Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)

1887-09-26 / nr. 211

REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIVNEAI BRAŞOV0, piaţa atare Nr. 22. .GAZETA« IESE IN FIECARE Dl. f’e unil ani 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rom&aiQ şi străinătate. Pe anii 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei hint IO franc*. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenți.w ANULU­L.. &NDS11UB1LE: O seriă garmond­ă cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare ____________________^StirisarT nsfronostB nu ea­­n-lijieed­. — £anu.prlpt« nu an ratrrraltu. m 211 Sâmbătă, 26 Septemvre (8) Octomvre. 1887. NOU ABONAMENTU „GAZETA TRANSILVANIEI.“ Cu 1 Octomvre 1887 st. v., se începe unui nou abonament , pe trituniul, Octomvre, Novembre şi Decemvre la care invitam­ pe toţi onoraţii amici şi spri­jinitori ai fetei noastre. Preţuiţi abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pentru România şi străinătate, pe trei luni 3 fl. ,, șose ,, 0 ,, „ unu ană 12 „ pe trei luni 10 franci „ fése „ 20 „ „ unu ană 40 „ Abonarea se poate face mai ușoră și mai repede prin mandate poștale. Abonaților­ de păn’acum li­ se recomandă a însemna pe cuponi numeralu fâşiei sub care au primiții (țîărulă. Domnii cari se vor­ abona din nou se binevoescu a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Braşovu, 25 Septemvre 1887. Eri ni s’a anunțată prin telegrafii din Baia de Crişiu, că protestul­ alegătorilor­ români din cerculu acesta românescu contra alegerei oposiţio­­nalului Hollaky, ca deputată, a fostă înaintată la dietă. Scimă că la alegerea dela Baia de Crișiu s’au comisă cele mai mari abusuri și nedreptăți folosindu-se toate mijloacele de corupțiune. Comi­­siunea judiciară aleasă de dietă pentru a esamina actele electorale va avea doar să se pronunțe asu­pra acestor­ nelegiuiri. Nu scimă care va fi verdictulă ei, dar nici nu ne putem­ aştepta, în împrejurările de faţă, ca violarea legii şi a constituţiei la alegerea din Baia de Crişiu să fiă pedepsită şi să se anuleze alegerea Ungurului, care a fostă candidată con­tra unui Română. Asupra modului în care au procedată or­gandie guvernului la Baia de Crişiu ca şi în celelalte cercuri, unde au fostă contracandidaţi, ne dă o icona fidelă destăinuirile ce s’au făcută în filele acestea despre alegerea din Kaposvár, în comitatul­ Somogy. Aliarul­ stângei estreme „Egyetértés“ a pu­blicată o scrisore a fispanului comitatului Somogy adresată ministrului br. Béla Orczy, actualulă conducătorii ală resortului de interne, și datată dela 21 Iunie 1887. Pe ce cale au ajunsă stângacii în posesiunea acestei scrisori, a cosit-o­ au din pulpitrulă minis­trului de interne, ori din ală fişpanului copia, nu se scie; destulă că acesta scrisoare, care con­ține ună raportă confidențială asupra isprăviloră, ce le-a săvârşită fişpanulă la alegerea din Ka­posvár, făcendă să se aléga cu ori­ce preţă, în loculă candidatului stângei estreme, ministrulă de comerţă Széchényi, s’a dată publicităţii deve­­nindă deja obiectulă a două interpelaţi­uni eşite din sânulă oposițiunii. Se înțelege, că publicarea acestei scrisori a trebuită să facă o impresiune foarte neplăcută în cercurile partidei guvernamentale, şi foile oficioase se silescă a-i slăbi efectulă prin aceea, că-și es­­primă bănuiala în autenticitatea ei, și pentru ca­­sulă celă mai reu o declară de scrisoare privată, care n’ar putea forma obiectă de discuțiune în cameră. In amintita scrisoare, fispanulă