Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)
1887-04-08 / nr. 77
Nr. 77. GAZETA TRANSILVANIEI. singurii și eventualii se va adresa principelui de Battenberg. SOIRILE PILEI. Are de gândă biroul clubului electoralo română din Brașov, să convoace o adunare a tuturor alegătorilor noștri din comitat, și când? Orî voiesce se amâne lucrul la calendele grecesc. Ceremă grabnicii răspunsă. —x— Festivitate în Braşovu în onoarea episcopului Popasu. Cu ocasiunea jubileului de 50 ani ai Preoţiei Ilustrităţii sale D-lui loana Popasu, Episcopul Caransebeşului, Biserica sf. Nicolae din Braşovu, unde şi-a începută pentru prima dată cariera de paroch, aranjezat o festivitate în onoarea ilustrității sale în urmatorul programă : 1) Duminecă în 12 Aprilie a. c. la 9 ore a. m. serviciu divină în Biserica sf. Nicolae din Prundă, după care va urma o cuvântare ocasională de parochulă V. Sfetea. 2) La KB/a ore a. m. se va aduce mă bradă de cătră juni, care după sfinţirea apei se va planta în curtea bisericei susnumite şi va purta numele ilustrităţii sale. 3) Seara la 7*/spre musica va face „Reverb" prin uliţa Furcaii şi va trece peste Prundă şi prin uliţa mare şi se va opri înaintea Gimnasiului mare iluminată, unde va face serenadă dela 8—10 ore seara. Aci se va fine și o vorbire festivă de A. Vlaicu prof. com. 4) Luni 13 Aprilie a. c. la 9 ore a. m. serviciu divină în Biserica sf. Nicolae din Prund, la care vor asista toți școlarii români din Brașov, dela toate școalele și parochiile împreună cu corpură didactică. După serviciulă divină Dl. prof. Dr. V. Glodariuva ţinu o cuvântare în Biserică. — Comitetulă arangiatoru. Hotărîrea tablei r. sosită la 13 Aprilie n. în afacerea Juniloră, cari fuseseră urmăriţi şi condamnaţi de judecătoria de cercă şi de tribunalulă de aci pentru purtarea pandicelor tricolore la Paştile din anul trecuta, anulază amândouă sentinţele judecătoriilor de aci şi avisază acastă afacere competinţei autorităţii politice, deoarece fapta ponibilă comisă nu cade sub disposiţiunea legei de contravenţiuni (transgresiuni) (art. de lege XL, 1879, § 36), ci formază numai o contravenţiune a ordinaţiunei ministeriale Nr. 62.693/1885 şi contravenţiunile de ordinaţiuni ministeriale se cuvină înaintea forului autorităţii politice. —x— Sfintele sărbători ale Paştelor, teamă petrecută cu zăpadă. A ninsă Duminecă,Luni şi puţină şi Marţî. —x— Cetimă în „Epoca“: „Pe când o telegramă din Mehadia ne aducea joi ştirea că M. S. Regina României este aşteptată acolo, unde va merge să visiteze pe M. S. ImperăUsa Austriei, în Bucureşti circulă sgomotulă că, din contră, M. S. I şi R. va face o visită la curtea română, după terminarea curei ce urmază acum la Lehadia. Spre a primi acâstă visită MM. II. Regele şi Regina României îşi vor strămuta residente la Sinaia*. —x— Comisiunea pentru rregularea graniţelor dintre Ardeală şi România şî-a terminata — precum se scrie — lucrările şi a semnată la 15 Aprilie n. în Viena ună protocolă voluminosă, care se va semna de ministrulă de esterne din Bucurescî şi de cela din Viena. Inarticularea acestui actă probabilă că se va face la toamna, după ce se vor presenta respectivele proiecte de lege din dieta din Pesta şi în parlamentulă din Bucurescî. —x— „Cooperatorulă română“, vorbindă într’ună articula din numărulă mai nou ală său despre cestiunea incheiărei convenţiei comerciale, arată că nu multă are să-i pese României, dacă se va incheia ori nu convenţia comercială cu Austro-Ungaria, pentrucă statisticile publicate probază, că pagubele ce le-a suferita România in decursulă răsboiului vamală suntă neînsemnate şi că şi acestea din 4* in 4* se împuţinază, de-orece esportaţiunea României şî-a luată [direcţiune spre alte state şi încă cu bună succesă. Neînţelegerile cu Austro-Ungaria -(fice „Cooperat, rom.