Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1888 (Anul 51, nr. 1-142)

1888-01-15 / nr. 9

Nr. 9 se potă vedea toate stelele pe ceriu ca într’o nóapte fără lună. întunecimea de lună se începe Sâm­bătă, în 16 (28) Ianuarie, la 10 ore şi 35.7 minute nóaptea (după timpulă de Viena) Pe timpul­ acesta luna începe a intra în umbra pământului. La 11 ore 36.3 minute începe întunecimea totală și du­­rată pănă la 13 ore 14.7 minute, or­a la 14 ore 15.3 minute (după calcululă as­tronomică de 24 ore consecutive) se ter­mină. Pe când locuitorii pământului voră avea în ziua acesta o eclipsă de lună, eventualii locuitori ai lunei voră vedea o întunecime de sere. — SCIRÎ ULTIME. După o depeșe din Viena pu­blicată de „Journal des Debats,“ lumea se aşteptă la o vastă res­­vrătire în Bulgaria în luna Februa­rie. Majoritatea armatei bulgare ar fi câştigată de cătră insurgenţi. „România liberă“ spune că din Făgăraşu s’a primită în Bucuresci o telegramă, în care se cricea ca d-lă locotenentă de gendarmi Pă­­răianu, trimisă în urmărirea lui Ioniță Popa, autorulă principală ală crimei din strada Dionisie, a plecată în sătulă Ohaba unde se crede că se găsesce urmăritură. — —— X-ei------­ Telegramă parte­a „Gaz. Trans.“ Caransebeșă, 26 Ianuarie. — Alegerea de deputată dietală în cerculă Caransebeșă este fixată pe ziua de Mercurî, 8 Februarie st. n. SCIRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part.­ală „Gaz. Trans.“) San-Remo, 26 Ianuarie. Jubi­leul­ă de 50 de ani ală căsătoriei prințului de coronă germană s’a sărbătorită în modă festivă. Paris, 26 Ianuarie. împuter­niciţii francezi pentru încheiarea tractatului de comerciu au fost­ rechi­maţi din Roma Berlină, 26 Ianuarie. Minis­­trulă de culte a răspunsă la in­terpelarea Poloniloră că eschiderea lim­bei polone de instrucţiune are de scopă liberarea Poloniloră de sub jugulă socială și economică. Datoria guvernului este a face din limba germană ună bună comună ală tuturoră locuitoriloră. —.—-——•—.— DIVERSE. Eroismulu principesei de Muntenegru. In acestă epocă familia principelui de fâlfaia draco sau steagulu armatei dacice. Dintr’una ciotit de lemn­, astfel, cio­plită Incata se pară că e o gură de di­hanie, se întindea trupul­ bălaurului, alcătuită din stofe cu felă de felă de colori, care tremura în vântă și se în­­covăia ca ună șarpe. Draconele Rege­lui avea capulă de bronză sau de ar­gintă și corpură de lemnă ușoră, învă­luită în fioră. Când se repeejeau Dacii la atacă, stegarulă, ună uriaşă câtă Go­­liată, bizn­a printre buze ori şuera prin­tre dinţi de se părea că chiar bălaurulă flueră. In jurulă lui se grămădeau mun­tenii fanatici, alergândă cu­­cuţitele în vântă, cu pletele săltăreţe în jurulă ca­pului, cu opinci de mistreţă în piciore, ori desculţi, — ca să nu care­ cumva să pună mâna duşmanulă pe steagă. — Bă­laurulă regescă fluera singură. In drepta şi în stânga movilei din care era draco, ardeau două ruguri şi stau înfipte câte trei suliţe, fiindcă se pregătea o slujbă bisericescă. Dincoace de ostaşi, mai spre faţa lu­minişului, se ridica ună foişoră de ra­muri, pe patru stejari, în care stau 13 fecioare, cu Dochia, fiica Domnului, alcă­­tuindă corulă. Jură împrejurulă câmpului acestuia erau tăbărîte cotigi cu boi, ori, la unii, cu bouri, sprintene şi uşurele, care la locă­şesă mi­ţi trânteau ţepuşi la carâmbi şi încărcau ca în vremea cea bună. Totă jurulă taberii era însemnată prin prăjini lungi, ascuţite, în cari pu­trezeau sângerate capetele frumose ale le­­gionarilor­ romani. Căci Decebală era sălbatică. .. Bată-lă. Li colţulă din stânga, la o parte, se vădă doi bolovani de cremene, răsturnaţi unulă peste altulă, aşa încâtă să formec­e ca ună tronă, or la picioarele loră ună