Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1887 (Anul 50, nr. 1-141)
1887-01-15 / nr. 10
REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIIINKAI BRAŞOVfI, piaţa mare Nr. 22, ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI. Pe an, anii 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate. Pe anii 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. mio. ANULUL Joi, 15 (27) Ianuarie. SE PRENUMERA, la poşte, la librării şi pe la do. corespondenţi. ANDNOIUBNIE: O seriă garmonda 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaorl nefranoate nu se primsauă. — Banuapripte nu as retrimită. 1887» Braşovui, 14 Ianuariu 1887. O telegramă din Berlină ne comunică, că în faia de legi a imperiului germană a apărută deja ordonanţa guvernului, prin care se înterdice esportulă de cai în ori şi ce ţară străină. Acesta interzicere, care a şi intrată în vigoare imediată, este de ajunsă spre a ilustra părerea esprimată de principele Bismarck din nou Lunea trecută în camera prusiana despre „situaţiunea periculosa din afară.“ Pressa englesă bate mereu toba de alarmă. Mare sensaţiune a produsă în deosebi una articului ală Ziarului „Daily News“ întitulată „Resboiulu,apropiată“. In acestă articulu se zice, că guvernulă germană s’a decisă a adresa cabinetului francesă întrebarea, că ce insemnéza mișcările de trupe, ce se facă de câtva timpă la fruntariile germane. Scriea acesta a causatu mare panică la bursa din Parisă și cerendu-i-se lămuriri ministrului-președinte Goblet, acesta a declarată, că păn’acum n’a sosită la Parisă nici o notă germană de acelă cuprinsă, piarură rusescă „Novoie Vremia“, vorbindă despre faimele ce s’au răspândită în Berlină asupra intenţiunilor răsboinice ale Franciei, Zie între altele: „Dăcă Rusia va trebui se răscumpere restabilirea situaţiunei normale în Bulgaria cu preţul, ca să i se dea Germaniei putinţa, de a mai face o încercare să sfărâme încă odată Francia, atunci păcată de osteneală. Totă ce Rusia n’a dobândită în anul 1878, mulţumită „onestului mijlocitorii“, va pută câştiga numai atunci, dăcă Germania va rămână în temerea de-o înţelegere ruso-francesă. Rusia ce-i dreptă nu va pută împedeca acum o nouă ciocnire între Francia şi Germania, dar depinde dela densa, să dea lucrului o astfelă de întorsătură, ca Germania să nu fiă în posiţiune de astădată a se arunca cu toate puterile sale asupra inimicului.“ Cu toate aceste „Novoie Vremia“ se pronunţă în contra unei alianţe ofensive şi defensive cu Francia Zandă că o asemenea alianţă poate fi în interesul Rusiei numai dăcă s’ar încurca în vr’ună conflictă cu Germania. Deocamdată însă nu poate fi vorba de una asemenea conflictă, deorece Germania se ţine scara de Rusia. Purtarea de faţă a Germaniei se încărcă a o esplica Ziarul parisiană „Temps“, care a publicată tocmai acum ună articula foarte remarcabilă. „Cheia situaţiunei“, Zice fata francesă, „zace în schimbarea raporturilor“ Germaniei cu Rusia şi cu Austria. Acăstă schimbare a venită fără de veste“. „Temps“ reamintesce, cum Germania, dela 1866, s’a înţelesă întotdăuna repede cu Rusia şi Zice: „Dăcă nu ne înşelăm, se întâmplă chiar acum ceva asemenea, numai câtă pactură nu s’a încheiată tocmai în contra Austriei, dar sigură pe contula Austriei. Discursulă contelui Kalnoky dela 18 Noemvre an. tr. a arătată încă încredere în ajutorulă Germaniei. Astăzi nu s’ar mai esprima o astfelă de încredere. Asupra causeloră acestei schimbări se potă face numai presupuneri. Poate că prințulă Bismarck află puterile militare ale Austriei neîndestulitore ca sprijină. Poate că modulă prevenitori, cu care a întâmpinată pressa francesă pe Rusia, l’a îndemnată să paraliseze o înţelegere a Franciei cu Rusia. Alianţa esistă, dar pe când mai nainte Austria şi Germania erau legate printr’ună deosebită pactă, esista