“ — nu numai că nu potă i să ruineze, dar nu potă nici chiară să împedece desvoltarea şi prosperitatea economică a României, ceea ce se vede din împrejurarea, că proprietăţile statului au fostă arendate în primăvară acâsta pre ună nou periodă și preţurile esarendărei, pe lângă totă crisa vamală, s’au urcată cu 50 la sută mai multă ca in anulă trecută. Ună tarifă autonomă bine chibzuita, 4'ce numitură diară, pote ar fi pentru România mai convenabilă ca orî ce tractată de comerciu. Cu toate acestea din punctul de vedere economică şi chiar politică ală ambelor ţări, doresce încheiarea convenţiunei comerciale cu Austro-Ungaria dar nu provisoriă, ci definitivă. Cu începutul anului şcolară viitoră se va întroduce limba latină deocamdată în urmatoarele scóle reale unguresci: în cele din Pesta, Pojană, Seghedină, Cașovia, Timișora, Arade, Cincî-Biserici, Oedenburg și Oradea-mare. —x— • După cum se comunică din Zarandu, se vorbesce că faimosulă notară Baternay Atila, care a fostă acusată pentru defraudărieși suspendată, va fi reintregată în notariatură Criscioră, dacă va solvi 1000 fl., ce i-a luat dela diferite comune, tată românesc!, în modă ilegală, și 300 fl. pedapsă. De se va adeveri schrea,vomă avèa o dovadă mai multă, că Maghiarului totul îi e permisă fără târnă de a fi înfierată de lege. —x— In filele acestea mai multe servitoare secuence din Ciucu au fostă găsite cu pașaporte streine, cu care voiau să trecă în România. La interogatoriu o fată de 16 anî susținea că e de 32, or tovarășa ei, de celă mult 17 anî, susținea, că e de 25, precum era trecută etatea în paşaporte. Servitoarele vor fi negreşită pedepsite. A mai „pricopsită“ ministrulă Ii efort pe preoţii gr. or. Ştefană Popă, Lad. Ande şi Pant. Popă cu câte 50 fl. —x— In noaptea de Sâmbătă spre Duminecă nisce făptuitor! necunoscuţi au intrată în sinagoga evrească din Deşiu, au desfăcută sicriulă în care se aflau cele cinci cărţi ale lui Moise numite „ Thora“ şi au furată decoraţiunile de arginta ale acesteia. Au dusă cu sine trei repertorii de argintă masivă şi două table, pe care afară de inscripţia evrească se aflau săpate şi literele H. Z. şi care asemenea erau de argintă masivă. Făptuitorii suntă pănă în timpulă acesta necunoscuţi. Poliţia din Deşiu e de părere, că făptuitorii au fostă nisce evrei cerşitorî. —x— Din fabrica de sticlă a contelui Mikes din Brisadă au fostă transportate de curândă în Bucurescî mari cantităţi de obiecte de sticlă. —x— Comitatulă Hunedoarei a solvită în darea directă a statului pe luna lui Martie a. c. 41,699 fl. 98 cr., adecă mai multa cu 14,789 fl. 78 cr. ca în Martie anulă trecută. Totă în luna Martie comitatulă acesta a solvită în darea militară 555 (1., mai puţină cu 266 fl. ca în Martie din anulă trecuta. —x— Teatru ungurescu. Astă-soră se va juca pentru a dona oră marea operată]în trei acte „Baronulă țigană“. Rolurile vor fi schimbate De ale scelei. Ținutulu Năseudului, Aprilie 1887. Prima filială a reuniunei invățătoresci „Mariane“ din fostulă districtă ală Nasăudului şî-a ţinută adunarea sa, ăstă timpă, în Năsăudă la 26 Martie, esecutândă următorea programă: La 7 Va ore a. m. parastasă celebrată de preoţii Ioană Nescuţă şi Ioană Macaveiu, în biserica gr. cat. locală, pentru odihna sufletului fostului preşedinte ală acestei filiale, Cosma Anca. După aceea întrunindu-se membrii presenţi în sala de desemnă, vice-preşedintele Ioane Jarda deschide şedinţa prin ună căldurosă „bine aţî venită". S’a decisă apoi a se face critica prelegerilor şi tractatelor ă s’a şi trecută în sala clasei I a şcelei fundaţionale de băieţi, unde s’au ţinută următorele prelegeri practice cu ună numără forte frumosă de copii şi în presenţa unei alese cununi de ospeţi, şi anume: a. Din înveţămentulă intuitivă : „Găina“, cu şcolarii, din clasa I prin înveţătorul Clementă Grivase. b) Din Scriptologiă: Sunetulă şi litera „g“ prin înveţătorulă clasei I-a de băieţi Petru Tofană; c) Din Cântă: „Cânteculă străinătăţii* cu şcolarii cl. II. prin învâţătorulă clasei luliu Popă; d) Din Limba română : Tractarea poesierei .Cântecă de primăvară*, bucata 105 din legendarulă de Basiliu Petri, cu privire la cuprinsă şi formă, cu şcolarii cl. IlI-a prin înveţătorulă clasei aceleia lacobă Popă, şi e) Din Aritmetică: Multiplicaţiunea şi divisiunea intregiloră prin frângeri comune cu şcolarii clasei a IV-a prin înveţătorulă diriginte dela acea scoala Ioane Jarda. La prâmjură cea urmată in Otelulă Rahova au participată 35 de inşi, cu care ocasiune s’a ridicată din partea vice-preşedintelui Ioană Jarda mă toastă, prin care îşi esprimă simţămintele sale de bucuriă, că adunarea fă norocosa a saluta în mijloculă ei atâţi ăspeţi de bună nume, intre cari directorele administraţiunei fondurilor scol, apoi directorele şi profesorii gimnasiului, a cărora presentare arată o interesare deosebită faţă cu mişcările învăţătorescî, cari pună fundamentală acelui edificiu, la cari profesorii rădică păreţii. A toastată apoi directorele administraţiunei fondurilor scolastice centrale districtuale Ioană Ciocană, descriindă în colori vii avantagiul culturei, la care se poate ajunge numai prin învăţători activi, or pentru importanţa unităţii învăţământului a toastată profesorulă gimnasială G. Bletosă. După ridicarea mesei s’a continuată şedinţa totă în clasa I a şcelei fundaţionale, cetindu-se două tractate teoretice şi adecă: a) Datorinţele bunului învăţătorii ca educatoră, de Iuliu Bugnară învăţ. în Hordou şi b) Despre Cântă, ce şi cum ea se propune în scelele noastre poporale, de Iuliu Popă, făcândă la finea tractatului următorea propunere: După ce e o necesitate pentru învăţătură şi e în interesul păstrării bunului nume ală acestei reuniuni, ca cânturile ce se practică să se reformeze — ar fi foarte practică, ca învăţătorii din jurul Nâsăudului să se adune în anumite aduri Năsăudă, or dânsulă se oferă a împărtăşi, în modă grătuită, cu învăţători cunoscinţele sale musicale, mai necesare pentru ei şi sculele poporale. Adunarea primesce tractatură cu căldură, recunosce necesitatea reformărei cânturilor, ce se practisază astăzî, pentru aceea, reflectândă la importanța cântului ca disciplină a crescerei, la statul directorului fondurilor scolastice centrali districtuali, se alege o comisiune în persoanele lui luliu Popă, Iacobă Popă, Gregoriu Pletosă, Ioană Tanco şi Ioană Gheţe, care va avea staturi o programă, că ce