comitatului Somogy, arătândă în ce modă a putută se do­­bandeascu contele Széchényi majoritate de 20 de voturi, mărturisesce însuși, că s’au comisă abu­­suri în contra celoră mai de căpetenia disposi­­țiuni ale legii electorale și în contra principie­­lor­ constituționalismului onestă ; mărturisesce mai departe, că voturile alegătorilor și au fostă cum­părate și că în privința aceasta au emulată gu­vernamentalii cu oposiționalii. Fișpanulă Tallian se roaga de ministrulă Orczy, ca să nu lase a se nimici alegerea, căci îi e groaza, ca se nu mai treca comitatulă prin fasele de distrucțiune prin care a trecută în tim­­pul­ alegerei. Aminteşte, că în cele trei săptă­mâni dinaintea alegerei în cerculă electorală Ka­posvár s’au întâmplată din partea oposiţiunei ex­­treme 8 incendiuri, 15 caşuri de atacuri asupra siguranţei persoanei, 25 caşuri contra siguranţei averei, ba chiar şi armata a fostă atacată, fiind răniţi 4 ostaşi şi 2 oficeri. Mai face fişpanulă în scrisoarea sa, că e imposibilă să se espunâ cer­­culă la o nouă alegere de deputată după ce alegerea din vorbă i-a costată pe oposiţionali 78.000 fi., or pe guvernamentali de trei ori pe atâta. Va să­­ţică, după mărturisirea fişpanului ale­gerea de deputată în Kaposvár a costată în to­tală 234.000 fl. S’a făcută prin urmare alege­rea numai prin mituiri. Acesta scandalosa destăinuire aruncă lumină deplină asupra uneltirilor­ electorale ale guver­nului şi dă esplicare şi caşului dela Baia de Crişiu, unde guvernulă a uneltită împreună cu oposiţia maghiară în contra candidatului Româ­­nilor­. Deputatulă Szalay şi K. Eötvös au interpe­lată, precum amă amintită, pe ministrulă de in­terne asupra cuprinsului memoratei scrisori. Ave­­va guvernulă caragintă se recunosca ticăloșiile și se le pedepsască, anulândă alegerile dobândite cu călcarea legii? Dec? nu va avea, cu atâtă mai rău pentru elu. Ulciorulă merge la fântână nu­mai pănă se sparge. In memoria lui Iacobit Mureșianu. In cursul­­­filelore de Sâmbătă pănă acol, Redactorul „Gazetei Transilvaniei« a mai primit urmatorele telegrame şi scrisori de condolenţă: Lugoşin, 21 Septemvre (3 Octomvre.) După ce mă reîntorseiu din Budapesta dela solemnitatea aperturei dietei Ungarice aflaiu te­­legramul­ Domniei Tale din 29 Septemvre 1887, prin care îmi faci de­scrie moartea dureroasă a părintelui vostru. Impărtăşescă mâhnirea familiei întristate, dară mă mângăiă credinţa despre răsplata ce aş­­tepta pe deşteptătorii spre dreptate. Despre unii ca aceştia (j.*ce Profetulă Daniilă (XII 3.) „Şi ceia ce înţelegă voră lumina cu lumina întări­­turei, şi dintru direpţii cei mulţi ca stelele în veacă şi încă.“ Partea adormitului să fie cu dreptă, şi a­­mintirea lui din neamă în neamă! Victor Mihály. Budapesta, 22 Septemvre (4 Octomvre.) Ca Română împărtăşescă din inimă durerea voastra. S. Stamatiadi, viceconsulai - cancelarii la consulatură generală regală ală României. Sereţelu, 22 Septemvre (4 Octomvre.) Martea veteranului pioneră, care în timpuri de întunerecă ni-a luminată calea şi ni-a des­chisă ochii, o deplângeră din inimă, rugândă pe Dumnezeu ca de bărbaţi ca Cipariu şi Iacobă Mureşianu româna naţiune să aibă parte şi în viitoră!! Preoţii E. Juga şi S. P Simona. Cacova, în Banată, 21 Septemvre (3 Octomvre.) După frumoasa adunare din Oraviţa a so­cietăţii pentru fondulă de teatru română, făcându o escursiune prin părţile aceste, am aflată toc­mai în momentul­ acesta de încetarea din viaţă a ilustrului d.