acum legături deosebite numai între Berlină și Petersburgă. Principele de Bismarck a declarată, că nu numai Bulgaria, ci întregulă Orientă îi este indiferentă Germaniei. Nu se putea spune maî clară, că Rusia are in Turcia carte blanche. Dăcă Rusia va marge la Constantinopolu, va avă de furcă cu ea Austria“. „Ilusiunea aceloră FrancesI — continuă „Temps“ — cari cu mă zelă slabă tăinuită au stăruită pentru alianța Franciei cu Rusia, constă în aceea, de a nu vedéa, că Francia nu poate da nimică în schimbă Rusiei pentru acăstă alianţă. Intre Germania şi Rusia nu esistă nici ună conflictă, pentru a căruia ducere la capătă Francia Să’şi fi putută vinde ajutorulă său. Francia n’a putută da Rusiei nimică, nici în Orientă, pe când Germania n’avea decâtă să lase în baltă pe Austria, spre a mulţămi dorinţele cele mai ferbinţi ale Moscoviţilor.“ „Situaţiunea este prin urmare următorea : Austria se află faţă’n faţă cu Rusia, Germania cu Francia. Nu negămă , că o asemenea situaţiune este neplăcută pentru Austria ca şi pentru Francia, şi că siguranţa naţională trebue să fie apărată prin măsuri de precauţiune. Dar e de ajunsă să ne gândimă puţină, spre a ne mai linişti. Germania poate să părăsăscă pe Austria în rivalitatea ei cu Rusia, nu poate însă concede ca Austria să înceteze a mai fi ca putere mare ună contra-pendă faţă cu influinţa Rusiei, ce cresce pe Zi ce merge în Orientă. Germania trebue dor să admonieze pe Rusia, ca să se modereze Să admitemă de altă parte, că Germania voesce se se bată cu Francia. Atunci nici Rusia, nici celelalte puteri nu voră pută concede ca ultimele resturi ale echilibrului europeană să cadă victimă egemoniei germane. Nu trebue să se uite, ca Francia este ună puternică factora în sistemul europeană şi că situaţiunea sa politică şi materială cade greu în cumpănă.“ Fata francesă ajunge la conclusiunea, că dăcă Francia va rămână în defensivă, Germania nu o va ataca şi pacea va pută fi susţinută. Dăr dăcă va sosi la Paris, fatala notă germană, de care vorbesce „Daily News“? Nu se poate cugeta şi casulă, că Germania, ne mai putendu suporta pentru durată greaua ei armătură, se va vedèa constrînsă chiar de a provoca decisiunea, de care vorbea mareşalulă Moltke? Noi seamă, că principele Bismarck a dovedită au numai odată, că se pricepe la politica de antant. Oprirea esportului de cai poate fi chiar o introducere a acțiunei decisive. Unii discursii aici ministrului de résboiu daneză. Cu ocasiunea unei festivități în Copenhaga, ministrul de resboiu al Danemarcei, după cum anunţă „Post“ din Berlin, a rostită ună discursa politică, din care estragemă aratătorele părţi: „Ne vom aduce întotdeauna aminte, Zicea ministrulu, că patria nostră a fostă sfâşiată şi mulţi dintre compatrioţii noştri credincioşi trăesc în sclăviă sub vulturul prusiana Dar ce ne folosescu tânguirile ? Mai bine se ne silicon ca se recucerimu ce am’ perdutu! „Guvernul şi Camera au făcută legî pentru organisarea armatei şi în care timpulă de serviciu a fostă prea scurtă determinată, de aceea e datoria fiecăruia de a se exercita şi să fie gata când va suna ora. Trebue cu toţii ca să muncimă spre a grămădi bogăţii în ţără, căci mulţi bani ne va costa. In viaţa nostră politică ar trebui să dovedimă că suntemă cu toţii uniţi, spre a face cele mai mari sacrificii pentru reînălţarea Danemarcei. Ténérula se ’şi sacrifice viăţa, bogatulă averea, femeia bărbatulă, mama fiiule, şi numai atunci vomă dovedi că nu suntemă nişte degeneraţi urmaşi ai acelora cari la timpulă loră au apărată Copenhaga contra Svediloră şi Englesiloră, — numai atunci vomă recuceri ceea ce amu perdutu.