Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)

1887-07-24 / nr. 161

smcţiem şi ahmikistraţiunea ! BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA” IESE ÎN FIECARE DI. ' »­re anfl ană 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Itomână şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 frânei. MB- 161 ANULUI­L. Vineri, 24 Iulie (5 Augusta), la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. AN­IHHVBILE: O seriă garmoudfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sarîssrî noimnoate vsv ao primepov. — Sam­aopipte nu se retrimită. 1887. Braşovui, 23 Iulie 1887. Din incidentul­ morţii publicistului rusif Kat­kov publică toate parele europene articull, în cari se critică activitatea acestui mare moscovită. De Katkov s’a scrisă și s’a vorbită foarte multă mai alesă în timpulă din urmă, deorece dânsuli! era privită cu totă dreptulă ca autoră ală nonei direcțiuni politice, ce a adoptat’o Ta­­rulă spre marea nelinistire a acelor­ state, cari mai de demultă au trăită în cea mai strînsă ami­­ciţie şi alianţă cu Rusia. Judecata presei asupra lui Katkov este varia, după tendinţele politice ce le urmărescă 4’area din diferite state. Ratatoare la ochi este însă mai alesă deosebirea între opiniunea foiloră germane şi austro-ungare şi între opiniunea foiloră fran­cese. Pre când pressa francesă se pronunţă asu­pra lui Katkov într’ună modă mai multă seu mai puţină simpatică, foile germane şi unguresei condamnă fără cea mai mică cruţare politica lui panslavistă. Este numai resultatulă anormalei şi ame­­ninţătărei situaţiuni politice de acuî, décá în Pa­­risă se facă manifestaţiuni simpatice în memoria lui Katkov, décá sindicatele pressei francese şi studenţii dela universitatea din Parisă trimită te­legrame de condolenţă familiei sale. De aceasta apari­țiune straniă ruse nici că voimă se ne ocupămă acuma, ci între multele păreri, ce s’au dată despre însemnătatea politică a marelui publicistă rusă voimă se citămă una singură și se facemă apoi și apreciările noastre din punctă de vedere ală raporturilor­ politice dela noi. Organulă lui Tisza scrisă în limba ger­mană, „Pester Lloyd“ (j'ce despre Katkov între altele: „....Teoria lui politică avea o pornire hotă­­rîtă agresivă. Țaratulă adecă să-și estindă pu­terea în afară și s’ajungă stăpână peste două continente; ideia națională rusă rusă nu numai se predomine esclusivă toată viața interioară a sta­tului rusescă, ci se declare totodată răsboiu de nimicire întregei culturi europene, și așa Kat­kov deveni apostolulă acelui panslavismă, care pentru Europa este fără îndoială o amenințare permanentă, ci pentru Rusia însăși m­ă periculă de moarte.“ „De sigură panslavismulă nu poate fi jude­cată după legile cugetărei normale. Nebunia este puterea ce’ră­mână, monstruositatea este elemen­­tală său şi nu în politica poporelor­, ci numai în psihiatria poporelor, îşi află esplicarea. Cum că tocmai prin aceste însuşiri elă poate deveni peri­­culosă imperieloră vecine — cine poate nega?...“ „...Dar puterea unui gigantă sănătosă de sigură va insufla mai puţină temere ca puterea unui nebună slăbănogă. Şi totuşi tocmai în de­generarea aceasta îşi află panslavismulă corectura. O tendinţă, care după natura sa păşesce agresivă în toate direcţiunile, trebue cu necesitate să pro­­voace agresiunea tuturoră în contra sa, şi astfelă panslavismulă este neasemănată mai ameninţă­­toră în ideă, decâtă în esecutarea practică...