a aprobată. După cetirea raportului comitetului centrală urmândă propunerile şi interpelările nouă, înv. I. Popă Reteganulă a făcută o propunere în privinţa raţiociniului fondului pentru înfiinţarea şcolei din Gherla. Propunerea în scrisă se dă comisiunei. S’a mai alesă 2 comisiuni una pentru censurarea raţiociniilor în persoanele d-loră: Dr. Absolonă Todea, Victoră Pipoşă şi Fekete Negruţă, şi o a doua comisiune pentru propuneri în persoanele d-lor Moldovană Micu, Hossu Longină şi Dr. A. Tincu. S’au presentată mai multe cereri. La comitetul centrală din Sibiiu au intrată 2 disertaţii, una a d-lui G. Bariţă de cuprinsă istorică relativă la Alba Iulia şi alta a d-lui Stoica med. chirurg, în Rodna. Ambele disertaţiunî se vor pţine mâne Luni în 9 Augustă, la 1 şi 40 minute când sosesce şi d-lă Bariţiu. Şedinţa se încheie la 1 oră 50 minute. Săra a fost o concertă cercetată de ună publică de preste 400 omeni. Pr.