Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1887 (Anul 50, nr. 142-288)

1887-10-28 / nr. 236.

ttEDACŢTOHEA ŞI ADMIUflSTRAŢIITNEA! BRAŞOVÎJ, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA“ IESE ÎN FIECARE Dl. Pe un fr an ft 12 fior., pe sftse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Koiaoffiia şi străinătate. Pe ană 40 fr., pe şoss luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULUI L. SE FRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la doi. corespondenţi. AHUmiaRN­E: 0 seria. garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare _____ăorb­arî­ns'rannaia nu sp nHmexon. — KunutoHpte nu ie retramb­a. 236 Marţi, Mer­cari, 28 Octomvre (9 Noemvre). 1887. Braşovu, 27 Octomvre 1887. Amă comunicată într’unulă din numerii trecuţi ai „Gazetei“ esenţa unui proiectil de lege ce l’a presentatu parlamentului din Viena guvernula austriacă. E vorba de proiectulă de lege contra beţiei. A fostă una momentă fericită acela în care guvernula austriacă s’a decisă să înzestreze ţara cu o lege atâtă de importantă, menită a ridica moralitatea publică şi bunăstarea popoarelor­ din acea jumătate a roonarchiei noastre. Nu voimă se cercetămă cum va fi stândă lucrată cu moralitatea publică în partea aus­triacă a monarchiei, şi nici ce estindere va fi luată acolo patima beţiei, care influinţăză în modă nenorocită asupra moralităţii publice; dar mărturisimă că, deci vre­una guvernă era datoră să se presente înaintea parlamentului cu vr’ună proiectă de lege de felulă celui amintită, atunci în prima liniă datoră era să facă acesta guvernul­ ungurescă. Nu numai odată amă arătată proporţiunile cele mail ce le ia patima beţiei şi cu ea imora­litatea în partea de dincóce a monarchiei nóstre. Nu numai odată amă acusată guvernula ungu­­rescă şi organele lui, că nu numai nu facă ni­­mică, ca să pună stavilă răului, ci din contră propagă chiar beţia şi prin urmare şi imora­litatea. Alegerile dietale suntă o necontestabilă do­vadă, că beţia se propagă chiar de guvernă prin organele lui, suferindă ca spirtulă şi rachiulă se face rolulă principală, ba să decidă chiar d îsbânda candidatului guvernului ori ală opo­­siţiunei. Acesta nu o scimă numai noi, nu o spunemă numai noi, ci o scie toata lumea, o spună chiar foile unguresc!, cele guvernamentale când se ne­­căjescă pe oposițiă, cele oposiționale când se ne­­căjescă pe guvernă și pe partidulă lui. Déca der se folosescă, între altele, de ună astfelă de mijlocă de corupţiune înşişi aceia, cari chemaţi ară fi a-lă înfiera şi a căuta măsurile potrivite pentru stârpirea lui, atunci îşi poate în­chipui omu­l, ce dimensiuni a luată acâstă ne­norocită patimă, acestă distrugătoră inţiu la aceasta parte a monarchiei, sub stăpânirea ungureasca. Der réula e cu atâtă mai mare și îngrijirea nóastra cu atâtă mai serioasá cu câtă eră, mulță­­mită celoră cari ne guverneazá și ne administrază, se vâră și intre Români, cari cunosceau pănă a­­cum rachiulă numai ca mijlocă de recreare după obosealá, er nu ca mijlocă de a’și stempăra setea. Nu’i vorbă, nu gâsesci în comunele româ­nesc! tată la a­­fecea ori a douăsprezecea casă cârciumă, cum găsesci în comunele unguresci şî secuesci; dar destulă e că cârciumele, una ori două câte suntă într’o comună românăscă, au ajunsă în multe părţi în mânile jidoviloră, cari protegiaţi de organele stăpânirii, nu numai vendu mai multă spirtă şi vitriolă decâtă rachiu, fă­­cendă pe bieţii locuitori birnici permanenţi ai cârciumei Ioni, ci îi ducă chiar la sapă de lemnă, prin aceea că unii ţărani mai slabi de angeră îşi beau mai totă ce câştiga, ori ajungă de li­ se vinde produsulă muncei loră de ani pentru „da­torii“ pe otrava ce au băut’o. Guvernul­ ungurescă, în locă de a aduce proiecte de legi pentru sporirea dării pe carne, pe zachară, pe cafea și pe alte lucruri absolută