­v. părinte. Grabescă der a vă esprima şi eu sincerile mele sentimente de condolenţă la pierderea mare ce aţi indurată. Alină-vi-o compătimirea gene­rală ce acesta scrie a produsă în toţi Românii de inimă. losifa Vulcanu. Oraviţa, 19 Septemvre (1 Octomvre.) Plângemă cu toţii moartea părintelui „Ga­zetei“, a neuitatului Iacobă Mureşianu. Ţărîna să-i fie uşoră! Georgiu Popoviciu, protopopă. Romană, 22 Septemvre. împărtăşiţi întregei familii Mureşianu espre­­siunile mele de condolenţă pentru marea perdere ce aţi suferită. Dumnezeu să vă dea putere a suporta aceasta durere. Iona G. Buich­ cassiera generală. Haţegă, 22 Septemvre (4 Octomvre). Ne associăm­ şi noi la durerea familiei şi a naţiunei pentru încetarea din viaţă a prea­dom­nului vostru părinte. Românii din Haţegă. Făgăraşa, 22 Septemvre (4 Octomvre.) Primiţi sincerile condolenţe pentru perderea scumpului vostru tată de la Familia Cosgaria Gorz, 22 Septemvre (4 Octomvre). Primesce condolenţe sincere şi participare la dolință urmată din moartea scumpului vostru părinte, fatulă naţiunei române. Vlassa, Budatelecă, 21 Septemvre (3 Octomvre.) Esprimă adânca mea durere pentru mortea iubitului vostru părinte şi al­ nostru. Primiţi încrederea, că între multele rugăciuni ce se vor­ înălţa la ceruri de cătră fiii naţiunei noastre pen­tru nobilulă repausată, vor­ fi şi ale mele şi că între lacrimile, cari se versa întru scumpă amin­tirea sa, se voră scurge şi din cele isvorîte din ochii mei. O! dacă ideile profesate de dânsulă în tóta viaţa sa ar pătrunde în inimile nóastre ale tuturoră, căci atunci virtutea ’şi-ar afla apă­rători înfocaţi şi adevărulă ostaşi nenspăimântaţi ! Ieronimă Danilă, teologă, întrevederea lui Crispi cu Bismarck. Redactorul­ „Gazetei de Francfort“ a avut­ cu ministrulă preşedinte italiana d-la Crispi o întrevedere, in cursula căreia acesta i-a crisit că s’a dus­ la Fried­­richsruhe după dorinţa prinţului de Bismarck. Şi că întreţinerile sale cu cancelariile n’aveau scopuri politice particulare. Raporturile Italiei cu Vaticanula, a adău­gata d. Crispi, constituesc­ o cestiune de ordine inte­­rioră. Italia n’ar putea să permită nimănuia să se a­­mestece în acăstă cestiune. In privinţa situaţiunei poli­tice generale, d. Crispi a­­fişă raportorului „Gazetei de Francfort,“ că Italia nu voiesce decâta menţinerea pă­­ce; şi echilibrula europeană, şi că numai pentru a­­căsta aderăză la alianţa austro-germană. Italia, ca toate statele europene, are dreptate să se tămă de înaintarea Rusiei spre Constantinopola, şi nu poate admite ca Ma­rea mediterană să devină o mare rusăscă. Cestiunea bulgară. Cu data de 4 Octomvre n., corespondentală din Constantinopolu ală „Agenţiei Havas“ tele­­grafiază analiza răspunsului Rusiei la ultimile propuneri ale Porţii în privinţa Bulgariei. Eră analisa lui: 1. Rusia refusă într’ună moda implicită dupla lo­­cotenenţă, ci'Cfinda că acesta ar crea numeroase dificul­tăţi, dar că ea acceptă şi stăruiesce pentru ca una înalt comisară otomana să însoţăscă pe generalula Erenroth la Sofia. 2. Rusia cere ca locotenentula rusa să aibă o oare­­care latitudine pentru formarea noului cabineta bulgara, și ca să nu fie ținuta, după cum cere Porta, să con­serve cabinetula actuală sau să formeze una cabineta mixta. 3. Rusia mai cere ca alegările pentru Sobrannă să se facă îndată după ce generalula Ehrenroth va fi pu­tută să-și dea sămă de situațiune, or nu îndată după formarea cabinetului, după cum vrea Porta. D. de Giers împărtășesce opiniunea Portei, în pri­

Next