trunchiu de stejară trântită josă. Peste bolovani şi stejară suntă intinse trei piei de ursă negru. Decebală, cu plete lungi pe spate, rasă în frunte, cu două corone de frunze pe capă: una de aură bătută cu granate, alta de stejară, înfiptă în cealaltă, stă pe tronură de bolovani, cufundată în gânduri. Mâna dreptă a prinsă, hălă­­ciugă, lunga lui barbă şi-şi sprijinea capul într’însa. Bratulă, vînjosă, e golă pănă­­ umără, căci într’ună minută de mă­­m­ă şi-a spintecată mâneca cămeşii de m­ă mole de Pergamă şi a înodat’o tocmai susă. E omă matură, mare la statură, căm­ă, cu sprâncene stufose şi crudă la privire, împrejurulă lui tacă toţi. Buzdu­­ganulă, rămasă în tronulă Daciei din nemți în nemă, e de comă de cerbă, cu o rotocolă în capă câtă e ostilă din frun­tea dobitocului, scrisă cu feluri de ghi­­puri şi ţintuită spre măneră cu pietre. E greu ca de fieră. Elă stă strântită la picioarele tronului, pe pielea de ursă, şi împărţeşce pe din două scaunulă Da­ciei cu stăpânulă său. Dela Burebiste, căruia i l’a adusă dea­mnă pustnică dintr’o peșteră, a îno­tată de multe ori în creeră de dușmană sau chiar de Dacă, când domnulă era măm­osă. Sub Duras se mai muiase. Der­a vrută Zalmolise să-lă pue în mâna lui Decebală, și de atunci e bine. Ni­meni nu are dreptulă să-l­ atingă decâtă Regele Daciei. La dreapta Domnului stă fiulă său J Decidav, tânără, cruntă şi sălbatică ca şi părintele său, dar fără mintea aceluia. In faţa lui, înţeleptulă preotă Vezinas, omă adâncă în ale ştiinţei timpului, ce­­titură pe stele şi iniţiată de învăţaţii din Frigia în misterele cultului Soarelui, care, împreună cu Decebală şi cu buz­duganul aceluia, ocărmueau trebile Daciei. La spatele lui Vezinas, 12 preoţi castraţi, păzitori ai Culturei Sulei, îmbrăcaţi în stofe grele de Pergamă şi pălărieţi, su­nători din fluere şi trimbiţe. In stânga Domnului, 13 boeri mari, cu Buge, fra­tele său, raşi în frunte, îmbrăcaţi: unii cu zale metalice urzite din inele de fieră, alţii cu pieptare de bronz ca ale legio­­narilor­ romani, sau acoperiţi cu solzi strălucitori, şi purtând lângă dînşii scu­turile. Acestă îmbrăcăminte o aveau însă numai ofițerii cari țineau de familia regală sau cari erau șefi de triburi. Ei se numeau în generală Zarabi, or nobilii ceilalți se numeau Tarabosti. In spatele tronului, 13 femei cu copii, cari din po­runcă erau aduse acolo, și nu îndrăzneau să se arate ochiului stăpânitorului. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI. Mintenegru locuesce lângă ritua Cerno­­vița, care oma se transformază într’ună, cataractii îngrozitorii și sgomotosii. Casa Domnitorului e pe marginea acestui râu. Pe la ultimele zile ale lunei Octomvre, principesa Milena ședea la fereastra, ob­­servându o barcă pe care erau trei fe­mei. De­odată barca se rest­urna și cele trei femei se acopere în valuri de apă. Principesa pune mâna îndată pe o pușcă, o slobode dându alarmă, și se repede ea singură pe cea dântâiu luntre mer­­gându spre femeile cari cădus­eră în apă și cari nu se mai vedeau. Servitorii principesei alergară pe dată. Principesa lopătândă admirabilă merse spre lo­cul­ sinistrului, când pe lângă luntre vec­u două corpuri, principesa apuca pe unulă și celălaltă unulă din servitori. Chemați fiindă doctorii, spuseră că femeile erau morte. Principesa însă ordonă ca să fie aduse victimele la locuinţa ei pro­­prie, unde ea însăşi începu să le frece. Se osteni însă şi încetă puţină, când una din ele oftă spunândă încetă: „Mi se pare că vădă pe principesa.