necesare omului, mai bine s’ar fi gândită să aducă proiecte de legi contra băuturei escesive a alcoo­­lurilor­. E destulă de mare miseria ce ni-a adus’o pe capă prin dările cele mari, ce n’au semenit în alte state, prin stagnarea afecerilor­, prin le­­gioanele de funcţionari de totă sondă ce se spo­­rescă pe cei ce merge; nu ne mai trebuia pe capă şi corupţia şi încă protegiată şi alimentată prin beţiile de pe la alegerile dietale. Dar e o ironiă a aştepta dela guvernul­ ungurescă proiecte de legi de felulă celui de susă. Nu poţi aştepta aşa ceva dela ună guvernă, care tota activitatea sa ’şi-o consumă numai şi numai cu proiecte de legi pentru sporirea dăriloră, cu legi şi ordonanţe pentru scurtarea continuă a drepturiloră naţionalitaţilor­ nemaghiare, cu mă­suri de persecutare a celoră cari luptă pentru apărarea acestoră drepturi, pentru reîntregirea ce­loră scurtate şi pentru recâştigarea celor­ perdute. Din afară. In comisiunea delegaţi­unei ungare, corniţele Iuliu Andrassy a interpelată pe guvernă asupra a­faceri­lor­ bulgare, în generală, şi, în particulară, asupra recunoscerei principelui Ferdinand. Corniţele Kalnoky a răspunsă, că afară de o singură putere, guvernula bulgară este recunoscută ipso facto. Der ministrulă a a­­dăogată că „astăcji nu putemu recunosce legali­tatea alegerei principelui“. Politica austro-ger­­mană este o politică de pace la care s’a unită și Italia, și ale căroră scopuri suntă identice cu acelea ce urmăresce Englitera. C­ointele Kalnoky esprimă speranţa că Rusia se va reapropia de aspiraţiunile pacifice şi conservatore ale puterilor­ centrale şi că Austro Ungaria va întreţine rela­­ţiuni cordiale cu puternica sa vecină. „Times“ (face că d. Crispi a frisată la Frie­­derichsrulie cele mai mici detalii ale în­treitei alianţe. In casul­ unei rupturi a păcei în Europa acţiunea celor­ trei puteri (Ger­mania, Austria şi Italia) va fi comună. S’ar fi stabilită asemenea că modificaţiunile teritoriale vor­ fi frcsate înainte de concluderea păcei. Sfiatul­ „Le Nord“ confirmă că Ţ­a r u l­ă întorcendu-se în Rusia, va trece pe la Berlină şi va avea o întrevedere cu împăratulă W­i­l­­helm. Organulă cancelarului însă ,­ice că nu este exactă cum că Ţarulă va fi însoţită la Berlină de doi miniştri. Rusia va persista în atitudinea ei espectantă, dice „Le Nord“, faţă cu afacerile bulgare, fără a-şi compromite libertatea sa de acţiune. Garanţia păcei stă nu în întreită alianţă, ci în siguranţa că Rusia se va pronunţa în contra oricărei puteri care va da semnatur­ de resbelă. Felicitări adresate generalului Doda. Alegătorii români din Sibiiu aparţinători partidului naţionalii au adresată d-lui generală Doda urmatoarea fe­licitare : Domnule Generală! Alegătorii români din cercurile electorale ale cetăţii Sibiiului, înfrunţî astăzi în conferenţa ’şi luândă cu mulţămire şi mândriă la cunoscinţă barbatesca D Tale păşire, prin care ca singurulă mandatară a 3 milioane de Români, adresându-Te parlamentului ungară, ai descoperită nedreptăţile ce se facă neamului românescă, — se simtă fericiţi a Te felicita şi a Te asigura, că din inima loră ai vorbită în ambele D-Tale acte, adresate parlamentului. Să trăesci, d-le Generală, stâlpă adevărată ală Tro­nului, patriei şi naţiunii. Din conferenţa alegătorilor­ români, apar­ţinători partidului naţională din cele două cercuri electorale ale Sibiiului, ţinută în Sibiiu la 25 Octomvre (6 Noemv.) 