« Acestă discursu a făcută sânge rău în Berlină şi o telegramă din Copenhaga, ca să mai slăbăscă efectulă discursului, a dată ună feril de desminţire, de cândă că discursulă s’a telegrafiatil necorectu. Crudimele gendarmiloru. Doi Saşi din comuna Crişîu, în comitatulă Ternara mare, Schuster şi Thellmann, publică în „Sieb. Drgbid" dela 21 Ianuariu o descriere despre torturile ce le-au suferită dela conducătorul postului de gendarmeriă din Elisabetopole. Fiindă arestaţi de patrula de gendarmeriă din Crişan sub falsa învinuire, că ei ar fi dată focă fenului unui locuitor, de acolo şi i-ară fi ruptă gardurile, fură escortaţi la Elisabetopole, unde au fostă maltrataţi în modă bestială de conducătorul postului. Schuster fă apucată de pără, bătută cu pumnii pănă la sânge, trântită la pămentă, călcată cu picioarele şi printr’o lovitură cu călcâiulă cismei i-au fost rupţi trei dinţi. Apoi trebui se stea timpă de două ore într’o pimniţă umedă, în cămaşe şi în ismene, într’o gropa umplută cu apă rece ca ghiaţa, şi în timpulă acesta canibalulă conducătorii ală postului i-a dată peste capă 0 mulţime de lovituri cu ună băţă de spini. încă şi mai rău fii tractată Thellmann. Conducătorulă postului îlă trânti la pămentă îlă călcă cu picioarele Șilă bătu cu drugulă de feră dela puşcă delă lăsă jumătate mortă. Apoi i se puse fere la mâni, cișmele i se scoseră din picioare și, după ce fii aseciată pe spate, i se dete la tălpile pieierelor, vr’o 20 de lovituri cu drugulă de feră. Acăstă tortură a durată trei ore. Nevinovatulă Theimann, nevoindă să mărturisăscă ună faptă ce nu l’a făcută, conducătorulă postului îi oferi 50 d. numai se’i numéscu pe cineva ca făptuitoră, fiă, ori nu vinovată. După ce Thellmann a respinsă cu indignare acesta ruşinosă ofertă, amândoi Saşii fură predaţi judecătoriei, unde fură ţinuţi în carceră încă şapte săptămâni. Astfelă istorisescă torturaţii lucrară în „Sieb. I). Igbirt.c şi in sarcina loră li se lasă şi răspunderea acestei istorisiri. La acestea însă întrăbă „Kronst. Zeitung": „Asta e binecuvântarea administraţiunei maghiare ? Şi acesta s’a întâmplată într’ună scaună odată săsescă care se ţine acum de comitatulă Târnavei mari, în fruntea căruia stă vestitulă fispană contele Bethlen Gabor şi totodată în fruntea Kulturegylet-ului ardeleană maghiară. Frumosă cultură! Scrii militare. Austro-Ungaria. O telegramă din Viena a „Agenţiei Havas“ anunţă, că după niste informaţiuni din bună sorginte, arsenalele au primită ordinul de a face pregătiri de urgenţă, ca şi cum ar fi o acţiune iminentă, în fine exportulă cailoră va fi in curendu interzisa. Toate acestea ar fi motivate de mişcările trupelor rusescî la graniţă. România. Căpitanul Dimancea, inventatorul revolverului adoptată de armata română, este însărcinată cu privegherea construcţiunei celor 6000 puşcî cu repetiţiune comandate în Germania. Ună nou transportă de cai din Rusia a sosită la Unghenî pentru armata româna, Zice „Românulă«. Mai mulţi ofiţeri din diferite corpuri au plecată spre a-i primi. Germania. „Central News« asigură, că câţiva lucrători germani dela manufactura de arme din Enfield în Anglia au primită dela consulatură germană din Londra o telegramă, prin care îi însdiinţază ca să fiă gata a se intorce în orice momenta în Germania. O asemenea comunicare s’a adresată tuturora supuşilor germani din Anglia şi alte părţi ale Regatului-Unită. SOIRILE PILEI. Inspectorală şcolară ală comitatului Bistriţa-Naseud a luată iniţiativa pentru înfiinţarea unui asilă de copii. Saşii îi apucară însă înainte şi deschiseră în Bistriţa o grădină de copii sub conducerea unei învăţătore cu diplomă din străinătate. Inspectorală şcolară Dr. Havas se făcîi focă şi cătrană, şi într’o şedinţă dinfilele trecute a comisiunei administrative propuse, conducetorea grădinei de copii să fie suspendată din oficială ei pănă când i se va nostrifica diploma. Ună membru ală comisiunei reflectă, că grădinile de copii se potă conduce și de străine și că într’ună astfelă de instituia peste totă nu