Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)

1888-11-26 / nr. 260

Nr. 2­60 citările mulţimei deputaţiunilor­, cari veniseră să depună din incidentulu aces­tei sărbători semţulă lori de pietate cătră biserică şi de iubire cătră prelatula carele de o jumătate de vecit a servită cu atâta credinţă, cu atâta zelă şi abne­­gaţiune acestui semţă de pietate, petrii fundamentale a bisericei lui Christosă. Presidentulă țăreii, d-lă Baronă Pino, se presentâ în personă, ca să feliciteze pe septuagenariula iubilarii; or dintre deputațiunile cele multe, cari s’au pre­ ■ • - r I W • _ n 1 • OUU UCIJCU UU UHJVJOUUJ UOUUÍ.UUU U^/X V VW XVUWAWM pre înaltă Pre Sânţia Sa, vom­ aminti următorele: a no­bilimei române din ţară, a patronilor­ bisericesci, a consistoriului şi clerului din locă, a colegiului profe­sorală dela facultatea teologică, a proto­­presbiţiloră, a preoţimei din ţară, cam 250 de preoţi, a proistosiloră dela mă­năstiri, a corpului ofiţerilor, din locă, a dragoniloră, a poporului din proto­­presbiteratele: Cernăuţi, Storojneţă, Si­retă, Cosmană, Dinstru, Putila, Cere­­mosă, Rădăuţi, Sucéava, Vicovă, Gurahu­­mora şi Câmpulungă, deputaţiunea gr. or. din Sucéava etc. etc. Răspunsurile, pre cari le-a dată înaltă Pré Sânţia Sa deputaţiuniloră, suntă cuvintele de învăţătură şi iubire creştinescă, cari l’au caracterisată în totă decursulă vieţii. Felicitări telegrafice au sosită la adresa înaltă Pré Sânţiei Sale dela Es­­celenţa Sa părintele Archiepiscopă şi Metropolită Mironă Romanulă, dela P. S. S. Metropolitulă de Moscva, dela Pro­banţia Sa părintele Episcopă ală Roma­nului Melchisedecă, P. S. S. părintele Episcopă ală Caransebeşului Iernă Po­­pasu, dela P. S. S. părintele Episcopă ală Aradului Ioană Meţiană şi dela d-lă generală T. Seracină, precum şi dela multe corporaţiuni din ţară şi străinătate. După primirea deputaţiunilor, înaltă Pre Sânţia Sa împătăşi celoră de faţă binecuvântarea archierescă, or corală întona o frumosă cântare. Astfeliu se încheia acăstă frumosă şi împunătore sărbătore, care vecinică va rămâne neștârsă din inima clerului și poporului credinciosă din Bucovina. Sinucidere. In 2 Decemvre s’a împuşcată prim-notarulă Kecskemet-ului și fostulă profesoră ală unei academii de drepturi, cu numele Keresztes János, murindă imediată. Focă. In Budapesta a arsă la 2 De­cemi vre­ună magazină cu 10,000 măji metrice de grâu, care a fostă prefăcută totă în cenușe. Furta. Unui Sasă din Cata i s’au furată trei porci graşi în preță de vr’o 50 fi. Gendarm­eria a prinsă pe hoță a . • I iw r\ T — _i—1_• JyL ______ „ XXX UXXXUUUXU V UJ.UIUUVUW.j --- ■» —— — şi osînza aproape totă Literatură. Transilvania, foia Associţiunei transil­vane. Anulă XIX.