1887. Simeona Fopescu, Pompiliu Fiposiu, preşedinte, secretară. SOIRILE PILEI. Din părţile Silvaniei i se scrie „Telegrafului Ro­mână“: «In anul­ trecută în comuna Tresnea, o co­mună curată românăscă afară de câteva familii de pro­prietari mari maghiari, s’a înfiinţată o scălă frobeliană (Kisdedova), pentru cine? cei ce o­ au înființată o voră sei, pentru că noi avemă aici scălă întru toate corespumjetoare legei și provăzzută cu învățătură cualificată. Pănă aici toate suntă în ordine, nime nu poate se poruncăscă pe punga altuia, cine o a înființată a avută voiă să o facă. Der trebue să indigneze pe orice omă cu siință curată română, când preotulă de acolo Irodionă Labo, în bi­serică indemna pe poporă ca să-și înscrie pruncii la școala aceasta ungureascu. Acesta e păstorire sufletăscă?! — Bine părinte, deci adevărate suntă acestea, cum ai putută fi atâtă de haină la inimă, ca să te faci unealta dușmaniloră credincioșiloră sfinției tale, carî’ți dau pânea de toate­­filele. Nu te temi de mânia lui Dumnezeu? —x— Cu diua de 1 Noemvre s’au mai făcută în armata comună următorele înaintări afară de cele ce le comu­­nicarămă: la gradulă de colonelă: locotenentă-colonelulă Aromi Bihoiu din regimentulă de infanteriă 64; la gra­dulă de majoră: căpitanulă cl. I. L. Jrifu din reg. 64 de inf.; la gradulă de căpitanu cl. I.: căpitanii de cl. II.­ Petru Banda și Gavrilă Seh­eleanu din reg. 101 de inf ; la gradulă de căpitanu cl. II., Ludovicu Ciată din reg. de husari nr. 6 şi Demetriu Ionaşcu dela artilerii; la gradulă de locotenenţi: sublocotenenţii: Simionă Barza la artilerie, Nicolau Lugoşanu şi Mihaiu Stoica de Ha­­ţegă. Intre oficialii militari s’a numită directoră Ştefană Basarabă. La honvedire:­ la gradulă de căpitană cl. I., căpitanul­ de cl. II. Georghiu Gserghedi; la gradulă de locotenenţi: sublocotenenţii: G. Cojocară şi Eugenă Bo­­zanyi. E transferată: Dr. Ioană Tatară dela spitalulă de garnisoana nr. 16 în Budapesta, la reg. 82 de infanterie, in reservă. —x— Judele din St. Ana, în Ungaria, împreună cu alți patru locuitori de acolo au omorîtă pe comandantul­ postului de gendarmi din St Ana, anume Stern, pentru că a voită se facă o perchisițiune domiciliară, împreună cu ună altă gendarmă, care a fostă desarmată, der a scăpata cu fuga. S’au trimisă gendarmi în urmărirea loră. —x— Din Gherla ni se scrie „In noaptea de 8 Septemvre a. c. st. n. a fugită din servițiu dela profesorulă V. L. Borgovană servitoarea Herschkovics Rosa seducândă și pe copila Filipasiu Farasca, abia în etate de 13 ani, carea era asemenea în aceeaşi casă de 3 ani, ca grijitoare de băeţi apestră). După cercetările de pănă acuma a poli­ţiei reiese, că numita Herschkovics Rosa se chiamă cu numele celă adevărată: Huber Mani măritată după Nyis­­toră Iosifă din Felsőbánya (Baia Sprie). F rândă cartea de serviciu dela vară-sa, Herschkovics Rosa din Baia mare a mersă cu acestă nume falsă la Gherla în în­­ceputulă lui Iulie a. c., de unde—precum s’a­­fisă—a dispă­rută cu numita băiătă—pe carea o caută părinții și numi­­tulă profesoră în toate părțile. Baeta este blondă, tunsă, ochii căprii, față ovală și palidă, n’are nici ună docu­mentă la sine, precând seducătorea (o femeiă ca de 26 pănă la 28 anî, de statură mijlociă, bine făcută, brunetă, cu faţa rotundă­ şi-a furată carnea şi dela ultimulă stă­până. Suntă rugaţi cu totă căldura toţi p. t. cetitori ai (fiarelor­ române, da luândă de veste de fugară, se binevoiăscă a încunosciinţa — în interesulă moralităţii şi pete ală vieţei numitei copile — pe susă numitulă profesoră.*­aharele din Bucuresci aducă scirea, că a încetată din viaţă Dr. Drasch, una din figurile cele mai originale din societatea bucureşteană. Pentru multă lume Dr. Drasch era ună făcătoră de minuni și inspirase ună a­­deverata fanatisma. După peste 35 de ani de practică densule mare cu desăvârșir­e săracă deși a avută timpă îndelungată cea mai numeroasa clientelă din România, der mai totdeauna nu numai nu primea plată, dar încă ajuta cu bani pe pacienţii săraci. „Şcoala şi familia,o fată pentru părinţi şi învăţă­tori, ese de 2 ori pe lună în Braşov­, sub redacţiunea d-n oră Ioană Popea şi Andreiu Bârseanu. Nr. 13 dela­­ (13) Octomvre conţine: Din istoriculă învăţămentului

Next