“ Princi­pesa o îmbrăţişa cu căldură. După pu­ţină şi cealaltă femeiă îşi veni în fire. Ambele au fost­ încăpelite şi îmbrăcate. Victimele care au scăpată erau surori. A treia, care era muma loră, s’a înecată. Doi eroi ungurî. Cetimă în „Pester Lloyd“. Patria poate fi liniştită, deci are mulţi eroi ca cei doi Măcăoani (lo­cuitori din Makó), cari deunăcjile la mi­ă jocă de-a scrofa“ (Sautanz) s’au rămă­şiţă, că unulă ar pute mânca 50 porţii de sarmale de vardă, or celalaltă — 10 luminări de său! Amândoi s’au ţinută de vorbă şi au câştigată rămăşagură spre bucuria celorlalţi ospeţi. Gustosulă a­­nimală, care, despicată în două părţi, atârna de m­ă cuiu, roşi de ruşinea con­­curenţilor­ omenesc!. Femete în Muntenegru. Precum se scrie din Cetinje cătră „Pol. Korr. “, în unele districte ale Muntenegrului o ade­vărată femete. Peste 30.000 persoane sunt­ lipsite de orice mijlocă de traiu. Familia imperială rusă a trimisă o co­­rabiă încărcată cu cereale din Odessa ca dată celor­ lipsiţi. Cinci omeni asfixiaţi. In Vişeu-de­­josă (Maramurăşă), precum se scrie lui „Nemzet“ , locuitorulă de acolo Ionă Popă, soţia sa, doi copii ai săi şi socru­­său au murită fiindă asfixiaţi (înecaţi de gază) care s’a produsă prin aceea că ună părere ală casei a luată focă dela casă (urloiu) şi astfelă a arsă mai multă timpă fără a fi observată. Vârstă înaintată. Din Boskowitz, în Moravia se scrie, că în zilele trecute a murită ună locuitorii cu numele Iosifă Mohi în vârstă de o sută douăzeci şi şapte de ani (127). Elă lăsa 14 copii, 32 nepoţi, 15 strănepoţi şi 3 străstrăne­­poţi. Dintre fii săi unulă e de 102 ani. Răposatură a fostă destulă de sdravănă pănă la morte, visita biserica în fiece Duminecă şi sărbătorea, şi numai acum cinci ani începuse a purta ochelari. Migraţiune de şerpi. Din Kubin, în comitatul­ Timişorei, se relateză urmă­­torulă casă interesantă: Intre Kubin şi Szendrö se găsesce pe Dunăre aşa nu­mita „Insulă a Smederowei“, cunoscută mai alesă din causa miiloră de şerpi, ’ ^ O v - 1 - ......... I s­ .1 _ x__.V A Gfc5 «1 lauu fctVU­LU 0U11111U1U U.0 CAllOi. XXII câteva dile s’a întâmplată, că vre-o 10,000 de şerpi s’au deşteptată din som­­nală loră letargică şi au trecută dincolo pe malulă Serbiei. O mare întindere a Dunării era acoperită cu şerpi călători. In anulă 1875—76 s’a întâmplată o mi­graţiune analogă de şerpi din acea in­sulă. Omenii de acolo, cari îşi aducă aminte de acestă fenomenă interesantă, explică acesta dicendă, că în acestă ană va fi o inundaţiă, ca la anulă 1875—76. Utilizarea gâinilor e în bucătăriă. — După ce s’a tăiată o pasăre, o lăsămă ună casă în apă rece; apoi o opărimă, jupuimă etc., o spălămă bine și o pu­­nemă la focă într’o oră cu apă rece și cu ceva sare. După ce amă înlăturată spuma apei, punemă zarzavată și lăsămă să fiarbă, pănă ce carnea se poate lesne desface de ose. Să totă adăogămă apă, ca găina să nu stea afară din supă. Apoi toită carnea se desface de ose, se tae măruntă, se amestecă cu un­ pătrat ki­­logramă carne de porcă prospătă, crudă şi măruntă tăiată, se pune piperă şi ceva cojă de lămâe tocată, foi de dafină şi sare câtă trebue; pe urmă se ia o franzeluţă, muiată în lapte sau apă, şi după ce o storcemă, o amestecămă bine cu cele mai de susă, dimpreună cu ună ou din acestă aluată formămă franze­­luţe (10—12 bucăţi)), le învelimă în pez­­metă cu ou, le cocemă în untură fier­binte şi le servimă la masă ca compotă sau cu mâncări dulci. In supă se fierbă tăeţei cu ou. Contra gândacilor din pimniţă. Diversele insecte de prin pivniţe se pot­ prăpădi, decă vede mămă de păreţi mături de mes­­tecănă. Toate insectele se urcă bucurosă pe acestă plantă. Din când în când scu­­turămă măturele spre a călca şi ucide animalculele cădute, sau le muiemă iute în apă fierbinte. Spre a face petrolii mai bunii pu­nemă în lampă, după mărime, o lingură mică sau mai mare de sare. Acestă sare nu e nevoie se o prenoimă de­­câtă arareori. Se poate pune chiară în vasulă cu petrolă o mână de sare şi efectulă va fi acelaşă. Petroleulă va arde mai luminosă şi nu esploadază așa lesne. („Răsboiulă.) Leacu pentru ranele vitelor­. Avemă multe leacuri de casă pentru vindecarea raneloră la vite, însă nici­­unulă nu e atâtă de folositoră ca celă următoră. Se ia prafă de pușcă și unsoare de porcă (nesărată). Prafulă se piseaza mărunțelă și se mestecă cu unsoarea, i­ar cu mes­­tecătura aceasta se unge rana viței. Păr­ticelele aflătore în prafură de pușcă au o putere antiseptică; adecă împedecă putredirea ranei, cr unsoarea — vindecă. Decă m­ă cală de es, la dramă mai lungă, frecându-și picioarele unulă de altulă, s’a vătămată — e destulă ală unge cu mestecătura aceasta, care nu nu­mai vindecă, ci şi locurile presuge le umple cu pără frumosă şi lucitoră. Unii economi au introdusă şi datina aceea, că vara ungă corpulă întregă ală calu­lui cu prafă de puşcă mestecată în un­soare, şi apoi ducă calulă la rîu şi­­lă spală cu săpună şi cu peria. Prin aceasta nu numai că primesce calulă o piele frumosă, netedă, cu pără lucitoră, — ci va fi ferită pe o vreme lungă şi de a­­cută neplăcută şi otrăvită ală muscelor. Logodnă. D-lă Br. Demetriu Ciuta, advocată în Bistriţa, şi D-şora Laura Banta Buti­­cescu: — Jidanţaţi. Bistriţa, 17 Ianuară st. n. 1888. Rectificare. In Nr. 7 ală „Gaz. Trans.“ pag. 1, coloana 1, şirulă 17 de josă, este a se ceti Gerasinm, în locă de Gerasimă; totă acolo, coloana 2, şi­rulă 36 de susă, este a se ceti: stâlpa, în locă de stâlpă, or la şirulă 30 de josă: Cehula Silvaniei, în locă de... Sil­­vavei și la şirulă 25 de josă. Georgia, în locă de Gorgiu. 1888. Cursul ii pieţei Hrasovu din 25 Ianuarie st. n. 1888. Bancnote românesci . Comp. 8.44 Vend. Argintă românescă . „ 8.40 Napoleon­ d’ori ... „ 10.1 ” Lire turcesci.... „ 11.30 „ Imperiali ..... „ 10.30 Galbini................................„ 5.90 Scris. fonc. „Albina“ 6% „ 101.— „ _ ii , )i » 50/0 „ 98.— „ Ruble Rusesc! ... „ 109. 5 Discontură .... 6­/2—8% pe ană 8.46 8.44 10.03 11.35 10.35 5.96 102.— QQ_ 109125 Cursula la bursa de Viena din 25 Ianuarie st. n. 1888. Renta de aurü5°/n . . .....................97.30 Renta de hârtie 5°/0...................... 83.45 Imprumutură căiloră ferate ungare . . 148.0 Amortisarea datoriei căiloră ferate de pstă ungare (1-ma emisiune) . . . 94.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de pstă ungare (2-a emisiune) . . . 124.50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . . 110.75 Bonuri rurale ungare...................................104.25 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.25 Bonuri rurale Banată-Timișă .... 104.50 Bonuri cu cl. de sortare .........................103.50 Bonuri rurale Transilvane.........................104.— Bonuri croato-slavone ..........................102.____ Despăgubirea pentru dijma de vină un­gurescă....................................................99.5p Imprumutură cu premiură ungurescă . 119.— Dosurile pentru regularea Tisei șiSege­dinului ........................................................122.76 Renta de hărtiă austriacă................................78.55 Renta de argintă austriacă...........................80.90 Renta de aură austriacă..............................109.10 Acțiunile băncei austro-ungare. . . . 136.25 Acţiunile băncei de credită ungur. . . 865.9 Acțiunile băncei de credită austr. . . 272.75 Argintă ..— Galbini împărătesc!. . 5.96 Napoleon­ d’ori................................................10.02)­, Mărci 100 împ. germane................................62.20 Londra 10 Livres Sterlinge.........................126.65 Editură și Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu.

Next