­Redactoră George Bariţu. Nr. 23—24 dela 1 —15 Decemvre con­ţine : 15 ani din activitatea Associaţiu­­nei. — Disertaţiune despre poesia poporală, de Petru Mureşianu Sirega­­nulă. Archeologiă, de Demetriu Ra­du. — In partea oficială. Procesă ver­bală ală Comitetului Associaţiunei, luată în şedinţa dela 8 Noemvre 1888. — Epi­­grafulă, de P. Mureşianu Sireganulă. — Diverse. — Bibliografiă. — Cu 1 Ianua­rie foaia aceasta va intra în anulă al XXX- lea; se va trimite dela acestă timpă gratis nu numai tuturora membriloră fundatori şi pe vieţă, ci şi tuturora mem­­briloră ordinari, cari plătescă regulată taxa de 5 fi. pe ană. Pentru nemem­bri preţuia este 3 fi.pe ană, sau 9 franci pentru străinătate. Abonamentele suntă a se face numai pe anulă întregă, fiindă a se trimite banii la Comitetulu Associa­­ţiunei transilvane în Sibiiu. întâmplări diferite. Furturi. Ună locuitoră din Rodă voi se fure carulă unui Română din cur­tea unui birtă. Românulădete peste elă tocmai când ducea carulă. Hoţulă a fostă arestată, precum şi ună locuitoră din comitatul­ Făgăraşului, care avea ună cală ce’i fusese furată unui locuitoră din Bradă. — Lui Dumitru Pavelă din Orlată i­ s’au furată 44 scânduri de bradă, fiindă duse prin Cacova şi Secelă la Si­biiu spre ven­are. Hoţii suntă daţi pe mâna judecătoriei de cercă în Sălişte. — Din pivniţa lui Andrei Mangesius din Megh­ei i-a furată cunoscutulă hoţă Daniilă Biliz mai multe lucruri, din care o parte le-a dată în păstrare unei Ţi­­gance. Hoţulă e arestată la judecătoria de cercă în Agnita. GAZETA TRANSILVANIEI. Societatea pentru cultura şi literatura româna în Bucovina. (Raportă pe anulă 1887.) Comitetul­ a continuată cu edarea broşurelor­ pentru lectura tinerimei de pe la şcolele române poporale, tipărindă în anulă 1887 patru broşurele edate sub obicînuitulă titlu: „Bibliotecă pentru ti­nerimea română“, broşurele s’au împăr­ţită gratuită pe la şcolele poporale din Bucovina şi au costată pe societate 262 fi. 93 cf. Din cărţile de distragere ce se aflau în mai multe esemplare în biblio­teca Societăţii s’au mai împărţită 42 de cărţi bibliotecii Spitalului ţării şi 38 de cărţi „Institutului penitenţiară pentru băr­baţi“ din Stanislau. Din fondulă Societăţii s’au dată la doi studenţi dela universitatea din Cer­năuţi câte 25 fi., unui practicantă de li­­brăriă în Cernăuţi 25 fi., unui studentă, ca taxă pentru esamenulă de maturitate 5 fi. Totă din fondulă Societăţii s’au dată 100 fi. pentru sprijinirea studenţi­­lor­ români dela gimnasiulă din Rădă­uţi, or cu suma de 187 fi. 78 cf. s’au cum­părată cărţi şi îmbrăcăminte de ierna pentru şcolarii români sermani de pe la scălele poporale din suburbiile Cernău­­ţului; în scopulă acesta s’a pusă la dis­­posiţiunea Comitetului şi o colectă de 110 fi. făcută prin dnele A. Isopesculă, A. de Volcinschi şi S. Stefanoviciu. S’au mai dată din fondulă Societăţii 173 fi. pentru ajutorarea a 4 tineri dela mese­rii. Din „Fundaţiunea Pumnulână“ s’au dată 470 fi. ca stipendii la 6 jurişt! ro­mâni dela universitatea din Cernăuţi şi ună mică ajutoră unui studentă de agro­­nomie din Viena. Din „Fundaţiunea d-nei Agnesă Popoviciu“ s’au dată 2 stipen­dii de câte 50 fi. la 2 studenţi gimna­­siali din Suceava. Precum în anii trecuţi, aşa şi în 1887 dna Elena de Popoviciu, născ. contesa Logothetti, a binevoită a oferi ună stipendiu de 50 fl., care s’a dată unui studentă dela gimnasiulă din Suceva. Din „Fundaţiunea contelui Ema­­nuilă Logothetti“ s’au dată 2 stipendii de câte 50 fl. la 2 eleve dela institu­­tulă pedagogică. Cu începutulă an. 1888 s’au dată din „Fundaţiunea Alesandru de Popoviciu“ ună stipendiu de 50 fl. pentru ună studentă română gr. or. dela scola de agronomia din Cernăuţi. Totă cu începutulă acestui ană s’au dată sti­pendiile menite prin fundaţiunile repo­­s­at­ului protopresbiteră Dimitrie Sereieanu, « rti-1 nQTVif.nl n H Pi 2700 fl.. C© CiXXtilXXV ^ — -----­portă numele fundatorului, pentru ună studentă dela universitatea din Cernăuți, şi alta cu capitala de 1300 fl., ce portă numele soţiei sale, Elena Sereieanu, pentru o copilă germană, ce studieza la școla de fete din Cernăuți. Cu finea an. 1887 Societatea avea 6 membri ordinari, 19 fundatori, 93 or­dinari şi 3 membri activi. Biblioteca Societăţii a crescută în anul­ 1887 cu 56 opuri şi 16 făsciore. La finea anului biblioteca a constată din 2516 opuri. Biblioteca lui Alexandru Zotta constă din 524 opuri. Cabinetul­ de lectură: 10 diare literare-române, 8 politice literare-române, 8 germane. Capitalul­ Societăţii în obligaţiuni: 900 fl., 7200 franci, 1000 galbinî. Bani depuşi la cassa de păstrare 7172 fl. 85 cr. Bani gata 576 fl. 85 cr. Mulţămită publică şi dare de mi­ tăla, Noemvre 1888. Din incidentul­ sfinţirei nouei nós­­tre biserici, sevîrşită cu solemnitatea cu­­viinciosă în cjiua de 28 Octomvre n. c., la iniţiativa unor­ bărbaţi cu tragere de inimă pentru causa nostră, s’a înscenată 0 colectă în favorulă susă cjisei biserici pentru care colectă subscrisulă curato­­rală bisericescă gr. cat, îşi ţine de plă­cută datorinţă a aduce sinceră mulţu­mită atâtă marinimoşiloră contribuitori, ale cărora nume le înşirămă aci, câtă şi tuturora aceloră onorabili participanţi, cari prin presenţa d-m­ajoră au binevoită a lua parte împreună cu noi la sărbă­torirea acestei încoronări a muncei noas­­tre, împreună cu numele, însemnămă totodată şi sumele contribuite, lăsândă ca aceasta mulțămită publică să servescă totodată şi ca dare de sămă. Din Băla au contribuită: Dănilă Rusu, parochă gr. cat., 1 fl.; Vasiliu Vlassa, cooperatoră, 1 fl.; Ioachimă Huza, curatoră primară, 1 fl.; Bálint Ferencz, proprietară, 2 fl.; Gavrilă Lazară, cu­ratoră, 1 fl.; Vasilie Furnea, economă, 1 fl.; Balint Gyula, proprietară, 1 fl. 20 cr.; Tamasi Oczkar, proprietară 1 fl.; economii și proprietarii: Teodoră Penca 50 cr.; Grigorie Ungură 50 cr., Zöldi Ferencz 40 cr., Alexandru Cherecheșă 25 cr., Simeonă Polă sen. 20 cr., Arti­­monă Polă 20 cr., Maria Zöldi 20 cr., Ioană Hintea 20 cr., Mironă Polă 20 cr., Simeonă Polă jun. 20 cr., Gravrilă Furnea 20 cr., Rosalia Zöldi 20 cr., Ioană Co­­toră 11 cr., Avramă Huza, Ana Zalariu, Petru Huza, Ioană Huza, Vasilica Maioră, Ioană Vladă a Gavr., Grigore Olteană, Aritonă Pencu, Cosma Polă, câte 10 cr.; Ioană Bucură 6 cr. Din Milăşelă, Dănilă Harşia, paroch gr. cat. 1 fl.; Georgiu Gorea, econ. şi proprietară, 1 fl.; Ilie Covaciu şi Simeon Covaciu câte 10 cr.; Simeonă Gorea 7 cr. Din Clcudiu: Georgiu Vlassa, pro­prietară, 1 fl.; Maria Vlassa 10 cr. Din Moişa: Ioană Várhegyi, paroch gr. cat. 1 fl.; Ștefană Olteană, jude co­munală, 1 fl.; Grigore Olteană, eco­nomii 1 fl. Din Almaşu: Pavelă Lucreană, eco­nomă 1 fl., judele comunală 30 cr. Pe lângă aceştia au mai contribuită d-nii: Georgiu Vlassa, capelană cas­­trensă şi protopopă onorară, 1 fl.; loan Pantea, administratoră protopopescă, (Riciu) 1 fl.; Teodoră Mateiu, parochă (Craifalcu) 1 fl.; Maximiliană Codarcea, parochă, (Pogăceaua) 1 fl.; Simeonă Che­­ţană, parochă, (Ercea) 1 fl.; Alexandru Lupană, parochă, (Silivaşă) 1 fl.; Ioană Angelă, parochă, (Lechinc­oara) 1 fl.; Ioană Cătană, parochă, (Toldală) 1 fl.; Vasiliu Mană, proprietară, (Sânmărtină) 1 fl. 20 cl.; Hajdú Elek, pretoru, 1 fl.; morarulă-şefă din Şarpatocă 1 fl.; Kis Sándor 50 cr.; Vasili­ca Ţanţoşă, econom. (Săbadă) 30 cr. Suma 33 fl. 19 cr. v. a. La aceștia se mai adaugă 13 fl. v. a. colectați prin contribuirî mai mici, de 4—5 cr., dela diferiți credincioşi din TVw! -a • • T .I.Uy x J_idlici Sl impioj uimio. xuck uxo/ikjou oo viuu dér 46 fl. 19 cr. v. a. Pentru aceasta sumă esprimămă încă odată sincera nostră mulțămită marini­moșiloră contribuitori. In numele curatoratului bisericescă gr. cat. din Băla, Dănilă Rusu, Ioachimă Huza, parochă gr. cat. curatoră primară. Guvernul­ va proclama starea de asediu Parisu, 7 Decemvre. — In ca­meră s’a petrecută ună scandală ne mai amehită. Socialistulă Basly i-a Zsit boulangistului Susini în plină ședinţă „prostule!“ In urma aceasta se încăierară amendoi. „Cre­­storul” și uşierii îi despărțiră apoi. Preşedintele declară, că tre­­que se roşască omulă în faţa unor­ asemeni întâmplări. w tv nr* • N­UHia, » i/oocmvio. ----- xTxiiiio­trulă-preşedinte Crispi a declarată în senată, că nu crede în proba­bilitatea unui resboiu în timpulă celă mai apropiată, deşi starea lucrurilor­ în Europa este câtă se poate de seriosă. Raporturile Ita­liei cu Francia au fostă grave, dar acuma s’au îndreptată. Gruver­­nulă italiană nu va procede nici­odată în modă provocatoră. TELEGRAMELE „GAZ. TRANS.“ (Serviciul­ biuroului de coresp. din Pesta) Berlina, 7 Decemvre. — Foile oficiose continuă campania loru în contra împrumutului rusescu. Brucxela, 7 Decemvre. — încer­cările de atentate cu dinamită se conti­nuă. Dinamitarzi au încercată de a arunca în aeri trenuri de per­­soane în apropiere de Longchamps. NECROLOGII. Pavelă Beşia, preotă-catechetă şi înveţătură, ca soţă; Leontina, Anastasiu, Octavia şi Maria Beşia, ca fii; Avramă Hărşianu parochă ca tată, Ana Hărşianu ca mamă ; Lariană şi Maria Beşia ca so­crii ; Maria Hărşianu căs. Moţocă, Elisa Hărşianu căs. Popescu, Elena Hărşianu căs. Craiu, Iuliana Hărşianu, ca surori şi Octaviană Hărşianu teologă ca frate; Floriană Moţocă profesoră, George Po­pescu parochă, Dumitru Craiu economă şi Emanuilă Beşia directoră ca cumnaţi, şi Aurelia Albini­căs. Beşia ca cumnată, apoi ca nepoţi: Aurelă Moţocă, Octa­­viană, Maria, Valeriu, Leontina, Titu şi Liviu Popescu şi Ioana Craiu, în numele lor, şi ală altoră consângeni şi afini cu inima frântă de durere aducă la cunos­­tinţa, cumcă multă iubita loră: soţiă, mamă, fică, noră, soră, cumnată şi mă­tuşă Victoria Beşia născ. Hărşianu după ună morbă greu de 2 luni şi ju­mătate provenită din nascere nenorocosă şi-a dată blândulă său sufletă în mânile Creatorului în 28 Noemvre st. n. a. c. la 2 ore după amedă în ală 32-lea ană ală etăţei şi în ală 10-lea ală fericitei că­sătorii. Rămăşiţele pămentesci se voră bine­cuvânta Vineri în 30 Noemvre st. n. a. c. la 10 ore înainte de amădă în s. biserică din Borgo-Prundă şi se voră aşeda spre eternulă repausă în cimiterulă celă vechiu din locă. Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria bine­cuvântată ! Borgo-Prundă, la 29 Noemvre 1888. 1888 Cursului pieţei Braşovu din 7 Decemvre st. n. 1888. Bancnote românesci Comp. 9.14Vând. 9.16 Argintu românesca .n 9.10» 9.14 Napoleon­ d’ort . . .r) 9.64 »1 9.66 Lire turcesci . . .« 10.88 10.90 Imperiali.....................n 9.88n 9.90 Galbinî.....................n 5.65n 5­ 72 Scris. fonc. „Albina“ 6n/0n 101.—n n n » 5%n 98.— r) 98.50 Ruble rusescl . . .n 121.— >> 122.— Discontulu .... 6 Vi'-8°/o peana. Cursul­ la bursa de Viena din 6 Decemvre st. n. 1888. Renta de aura 4°/0...............................100.30 Renta de hârtie 5°/0...............................91.75 Imprumutul­ cǎilorii ferate ungare . 144.40 Amortisarea datoriei cailorii ferate de nst.fi­nnsarp H-ma PTm'sim­p'i . 98 95 Amortisarea datoriei cailor­­ ferate de osti ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei cailor­ ferate de ostii ungare (3-a emisiune) . . 117.50 Bonuri rurale ungare..............................104.25 Bonuri cu clasa de sortare .... 104.0 Bonuri rurale Banatfi-Timișd . . . 104.— Bonuri cu cl. de sortare.........................104.— Bonuri rurale transilvane.........................104.30 Bonuri croato-slavone..............................104.50 Despăgubirea pentru dijma de vina ungureseü...............................................99.50 Imprumutul­ cu premiul­ ungurescu 133.C Losurile pentru regularea Tisei și Se­ghedinului........................................ 124.50 Renta de hârtie austriacă .... 81.65 Renta de arginti austriacă .... 82.20 Renta de aura austriacă.........................109.55 Lesuri din 1860 139.60 Galbeni împărătesei ..................... 5.72 Napoleon­ d’ort .................................... 9.65­/i Mărci 100 împ. germane..................... 59.72‘/j Londra 10 Livres Sterlinge . . . . 121.80 Editură și Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu.

Next