Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)
1887-09-26 / nr. 211
REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIVNEAI BRAŞOV0, piaţa atare Nr. 22. .GAZETA« IESE IN FIECARE Dl. f’e unil ani 12 fior., pe şase luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rom&aiQ şi străinătate. Pe anii 40 fr., pe şase luni 20 fr., pe trei hint IO franc*. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenți.w ANULUL.. &NDS11UB1LE: O seriă garmondă cr. și timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare ____________________^StirisarT nsfronostB nu ean-lijieed. — £anu.prlpt« nu an ratrrraltu. m 211 Sâmbătă, 26 Septemvre (8) Octomvre. 1887. NOU ABONAMENTU „GAZETA TRANSILVANIEI.“ Cu 1 Octomvre 1887 st. v., se începe unui nou abonament , pe trituniul, Octomvre, Novembre şi Decemvre la care invitam pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fetei noastre. Preţuiţi abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pentru România şi străinătate, pe trei luni 3 fl. ,, șose ,, 0 ,, „ unu ană 12 „ pe trei luni 10 franci „ fése „ 20 „ „ unu ană 40 „ Abonarea se poate face mai ușoră și mai repede prin mandate poștale. Abonaților de păn’acum li se recomandă a însemna pe cuponi numeralu fâşiei sub care au primiții (țîărulă. Domnii cari se vor abona din nou se binevoescu a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Braşovu, 25 Septemvre 1887. Eri ni s’a anunțată prin telegrafii din Baia de Crişiu, că protestul alegătorilor români din cerculu acesta românescu contra alegerei oposiţionalului Hollaky, ca deputată, a fostă înaintată la dietă. Scimă că la alegerea dela Baia de Crișiu s’au comisă cele mai mari abusuri și nedreptăți folosindu-se toate mijloacele de corupțiune. Comisiunea judiciară aleasă de dietă pentru a esamina actele electorale va avea doar să se pronunțe asupra acestor nelegiuiri. Nu scimă care va fi verdictulă ei, dar nici nu ne putem aştepta, în împrejurările de faţă, ca violarea legii şi a constituţiei la alegerea din Baia de Crişiu să fiă pedepsită şi să se anuleze alegerea Ungurului, care a fostă candidată contra unui Română. Asupra modului în care au procedată organdie guvernului la Baia de Crişiu ca şi în celelalte cercuri, unde au fostă contracandidaţi, ne dă o icona fidelă destăinuirile ce s’au făcută în filele acestea despre alegerea din Kaposvár, în comitatul Somogy. Aliarul stângei estreme „Egyetértés“ a publicată o scrisore a fispanului comitatului Somogy adresată ministrului br. Béla Orczy, actualulă conducătorii ală resortului de interne, și datată dela 21 Iunie 1887. Pe ce cale au ajunsă stângacii în posesiunea acestei scrisori, a cosit-o au din pulpitrulă ministrului de interne, ori din ală fişpanului copia, nu se scie; destulă că acesta scrisoare, care conține ună raportă confidențială asupra isprăviloră, ce le-a săvârşită fişpanulă la alegerea din Kaposvár, făcendă să se aléga cu orice preţă, în loculă candidatului stângei estreme, ministrulă de comerţă Széchényi, s’a dată publicităţii devenindă deja obiectulă a două interpelaţiuni eşite din sânulă oposițiunii. Se înțelege, că publicarea acestei scrisori a trebuită să facă o impresiune foarte neplăcută în cercurile partidei guvernamentale, şi foile oficioase se silescă a-i slăbi efectulă prin aceea, că-și esprimă bănuiala în autenticitatea ei, și pentru casulă celă mai reu o declară de scrisoare privată, care n’ar putea forma obiectă de discuțiune în cameră. In amintita scrisoare, fispanulă comitatului Somogy, arătândă în ce modă a putută se dobandeascu contele Széchényi majoritate de 20 de voturi, mărturisesce însuși, că s’au comisă abusuri în contra celoră mai de căpetenia disposițiuni ale legii electorale și în contra principielor constituționalismului onestă ; mărturisesce mai departe, că voturile alegătorilor și au fostă cumpărate și că în privința aceasta au emulată guvernamentalii cu oposiționalii. Fișpanulă Tallian se roaga de ministrulă Orczy, ca să nu lase a se nimici alegerea, căci îi e groaza, ca se nu mai treca comitatulă prin fasele de distrucțiune prin care a trecută în timpul alegerei. Aminteşte, că în cele trei săptămâni dinaintea alegerei în cerculă electorală Kaposvár s’au întâmplată din partea oposiţiunei extreme 8 incendiuri, 15 caşuri de atacuri asupra siguranţei persoanei, 25 caşuri contra siguranţei averei, ba chiar şi armata a fostă atacată, fiind răniţi 4 ostaşi şi 2 oficeri. Mai face fişpanulă în scrisoarea sa, că e imposibilă să se espunâ cerculă la o nouă alegere de deputată după ce alegerea din vorbă i-a costată pe oposiţionali 78.000 fi., or pe guvernamentali de trei ori pe atâta. Va săţică, după mărturisirea fişpanului alegerea de deputată în Kaposvár a costată în totală 234.000 fl. S’a făcută prin urmare alegerea numai prin mituiri. Acesta scandalosa destăinuire aruncă lumină deplină asupra uneltirilor electorale ale guvernului şi dă esplicare şi caşului dela Baia de Crişiu, unde guvernulă a uneltită împreună cu oposiţia maghiară în contra candidatului Românilor. Deputatulă Szalay şi K. Eötvös au interpelată, precum amă amintită, pe ministrulă de interne asupra cuprinsului memoratei scrisori. Aveva guvernulă caragintă se recunosca ticăloșiile și se le pedepsască, anulândă alegerile dobândite cu călcarea legii? Dec? nu va avea, cu atâtă mai rău pentru elu. Ulciorulă merge la fântână numai pănă se sparge. In memoria lui Iacobit Mureșianu. In cursulfilelore de Sâmbătă pănă acol, Redactorul „Gazetei Transilvaniei« a mai primit urmatorele telegrame şi scrisori de condolenţă: Lugoşin, 21 Septemvre (3 Octomvre.) După ce mă reîntorseiu din Budapesta dela solemnitatea aperturei dietei Ungarice aflaiu telegramul Domniei Tale din 29 Septemvre 1887, prin care îmi faci descrie moartea dureroasă a părintelui vostru. Impărtăşescă mâhnirea familiei întristate, dară mă mângăiă credinţa despre răsplata ce aştepta pe deşteptătorii spre dreptate. Despre unii ca aceştia (j.*ce Profetulă Daniilă (XII 3.) „Şi ceia ce înţelegă voră lumina cu lumina întăriturei, şi dintru direpţii cei mulţi ca stelele în veacă şi încă.“ Partea adormitului să fie cu dreptă, şi amintirea lui din neamă în neamă! Victor Mihály. Budapesta, 22 Septemvre (4 Octomvre.) Ca Română împărtăşescă din inimă durerea voastra. S. Stamatiadi, viceconsulai - cancelarii la consulatură generală regală ală României. Sereţelu, 22 Septemvre (4 Octomvre.) Martea veteranului pioneră, care în timpuri de întunerecă ni-a luminată calea şi ni-a deschisă ochii, o deplângeră din inimă, rugândă pe Dumnezeu ca de bărbaţi ca Cipariu şi Iacobă Mureşianu româna naţiune să aibă parte şi în viitoră!! Preoţii E. Juga şi S. P Simona. Cacova, în Banată, 21 Septemvre (3 Octomvre.) După frumoasa adunare din Oraviţa a societăţii pentru fondulă de teatru română, făcându o escursiune prin părţile aceste, am aflată tocmai în momentul acesta de încetarea din viaţă a ilustrului d.v. părinte. Grabescă der a vă esprima şi eu sincerile mele sentimente de condolenţă la pierderea mare ce aţi indurată. Alină-vi-o compătimirea generală ce acesta scrie a produsă în toţi Românii de inimă. losifa Vulcanu. Oraviţa, 19 Septemvre (1 Octomvre.) Plângemă cu toţii moartea părintelui „Gazetei“, a neuitatului Iacobă Mureşianu. Ţărîna să-i fie uşoră! Georgiu Popoviciu, protopopă. Romană, 22 Septemvre. împărtăşiţi întregei familii Mureşianu espresiunile mele de condolenţă pentru marea perdere ce aţi suferită. Dumnezeu să vă dea putere a suporta aceasta durere. Iona G. Buich cassiera generală. Haţegă, 22 Septemvre (4 Octomvre). Ne associăm şi noi la durerea familiei şi a naţiunei pentru încetarea din viaţă a preadomnului vostru părinte. Românii din Haţegă. Făgăraşa, 22 Septemvre (4 Octomvre.) Primiţi sincerile condolenţe pentru perderea scumpului vostru tată de la Familia Cosgaria Gorz, 22 Septemvre (4 Octomvre). Primesce condolenţe sincere şi participare la dolință urmată din moartea scumpului vostru părinte, fatulă naţiunei române. Vlassa, Budatelecă, 21 Septemvre (3 Octomvre.) Esprimă adânca mea durere pentru mortea iubitului vostru părinte şi al nostru. Primiţi încrederea, că între multele rugăciuni ce se vor înălţa la ceruri de cătră fiii naţiunei noastre pentru nobilulă repausată, vor fi şi ale mele şi că între lacrimile, cari se versa întru scumpă amintirea sa, se voră scurge şi din cele isvorîte din ochii mei. O! dacă ideile profesate de dânsulă în tóta viaţa sa ar pătrunde în inimile nóastre ale tuturoră, căci atunci virtutea ’şi-ar afla apărători înfocaţi şi adevărulă ostaşi nenspăimântaţi ! Ieronimă Danilă, teologă, întrevederea lui Crispi cu Bismarck. Redactorul „Gazetei de Francfort“ a avut cu ministrulă preşedinte italiana d-la Crispi o întrevedere, in cursula căreia acesta i-a crisit că s’a dus la Friedrichsruhe după dorinţa prinţului de Bismarck. Şi că întreţinerile sale cu cancelariile n’aveau scopuri politice particulare. Raporturile Italiei cu Vaticanula, a adăugata d. Crispi, constituesc o cestiune de ordine interioră. Italia n’ar putea să permită nimănuia să se amestece în acăstă cestiune. In privinţa situaţiunei politice generale, d. Crispi afişă raportorului „Gazetei de Francfort,“ că Italia nu voiesce decâta menţinerea păce; şi echilibrula europeană, şi că numai pentru acăsta aderăză la alianţa austro-germană. Italia, ca toate statele europene, are dreptate să se tămă de înaintarea Rusiei spre Constantinopola, şi nu poate admite ca Marea mediterană să devină o mare rusăscă. Cestiunea bulgară. Cu data de 4 Octomvre n., corespondentală din Constantinopolu ală „Agenţiei Havas“ telegrafiază analiza răspunsului Rusiei la ultimile propuneri ale Porţii în privinţa Bulgariei. Eră analisa lui: 1. Rusia refusă într’ună moda implicită dupla locotenenţă, ci'Cfinda că acesta ar crea numeroase dificultăţi, dar că ea acceptă şi stăruiesce pentru ca una înalt comisară otomana să însoţăscă pe generalula Erenroth la Sofia. 2. Rusia cere ca locotenentula rusa să aibă o oarecare latitudine pentru formarea noului cabineta bulgara, și ca să nu fie ținuta, după cum cere Porta, să conserve cabinetula actuală sau să formeze una cabineta mixta. 3. Rusia mai cere ca alegările pentru Sobrannă să se facă îndată după ce generalula Ehrenroth va fi putută să-și dea sămă de situațiune, or nu îndată după formarea cabinetului, după cum vrea Porta. D. de Giers împărtășesce opiniunea Portei, în pri