“ Aşa vorbesce acea fota, care predică de­ci panungurismulă agresivă; astfelă judecă des­pre nebuniile altora aceia cari au ajunsă a fi neîntrecuţi în nebuniile lor­; în modul­ acesta se esprimă asupra monstruosităţii tendinţelor­ a­­gresive ale esclusivismului naţională ună organă, care dă de ruşine pe ori­ce panslavistă prin sal­turile mortale ale pretenţiunilor­ sale exagerate şi ale violenţei limbagiului său faţă cu popoarele nemaghiare, de cari este încunj­urată gintea ma­ghiară ; aşa scrie o fata, care aproba şi nutresce răsboiula de nimicire pornită în contra culturei Nemaghiariloră. Ori cine va ceti cu atențiune rândurile de mai susă, citate din „Pester Lloyd“, va trebui sé recunosca, deca nu ignoréza raporturile de aici, că ceea ce scrie elă despre nebuniile pans­lavismului se potrivesce totă așa de bine asupra nebuniiloră ce le comite maghiarismulă agresivă. Numai o singură deosebire esistă şi aceea privesce raporturile de putere. Cu câtă mai multă nu voră fi ună „periculă de moarte“ pentru Un­garia şi cu câtă mai multă nu „voră provoca agresiunea tuturoră“ tendinţele de maghiarisare violentă, deci cei ce le au şi le propagă „însu­fleţiţi de ambiţiuni desfrânate“ suntă în raportă cu panslaviştii numai niste pitici slabi şi nepu­tincioşi ? Boulanger şi lovitura de stata. Deputatulă Laur declarase în „La France“, că deputatulă Delafosse a îndemnată, în numele partidei drepte, monarhiste, pe generalulă Bou­langer când era ministru de răsboiu, ca să facă o lovitură de stată răsturnândă republica. Acum vine Delafosse și comunică în „Ma­tin“ urmatoarele : ...In timpul­ conflictului cu Germania credeamă a fi oportună ca generalulă Boulanger se remie la minis­­terii. Intre imperialiști și regaliștî era o deosebire de vederi în aceasta privință. Intr’una din­­Jile, după ce incidentulă dela Pagny a fostă aplanată, am felicitata pe generalulă Boulanger pentru redeșteptarea spiritului militară și că din causa aceasta popularitatea lui a crescută imensă. Am i­isă cu acea ocasiune că aceasta manifestațiune a opiniunei pu­blice s’a născută din causa anarchiei parlamentare, care fatalmente îlă va conduce se fiă stăpână deca va în­țelege se se foloseascá de popularitatea pe care o are. Decá generalulă a conchisă din aceasta ca eu mai pre­feră dictatura militară decâtă ună guvernă puțină regu­lată, avea dreptate, căci și de o sută de ori am susți­nută aceasta chiar și prin citare, der afirmarea că așă fi mersă la elă ca se negocieaă în privința unei lovituri de stată e absurdă. Cum stă doar lucrulă cu afacerea celor­ 94 generali? După incidentulă dela Pagny am întrebată pe generalulă Boulanger: „Suntemă gata?“—„Absolută“, a răspuns­ Boulanger, „niciodată Francia n’a fostă atâtă de bine pregătită, aceasta e și părerea armatei. Am pri­mită visitele a vr’o 100 de oficerî superiori, generali și colonel! și mi-au disă: „In fine să plecămă!" Cum poate dor vedea Laur în aceasta espresiune de impaciență mili­tară o seducere la o lovitură de stată ?“ Deputatulă Laur declară că îşi manține afir­­mațiunile. Numai generalulă Boulanger poate face lumină în aceasta privință, de altmintrelea cesti­­unea va fi adusă înaintea parlamentului. Situațiunea în Serbia. De la o persoana bine informată din Belgradi­ a primită „Pester Lloyd“ urmatoarea comunicare: Guvernul­ serbescu caută cu totă dinadinsulă să realizeze programa ce­a stabilită după compunerea ca­binetului. Relaţiunile Serbiei cu Rusia s’au îmbunătăţită intr’atâta că acum între guvernul­ serbescu şi ministrulă Rusiei la Belgradă, d. Persiani, esistă forte mare intimi­tate. Cei din Petersburg pare că suntă forte mulţămiţi de aceasta schimbare... Nu mai este nevoe d’a accentua că pe lângă d. Persiani mai este și ministrulă Franciei, d. Aimé Millet, care se bucură de deosebita atențiune a d-lui Risticî și a colegilor­ săi. In sfera acestei politici, cu tendința d’a îmbunătăți relațiunile politice cu toate statele, întră și o încercare ce s’a făcută în filele din urmă cu Muntenegru. S’au urmată negocieri între delegaţii ambeloră ţări şi pentru ca să nu se deştepte atenţiunea altora, negocierile s’au armată mai întâiu în Viena şi apoi într'o loialitate din Ungaria de sudă. A fostă ună omă de încredere din partea principelui Nichita și altuia din partea guvernului serbescu, cari amândoi se găseau atunci în serviciu di­plomatică. Negocierile n’au avută însă nici ună resultată. S’a constatat că la curtea din Cettine se așteptă o schim­bare radicală a împrejurărilor­, o crisă completă în gu­­vernamentulu Serbiei. Cererile făcute de Muntenegru au fostă în parte de natură dinastică și de aceea omulă de încredere ală guvernului serbescu a crecjută că trebue să le refuse, deoare­ce aslătut în Serbia nici principele Ni­­colae din Muntenegru, nici ginerile său Petru Karageor­­gevici nu potă fi luaţi dreptă candidaţi la tronula sâr­­besed. Nu se scie deca negocierile nu voră ave mai fârtjiu ună resultată favorabilă. Ceea ce se scie inse este că la Cettine nu se pune nici ună preţă pe o îmbună­tăţire numai platonică a relaţiuniloră cu Serbia şi de aceea cu anevoe se va împăca numai cu ună schimbă de curteniri seci. Decâ înse negocierile voră ajunge la ună bună sfârșită, aceasta se va putea cunoasce în prima liniă din faptulă, că omulă de încredere ală Muntene­­grului va întră în servițiulă statului serbescu. SOIRILE PILEI. D-sora Elena Floriană, tân era nóstra pianistă, a escelată la esamenulă dela conservatorulă musicale din Budapesta, ţinută în presenţa unui publică numeroşi!, în care se aflau şi câteva somităţi musicale, ţliarele din Budapesta suntă unanime întru a recunosce şi a aplauda talentulă escelentă şi technica admirabilă a d-sorei Flo­­riană, şi constată, că conservatorulă n’a avută încă nici o elevă cu astfelă de talentă. Acesta a fostă celă din urmă esamenă ală d-sale, după care a căpătată o di­plomă, în care i se recunosce în modă oficială perfec­ţiunea în arta musicală. —x— însemnate cantităţi de fragi (căpşuni) de câmpii s’au transportată anulă acesta la Budapesta din ţinutulă comuneloră: Şoborşină, Zamă şi Ilia de Murăşă. Nu­mai din Ilia de Murăşă, fragile ce s’au transportată în Budapesta se socotescă în preţă de 1800 fl. v. a. —x— Consiliulă orăşenescă din Târgu-Mureşului a ho­­tărită, ca deputaţiunea ce se va trimite la Cluşiu spre a întâmpine pe Maiestatea Sa să se presinte în costumă naţională ungurescă. — Curată teatru. —x— Poetulu Eminescu a plecată la Viena, unde se va supune unui consultă medicală, şi de acolo va merge la băile dela Hali. Ii doriim! o grabnică însănătoșare! — x— Notarii cercuali din comitatul­ Solnocu-Dobra au decisă, siliți de jidano-maghiari, se se constitue într’o societate literară cu scopulă de a redigia ună (jibră de specialitate pentru notari, în care se se publice deosebite cestiuni din sfera afacerilor­ notariale. Societatea va avea de preşedinte pe fisclgubircul­ Floth Adolf, neaoşă maghiară de Sabbath. — E vorba aci de o societate de maghiarisare avândă ca ţintă pe notarii români, plus ună mijlocă de traiu pentru vre-o câţiva jidano-maghiari din busunarulă notariloră români. D6ră nu de geaba e satrapă Banffy pașa —x— Sâmbătă la 57a ore după ameijii, corpulă oficeresc din locă va avea la cassa de dare la semnă de sub Tâmpa împușcare de plăcere. Musica militară va cânta în totă timpulă câtă va dura împușcarea. —x— Stau sâ-șî iesâ din piele de bucuriă foile jidano­­maghiare, că la esamenulă dela școla israelită din Desiu s’a constatată ună progresă surprindetoru în limba ungu­­riscă. Ce privesce progresulă eleviloră în câştigarea di­­feriteloră cunoscințe, asta e lucru secundară, e o fudu­­liă, limba ungureascá e ce e, și asta însemneză »cultura maghiară«. Se se mai mire cineva, decá cu o aseme­nea cultură stă se moará de femé! —x— D-la căpitană dl. 2-a Pavelă Smeut dela regim. 51 de inf., care a fostă ca supra-numerară concediată cu lefa intreagá, găsindu-se de comisiunea medicală destoi­nică de serviciu, s’a rechemată în serviciu, fiindă co­mandată în același timp, la statuia majoră generală (în regimentă înscrisă ca supracompletă.) —x—

Next