cunoscinţe musicale ar fi a se preda învăţătorilor din teoriă şi din pracsă, care programă se va înainta biroului reuniunei. Acesta birou se însărcinază a înainta o rugare că- tră onoratură Senată scolastică conf. districtuală spre a binevoi a asigura pentru fiecare învăţătură de pe Valea Someşului diurnă de 1 fl. 50 la ună cursă supletară de cânta în Năsăudă. Când să se încapă acela cursă şi câtă să ţină, se va decide de comisiunea mai susă pomenită în conţelegere cu biroul reuniunei. De multă au aşteptată învăţătorii ună astfelă de cursă. Ei o sciu prea bine, că cântură nu şi lă potă însuşi pe cale autodidactică, mai alesă cum stămă astăzî, că din ICO inşi nu sciu de ai afla 5, cari să aibă cunoscinţe musicale basate pe teoriă şi cunoscerea de note. Ne place a crede, că hotărîrea luată astâdată nu va rămâne literă mortil. Tractatură lui luliu Bugnară s’a primită cu căldură din partea adunării, concretându-se comisiunei critisătore spre esaminare şi pronunciarea la şedinţa mai deaproape asupra lui precum şi asupra prelegerilor practice intrate. In învăţătorii propunători şi adecă în persoanele lui Ioană Jarda, Iacobă Popă şi Petre Tofană a aflată adunarea şi astădată nisce modele de crescători, cari se caracterisază prin ună esterioră şi ţinută matură simpatică şi prin ună spirită ageră şi profundă, care i-a ridicată la culmea misiunei loră, or în persoanele lui luliu Popă şi Clemente Grivase nisce tineri învăţători pătrunşi adâncă de chiămarea loră sublimă. Fiindă la ordinea 4''e' ?' organisarea biroului se alege cu aclamaţiune de preşedinte Ioană Jarda, oi de secretară Petru Tofană. După caritate fiindă timpulă înaintată şi adunarea verendă terminate punctele programei, preşedintele, mulţămindă căldurosă membrilor, pentru interesulă dovedită faţă cu lucrurile reuniunei, în modă respectuosă îşi îndreptă mulţumita cătră Reverendissimulă domnii vicară Gregoriu Moisilă, care în potriva timpului aspru şi schimbăciosă şi în potriva adânciloră sale bătrâneţe nu a pregetată a onora adunarea învăţătorască cu presenţa sa pentru că d-sa totdauna a fostă ună părinte îngrijitoră ală învăţătorimei; apoi cătră d-lă directoră ală administraţiunei fonduriloră, ală gimnasiului şi cătră toţi, cari au aflată de bine a da o însemnătate mare prin presenţa loră şedinţeloră acestei adunări şi apoi dechiară şedinţa de închisă. Nu-i vorbă, oameni de oarecare valoare pedagogică au încungiun la şedinţele reuniunei, însă nu pentru că reuniunea s’ar fi făcută vre-odată nedâmnă de sprijinulă lord. Nu, acâsta reuniune filială, şi cu ea şi cea centrală, în modă consoiu înaintază spre scopulă propusă, dovedindă membrii ei totdâuna, că-şi cunoscă chiămarea respectândă pe cei respectabili, dar nesuferinda a se conduce în modă despotică de nimeni şi ferindă cu mare precauţiune societatea de conducători pedanţi, pătimaşi şi cari, pentru o neînţelegere ori neplăcere privată şi personală abgică momentană, încurcă lucrurile şi desconsideră corporaţiunea. Oricare omă cu minte sănătasă o scie, că onoarea se câştigă onorândă, respectulă se asecură respectândă, or nicidecum nu desconsiderândă şi afectândă. Avemă convingere firmă, că pănă cândă reuniunea Mariană a învăţătoriloră din fostulă districtă ală Năsăudului va fi condusă de bărbați ca aceia, cari o conducă astăzi, pănă atunci ea va înainta cu pași siguri spre scopulă ce și l’a alesă. — Unu membru. — 1887.