Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-11-26 / nr. 260
Nr. 260 citările mulţimei deputaţiunilor, cari veniseră să depună din incidentulu acestei sărbători semţulă lori de pietate cătră biserică şi de iubire cătră prelatula carele de o jumătate de vecit a servită cu atâta credinţă, cu atâta zelă şi abnegaţiune acestui semţă de pietate, petrii fundamentale a bisericei lui Christosă. Presidentulă țăreii, d-lă Baronă Pino, se presentâ în personă, ca să feliciteze pe septuagenariula iubilarii; or dintre deputațiunile cele multe, cari s’au pre ■ • - r I W • _ n 1 • OUU UCIJCU UU UHJVJOUUJ UOUUÍ.UUU U^/X V VW XVUWAWM pre înaltă Pre Sânţia Sa, vom aminti următorele: a nobilimei române din ţară, a patronilor bisericesci, a consistoriului şi clerului din locă, a colegiului profesorală dela facultatea teologică, a protopresbiţiloră, a preoţimei din ţară, cam 250 de preoţi, a proistosiloră dela mănăstiri, a corpului ofiţerilor, din locă, a dragoniloră, a poporului din protopresbiteratele: Cernăuţi, Storojneţă, Siretă, Cosmană, Dinstru, Putila, Ceremosă, Rădăuţi, Sucéava, Vicovă, Gurahumora şi Câmpulungă, deputaţiunea gr. or. din Sucéava etc. etc. Răspunsurile, pre cari le-a dată înaltă Pré Sânţia Sa deputaţiuniloră, suntă cuvintele de învăţătură şi iubire creştinescă, cari l’au caracterisată în totă decursulă vieţii. Felicitări telegrafice au sosită la adresa înaltă Pré Sânţiei Sale dela Escelenţa Sa părintele Archiepiscopă şi Metropolită Mironă Romanulă, dela P. S. S. Metropolitulă de Moscva, dela Probanţia Sa părintele Episcopă ală Romanului Melchisedecă, P. S. S. părintele Episcopă ală Caransebeşului Iernă Popasu, dela P. S. S. părintele Episcopă ală Aradului Ioană Meţiană şi dela d-lă generală T. Seracină, precum şi dela multe corporaţiuni din ţară şi străinătate. După primirea deputaţiunilor, înaltă Pre Sânţia Sa împătăşi celoră de faţă binecuvântarea archierescă, or corală întona o frumosă cântare. Astfeliu se încheia acăstă frumosă şi împunătore sărbătore, care vecinică va rămâne neștârsă din inima clerului și poporului credinciosă din Bucovina. Sinucidere. In 2 Decemvre s’a împuşcată prim-notarulă Kecskemet-ului și fostulă profesoră ală unei academii de drepturi, cu numele Keresztes János, murindă imediată. Focă. In Budapesta a arsă la 2 Decemi vreună magazină cu 10,000 măji metrice de grâu, care a fostă prefăcută totă în cenușe. Furta. Unui Sasă din Cata i s’au furată trei porci graşi în preță de vr’o 50 fi. Gendarmeria a prinsă pe hoță a . • I iw r\ T — _i—1_• JyL ______ „ XXX UXXXUUUXU V UJ.UIUUVUW.j --- ■» —— — şi osînza aproape totă Literatură. Transilvania, foia Associţiunei transilvane. Anulă XIX.Redactoră George Bariţu. Nr. 23—24 dela 1 —15 Decemvre conţine : 15 ani din activitatea Associaţiunei. — Disertaţiune despre poesia poporală, de Petru Mureşianu Sireganulă. Archeologiă, de Demetriu Radu. — In partea oficială. Procesă verbală ală Comitetului Associaţiunei, luată în şedinţa dela 8 Noemvre 1888. — Epigrafulă, de P. Mureşianu Sireganulă. — Diverse. — Bibliografiă. — Cu 1 Ianuarie foaia aceasta va intra în anulă al XXX- lea; se va trimite dela acestă timpă gratis nu numai tuturora membriloră fundatori şi pe vieţă, ci şi tuturora membriloră ordinari, cari plătescă regulată taxa de 5 fi. pe ană. Pentru nemembri preţuia este 3 fi.pe ană, sau 9 franci pentru străinătate. Abonamentele suntă a se face numai pe anulă întregă, fiindă a se trimite banii la Comitetulu Associaţiunei transilvane în Sibiiu. întâmplări diferite. Furturi. Ună locuitoră din Rodă voi se fure carulă unui Română din curtea unui birtă. Românulădete peste elă tocmai când ducea carulă. Hoţulă a fostă arestată, precum şi ună locuitoră din comitatul Făgăraşului, care avea ună cală ce’i fusese furată unui locuitoră din Bradă. — Lui Dumitru Pavelă din Orlată i s’au furată 44 scânduri de bradă, fiindă duse prin Cacova şi Secelă la Sibiiu spre venare. Hoţii suntă daţi pe mâna judecătoriei de cercă în Sălişte. — Din pivniţa lui Andrei Mangesius din Meghei i-a furată cunoscutulă hoţă Daniilă Biliz mai multe lucruri, din care o parte le-a dată în păstrare unei Ţigance. Hoţulă e arestată la judecătoria de cercă în Agnita. GAZETA TRANSILVANIEI. Societatea pentru cultura şi literatura româna în Bucovina. (Raportă pe anulă 1887.) Comitetul a continuată cu edarea broşurelor pentru lectura tinerimei de pe la şcolele române poporale, tipărindă în anulă 1887 patru broşurele edate sub obicînuitulă titlu: „Bibliotecă pentru tinerimea română“, broşurele s’au împărţită gratuită pe la şcolele poporale din Bucovina şi au costată pe societate 262 fi. 93 cf. Din cărţile de distragere ce se aflau în mai multe esemplare în biblioteca Societăţii s’au mai împărţită 42 de cărţi bibliotecii Spitalului ţării şi 38 de cărţi „Institutului penitenţiară pentru bărbaţi“ din Stanislau. Din fondulă Societăţii s’au dată la doi studenţi dela universitatea din Cernăuţi câte 25 fi., unui practicantă de librăriă în Cernăuţi 25 fi., unui studentă, ca taxă pentru esamenulă de maturitate 5 fi. Totă din fondulă Societăţii s’au dată 100 fi. pentru sprijinirea studenţilor români dela gimnasiulă din Rădăuţi, or cu suma de 187 fi. 78 cf. s’au cumpărată cărţi şi îmbrăcăminte de ierna pentru şcolarii români sermani de pe la scălele poporale din suburbiile Cernăuţului; în scopulă acesta s’a pusă la disposiţiunea Comitetului şi o colectă de 110 fi. făcută prin dnele A. Isopesculă, A. de Volcinschi şi S. Stefanoviciu. S’au mai dată din fondulă Societăţii 173 fi. pentru ajutorarea a 4 tineri dela meserii. Din „Fundaţiunea Pumnulână“ s’au dată 470 fi. ca stipendii la 6 jurişt! români dela universitatea din Cernăuţi şi ună mică ajutoră unui studentă de agronomie din Viena. Din „Fundaţiunea d-nei Agnesă Popoviciu“ s’au dată 2 stipendii de câte 50 fi. la 2 studenţi gimnasiali din Suceava. Precum în anii trecuţi, aşa şi în 1887 dna Elena de Popoviciu, născ. contesa Logothetti, a binevoită a oferi ună stipendiu de 50 fl., care s’a dată unui studentă dela gimnasiulă din Suceva. Din „Fundaţiunea contelui Emanuilă Logothetti“ s’au dată 2 stipendii de câte 50 fl. la 2 eleve dela institutulă pedagogică. Cu începutulă an. 1888 s’au dată din „Fundaţiunea Alesandru de Popoviciu“ ună stipendiu de 50 fl. pentru ună studentă română gr. or. dela scola de agronomia din Cernăuţi. Totă cu începutulă acestui ană s’au dată stipendiile menite prin fundaţiunile reposatului protopresbiteră Dimitrie Sereieanu, « rti-1 nQTVif.nl n H Pi 2700 fl.. C© CiXXtilXXV ^ — -----portă numele fundatorului, pentru ună studentă dela universitatea din Cernăuți, şi alta cu capitala de 1300 fl., ce portă numele soţiei sale, Elena Sereieanu, pentru o copilă germană, ce studieza la școla de fete din Cernăuți. Cu finea an. 1887 Societatea avea 6 membri ordinari, 19 fundatori, 93 ordinari şi 3 membri activi. Biblioteca Societăţii a crescută în anul 1887 cu 56 opuri şi 16 făsciore. La finea anului biblioteca a constată din 2516 opuri. Biblioteca lui Alexandru Zotta constă din 524 opuri. Cabinetul de lectură: 10 diare literare-române, 8 politice literare-române, 8 germane. Capitalul Societăţii în obligaţiuni: 900 fl., 7200 franci, 1000 galbinî. Bani depuşi la cassa de păstrare 7172 fl. 85 cr. Bani gata 576 fl. 85 cr. Mulţămită publică şi dare de mi tăla, Noemvre 1888. Din incidentul sfinţirei nouei nóstre biserici, sevîrşită cu solemnitatea cuviinciosă în cjiua de 28 Octomvre n. c., la iniţiativa unor bărbaţi cu tragere de inimă pentru causa nostră, s’a înscenată 0 colectă în favorulă susă cjisei biserici pentru care colectă subscrisulă curatorală bisericescă gr. cat, îşi ţine de plăcută datorinţă a aduce sinceră mulţumită atâtă marinimoşiloră contribuitori, ale cărora nume le înşirămă aci, câtă şi tuturora aceloră onorabili participanţi, cari prin presenţa d-majoră au binevoită a lua parte împreună cu noi la sărbătorirea acestei încoronări a muncei noastre, împreună cu numele, însemnămă totodată şi sumele contribuite, lăsândă ca aceasta mulțămită publică să servescă totodată şi ca dare de sămă. Din Băla au contribuită: Dănilă Rusu, parochă gr. cat., 1 fl.; Vasiliu Vlassa, cooperatoră, 1 fl.; Ioachimă Huza, curatoră primară, 1 fl.; Bálint Ferencz, proprietară, 2 fl.; Gavrilă Lazară, curatoră, 1 fl.; Vasilie Furnea, economă, 1 fl.; Balint Gyula, proprietară, 1 fl. 20 cr.; Tamasi Oczkar, proprietară 1 fl.; economii și proprietarii: Teodoră Penca 50 cr.; Grigorie Ungură 50 cr., Zöldi Ferencz 40 cr., Alexandru Cherecheșă 25 cr., Simeonă Polă sen. 20 cr., Artimonă Polă 20 cr., Maria Zöldi 20 cr., Ioană Hintea 20 cr., Mironă Polă 20 cr., Simeonă Polă jun. 20 cr., Gravrilă Furnea 20 cr., Rosalia Zöldi 20 cr., Ioană Cotoră 11 cr., Avramă Huza, Ana Zalariu, Petru Huza, Ioană Huza, Vasilica Maioră, Ioană Vladă a Gavr., Grigore Olteană, Aritonă Pencu, Cosma Polă, câte 10 cr.; Ioană Bucură 6 cr. Din Milăşelă, Dănilă Harşia, paroch gr. cat. 1 fl.; Georgiu Gorea, econ. şi proprietară, 1 fl.; Ilie Covaciu şi Simeon Covaciu câte 10 cr.; Simeonă Gorea 7 cr. Din Clcudiu: Georgiu Vlassa, proprietară, 1 fl.; Maria Vlassa 10 cr. Din Moişa: Ioană Várhegyi, paroch gr. cat. 1 fl.; Ștefană Olteană, jude comunală, 1 fl.; Grigore Olteană, economii 1 fl. Din Almaşu: Pavelă Lucreană, economă 1 fl., judele comunală 30 cr. Pe lângă aceştia au mai contribuită d-nii: Georgiu Vlassa, capelană castrensă şi protopopă onorară, 1 fl.; loan Pantea, administratoră protopopescă, (Riciu) 1 fl.; Teodoră Mateiu, parochă (Craifalcu) 1 fl.; Maximiliană Codarcea, parochă, (Pogăceaua) 1 fl.; Simeonă Cheţană, parochă, (Ercea) 1 fl.; Alexandru Lupană, parochă, (Silivaşă) 1 fl.; Ioană Angelă, parochă, (Lechincoara) 1 fl.; Ioană Cătană, parochă, (Toldală) 1 fl.; Vasiliu Mană, proprietară, (Sânmărtină) 1 fl. 20 cl.; Hajdú Elek, pretoru, 1 fl.; morarulă-şefă din Şarpatocă 1 fl.; Kis Sándor 50 cr.; Vasilica Ţanţoşă, econom. (Săbadă) 30 cr. Suma 33 fl. 19 cr. v. a. La aceștia se mai adaugă 13 fl. v. a. colectați prin contribuirî mai mici, de 4—5 cr., dela diferiți credincioşi din TVw! -a • • T .I.Uy x J_idlici Sl impioj uimio. xuck uxo/ikjou oo viuu dér 46 fl. 19 cr. v. a. Pentru aceasta sumă esprimămă încă odată sincera nostră mulțămită marinimoșiloră contribuitori. In numele curatoratului bisericescă gr. cat. din Băla, Dănilă Rusu, Ioachimă Huza, parochă gr. cat. curatoră primară. Guvernul va proclama starea de asediu Parisu, 7 Decemvre. — In cameră s’a petrecută ună scandală ne mai amehită. Socialistulă Basly i-a Zsit boulangistului Susini în plină ședinţă „prostule!“ In urma aceasta se încăierară amendoi. „Crestorul” și uşierii îi despărțiră apoi. Preşedintele declară, că treque se roşască omulă în faţa unor asemeni întâmplări. w tv nr* • NUHia, » i/oocmvio. ----- xTxiiiiotrulă-preşedinte Crispi a declarată în senată, că nu crede în probabilitatea unui resboiu în timpulă celă mai apropiată, deşi starea lucrurilor în Europa este câtă se poate de seriosă. Raporturile Italiei cu Francia au fostă grave, dar acuma s’au îndreptată. Gruvernulă italiană nu va procede niciodată în modă provocatoră. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS.“ (Serviciul biuroului de coresp. din Pesta) Berlina, 7 Decemvre. — Foile oficiose continuă campania loru în contra împrumutului rusescu. Brucxela, 7 Decemvre. — încercările de atentate cu dinamită se continuă. Dinamitarzi au încercată de a arunca în aeri trenuri de persoane în apropiere de Longchamps. NECROLOGII. Pavelă Beşia, preotă-catechetă şi înveţătură, ca soţă; Leontina, Anastasiu, Octavia şi Maria Beşia, ca fii; Avramă Hărşianu parochă ca tată, Ana Hărşianu ca mamă ; Lariană şi Maria Beşia ca socrii ; Maria Hărşianu căs. Moţocă, Elisa Hărşianu căs. Popescu, Elena Hărşianu căs. Craiu, Iuliana Hărşianu, ca surori şi Octaviană Hărşianu teologă ca frate; Floriană Moţocă profesoră, George Popescu parochă, Dumitru Craiu economă şi Emanuilă Beşia directoră ca cumnaţi, şi Aurelia Albinicăs. Beşia ca cumnată, apoi ca nepoţi: Aurelă Moţocă, Octaviană, Maria, Valeriu, Leontina, Titu şi Liviu Popescu şi Ioana Craiu, în numele lor, şi ală altoră consângeni şi afini cu inima frântă de durere aducă la cunostinţa, cumcă multă iubita loră: soţiă, mamă, fică, noră, soră, cumnată şi mătuşă Victoria Beşia născ. Hărşianu după ună morbă greu de 2 luni şi jumătate provenită din nascere nenorocosă şi-a dată blândulă său sufletă în mânile Creatorului în 28 Noemvre st. n. a. c. la 2 ore după amedă în ală 32-lea ană ală etăţei şi în ală 10-lea ală fericitei căsătorii. Rămăşiţele pămentesci se voră binecuvânta Vineri în 30 Noemvre st. n. a. c. la 10 ore înainte de amădă în s. biserică din Borgo-Prundă şi se voră aşeda spre eternulă repausă în cimiterulă celă vechiu din locă. Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată ! Borgo-Prundă, la 29 Noemvre 1888. 1888 Cursului pieţei Braşovu din 7 Decemvre st. n. 1888. Bancnote românesci Comp. 9.14Vând. 9.16 Argintu românesca .n 9.10» 9.14 Napoleon d’ort . . .r) 9.64 »1 9.66 Lire turcesci . . .« 10.88 10.90 Imperiali.....................n 9.88n 9.90 Galbinî.....................n 5.65n 5 72 Scris. fonc. „Albina“ 6n/0n 101.—n n n » 5%n 98.— r) 98.50 Ruble rusescl . . .n 121.— >> 122.— Discontulu .... 6 Vi'-8°/o peana. Cursul la bursa de Viena din 6 Decemvre st. n. 1888. Renta de aura 4°/0...............................100.30 Renta de hârtie 5°/0...............................91.75 Imprumutul cǎilorii ferate ungare . 144.40 Amortisarea datoriei cailorii ferate de nst.finnsarp H-ma PTm'simp'i . 98 95 Amortisarea datoriei cailor ferate de osti ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei cailor ferate de ostii ungare (3-a emisiune) . . 117.50 Bonuri rurale ungare..............................104.25 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.0 Bonuri rurale Banatfi-Timișd . . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare.........................104.— Bonuri rurale transilvane.........................104.30 Bonuri croato-slavone..............................104.50 Despăgubirea pentru dijma de vina ungureseü...............................................99.50 Imprumutul cu premiul ungurescu 133.C Losurile pentru regularea Tisei și Seghedinului........................................ 124.50 Renta de hârtie austriacă .... 81.65 Renta de arginti austriacă .... 82.20 Renta de aura austriacă.........................109.55 Lesuri din 1860 139.60 Galbeni împărătesei ..................... 5.72 Napoleon d’ort .................................... 9.65/i Mărci 100 împ. germane..................... 59.72‘/j Londra 10 Livres Sterlinge . . . . 121.80 Editură și Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu.