Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-07-24 / nr. 162
Nr. 162 parte după cum se aude şi moştenitorul, de tronu englesai. Conducetorul suprema ale vânătorii Pausinger a primit deja îndrumări dela curte pentru aranjarea vânătorii. După însciinţările padurarilor, fiarele sălbatice sunt în mare numără în revierulă de vânată ală prinţului. Se află în mare numără urşi, lupi, mistreţi, cerbi şi căpriore. Cetimă în „Kolozsvár“ (Nr. 175 din 1 Aug.): „Subjudele din temniţă a devenit b ună ţipă de cultură istorică. Elă este celă dintâiu care a trâmbiţată în mijloculă Slovacilor, ordinaţiunile comunale în limba maghiară. Inovaţiunea s’a făcută la ordinulă căpitanului orăşenescă şi este ună semnă pentru maghiarisarea Ţării de susă (Ungaria superioră). — Iată cu ce copilării îşi pierdă vremea şoviniştii! * * Sub titlulă: „ Unu solgăbirău modelă'1 cetimă în „Ellenzék“ dela 3 Augustă : „In persona lui Gorzo Bálint tribunalulă a condamnată pe ună însemnată solgăbirău din comitatulă Bereg. Acestă solgăbirău s’a aflată vinovată că a comisă 26 crime de defraudare şi 59 delicte de defraudărî ordinare în oficiu. Modelulă de solgăbirău a adunată banii daţi de locuitori pentru a se rescumpăra de munca comitatului fără a-i înainta la cassa comitatului. Tribunalulă l’a condamnată la 6 ani de închisore. Acâstă pedapsă însă tabla regescă a redus’o la 5 ani închisore. ** % La gimnasiula din Blașu s’au aflată cu finea anului școlară 1887—8 cu totulă 342 școlari. Dintre aceştia 307 au fostă gr. cat., 31 gr. or., 2 rom. cat., 2 mosaici.* * * Au fostă numiţi capelani militari de class a 2-a în reservă: Nicolae Avramă şi Titu Triffu-Archidimu ambii preoţi gr. cat. din diecesa Gherlei, Victoră Poruţiu preotă gr. cat. din diecesa Lugoşului, Ioană Deacu preotă gr. cat. din archidiecesa Alba-Iulia şi Băgăraşă. Aniversarea a 39-a a luptei dela Sighişora s’a serbată în biserica rom. cat. dela S. Cristură în 31 Iulie cu ună Te-Deum funebru. Şi olice ce se va înfiinţa acolo ună asilă de copii Petöfiană. * % * piarele de dincolo anunţă, că d-lă Alecsandru Ciurcu a venită din Parisă la Bucuresci spre a lua ultimele disposiţiuni în causa exposiţiunei universale din Parisă. ** * Dlă Beldimanu, noulă ministru ală României în Serbia, a presentată regelui Milană scrisorile sale de acreditare. Dlă Emilă Gica, fostă ministru plenipotenţiară ală României la Belgradă, a fostă decorată de M. S. Regele Milano cu marea cruce a ordinului Tacova. La congresul ce s’a ţinută luna trecută la Baden şi la care au luată parte delegaţii uniunei centrale a drumurilor de feră, precum şi representanţii linielor italiane şi francese, mai toate propunerile făcute de delegatură română au fostă admise. D. Costescu, subşefă ală serviciului de mişcare, a fostă delegată pentru a representa România la acelă congresă.* * * La congresul pentru studiul tuberculosei, ce se ţine actualmente la Paris, d-lă dr. Kalinderu a vorbită despre meningita tuberculosă la adulţi. Domnulă dr. Babeşu a tratată asupra asociaţiuniloră bacteriene a baccilului tuberculosei. Dşa emite opiniunea, că tuberculosa favoriséza intrarea baccililoră altoră bolnavi. La copii însă devine gravă prin producerea altui microbă, care ajută desvoltarea baccilului tuberculosă. La a treia şedinţă a congresului pentru tuberculosă (oftică) d. N. Ionescu a presentată câteva observaţiuni asupra arthritei tuberculose. Austrulă Verneuil a răspunsă medicului română, completândă observaţiunile lui. „Epoca“ este informată, că la o săptămână după reîntorcerea regelui şi reginei României din străinătate, va sosi la Sinaia Principele ereditară ală Belgiei, Baudouin, spre a le face visita. Domnulă A. G. Şuţu, profesoră de limba francesă la liceală din Iaşi, a fostă numită preşedinte ală comitetului teatrală din Bucuresci. * * * Episcopii sârbi s’au pronunţată definitivă în contra competinţei sinodului de a judeca divorţulă regelui. Metropolitulă a transmisă regelui acâstă decisiune. Se crede, că cererea de divorţă se va schimba într’o acţiune de despărţire. * * * La Vidină se descarcă de Marţi 2 vase ale companiei Dunărene, pline cu arme şi muniţiuni de răsboiu sosite din Austria pentru armata bulgară. Aceste vase, încărcate din Pesta, aducă arme ce vină directă de la o fabrică de arme din Styria. „Aurora“ din Gherla, cuprinde: I) Planură de învăţământă pentru singuraticele clase. II) Acte oficiose mai însemnate. Din aceste acte aflămă, că austritatea Sa D-lă Episcopă de Oradea-Mare Mihailu Pavelă ca patronă ală gimnasiului a bine-voită a asemna o sumă de 100 fi. d-lui profesoră Vasiliu Dumbravă pentru acoperirea speseloră unei escursiuni botanice, totodată l’a numită pe d-lă Dumbravă profesoră publică ordinară. A numită profesoră suplentă în locuia d-lui I. Clintocă pe d-lă Victoră Borlană, absolventă de teologie și filosofie. A asemnată suma de 1140 fl. în beneficiulă pânei, asemnâ d-lui prof. I. Buteanu ună ajutoră de 250 fl. pentru acoperirea speselor cedărei „Gramaticei limbei române,“ ca îndemnă la ulteriore lucrări folositore ; asemenea asemna profesorului Traiană Farcaşă 200 fl. pentru acoperirea speselor examenului profesorală etc. La acestă gimnasiu au funcţionată 13 profesori ordinari şi 4 catechete unulă pentru cofesiunea gr. or., altulă pentru cea rom. cat., al treilea pentru confesiunea helvetică şi în fine ună rabină pentru confesiunea mosaică. Au cercetat acestă gimnasiu în anulă scolastică espirată 249 studenți, anume: 64 gr. cat., 126 gr. or., 16 rom. cat., 7 de confesiunea elvetică, 8 israelițî. Numai limba română o vorbescă 35, numai cea maghiară 7. limba română-maghiară o vorbescă 148, toate 3 limbile o vorbescă 8, numai limba maghiară şi română 23. Dintre părinţii şcolarilor, 125 suntă omeni cu carte, 60 economi etc. Contingentulă celă mai mare între şcolari îlă dă comitatulă Bihorului. Pentru biblioteca gimnasială a dăruită Academia scienţifică ungurescă din Budapesta o mulţime de cărţi ungurescl, s’au primită ca donaţiunî pentru acestă bibliotecă şi alte numărose cărţi parte românescl, parte ungurescl, or altele dan acestea s’au procurat cu bani. Foi periodice : „Preotul română,“ „Foaia bisericesca şi scolastică,“ „Transilvania," „Convorbiri literare.“ Afară de acestea biblioteca a mai avută 8 foi periodice ungurescă şi germană. Colecţiunile cabinetului naturaliiloră s’au îmulţită în decursulă acestui ană. Ilustritatea Sală Episcopă de Oradea Mare a asignată spre scopulă acesta 100 fl. Forte multă a contribuită mai alesă dl. Floriană Cav. de Porcius, care pe lângă însemnatulă său concursă morală, a dăruită herbariului gimnasială o colecţiune de modelă forte instructivă, din 115 cele. Astădi herbariulă constă din 800 cele, în care sunt representate peste 110 familii. Afară de bibliotecă şi archivă au stat la disposiţiunea tinerimei diarele: „Familia,“ „Luminătorul““ şi „Gaz. Poporului.“ Averea societăţii de lectură constă din 660 fl. bani elocaţi spre fructificare. Cu stipendii au fost provăduţi 8 tineri, representândă stipendiile loră o sumă totală de 400 fl. înscrierile pe anulă viitoră descolă se voră face în 29, 30, 31 Augustă st. n. 1888, trebuinţare de beţele loră provăcjute cu cârlige. Zadarnică ostenela. Elefanţii înfuriaţi părăsiră cortegială, sparseră şirurile mulţimii şi alergară printr’o stradă laterală în Briennerstrasse şi pe piața Odeon. In urma aceasta se lăţi o panică grozavă. Toţi fugiau ca nebunii, strigăte înfiorătore umplură aerul. Caii dela trăsuri încă se speriară, gendarmeria şi miliţia nu mai puteau opri mulţimea. — Trei elefanţi speriaţi străbătură conductulă la edificiu ministeriului de resbelă. Elefanţii s’au spărită atunci, când din partea stângă a porţii triumfale trecu pe dinaintea grupei de comerciu levantină, carulă festivă represintândă industria de maşini, care avea forma unui bălaură şi pufăia tare. Trei din cei optă elefanţi legaţi de gâtă şi de piciore cu lanţuri, le rupseră, sparseră spalitulă privitorilor, rănindă greu ca la 20 de persoane. Alţi elefanţi se refugiară în hala de dinaintea teatrului residenţii, unde trântiră la pământă mai multe ţărance. Elefanţii alergară pănă în piaţa residenţei unde fură prinşi de cavalerie şi conduşi la circă. In Ludwigsstrasse , Residenzstrasse şi Briennerstrasse ei resturnară mai multe tribune şi fură rănite uşoră multe persoane. Panica se mai mări încă prin pungaşi (Pick-Pockets), cari se folosiră de acesta îmbulzelă. Câte persoane au fostă omorîte şi rănite nu se scie. In palatulă prinţului regentă Luitpold s’au adusă 15 răniţi; mai mare este numărul aceloră greu răniţi din Odeon. Caracteristică este că, după cum s’a constatată, elefanţii au cruţată pe copii, pe când călcau şi sdrobeau totă ce le eşia înainte. In oraşă circulau cele mai neliniştitore veşti despre numerala victimelor şi se vorbea chiar de mulţi morţi. * * * ** * * * * * * * * * * şi aveţi milă de mine; suntemă omeni săraci! „Ajutaţi ce sciţi şi ce puteţi!“ dise ună glasă blândă; era ală episcopului, carele se duse spre cornură casei spre răsărită, unde era şi o iconă de cele dela Nicula din Ardeală, îngenunchia acolo şi începu rugăciunile sale. „Nu te teme rele“ zise Negri, nu suntem hoţi, ci omeni buni şi creştini. Increde-te în noi, că eu sunt doctoră, te rogă dar încrede-te în noi. — pise și se sui pe cuptoriu, luâ biata femeiă în brațe, eu văcjendă acesta lăpădaiu sumanulă din spate, îlă puseiu vălătocă pe pată, ceilalți puseră și ei plăiduri pe pată, apoi Negri coborândă biata femeiă, îi rădimâ spatele de sumanulă cu plăidurile.... Momenta sacru!.... momenta straniu-seriosă!.... Ună vlădică în genunchi, se rogă tinerii boeri, surguinţî din patria loră, asistă şi ajută femeii şi.... se nasce ună copilă! ....Luaiu surcele, făcuiu focă şi apă caldă, scăldarămă copilulă (era fată) şi — „botează-lă presânţite, îi dise şi unii alţii, ceea ce se şi întâmpla, dându-i numele nouăi născute — Victoria! Iată atunci în uşa casei mă pună cu o femeiă, era bărbatulă lehuzei cu moşa din comuna Negustina (Bucovina) Tableau!.. „In viaţa mea nu am păţită atâta frică, ca în momentele acelea, când auciiamă pe Vlădica dicândă de repeţite ori în rugăciune: „Să te lapefti de Satana“ mi se turburau creerii şi nu mai sciam cine’să cei 12 in miedură nopţii prin prejurulă noului născută!“ dise sub pădurarulă la „masa botejanei“. — Episcopulă Iustină petrecu după acesta mai bine de 6 luni în Cernăuţi în casele bătrânului Hurmuzachi, care încă trăia; el cădândă Mihalache Sturza, a reintrată în ţară şi căpăta scaunulă episcopescă de Romană, dér pănă la anulă şi repausa. Pe bietulă sub-pădurară din bordeiu îlă dăruirămă noi, „12 cumetrii“, cum puturămă, dér aşa, că elă îşi cumpăra jumătate de falce de pământă, precum ne spuse când mai venea să ne vadă şi să-i mai dămă câte-o masă de cumătrie. Botezulă „din apă“ îlă completă omulă mai târdiu în parochia sa. „Unirea.“ GAZETA TRANSILVANIEI. Raporta despre Gimnasiulu superiorii gr. cat. din Beiuşu pe anul scol. 1887—8. Acestă raportă, edată de Petru Mihuţu, directoră, şi tipărită în tipografia Centenarulu din München. Conductură festivă şi turburarea lui prin elefanţii spăriaţi. Serbarea centenarului nascerii lui Ludovică I în München, amintită de noi alaltăeri, o decursă în modă forte pomposă în cele 20 zile dintâi. Conductură festivă aranjată de artiştii din München în diua a treia în memoria lui Ludovică I înfăţişă ună tablou imposantă şi grandiosă. Ună aspectă cu totulă pitorescă presentau grupele şi carele triumfale ale birjariloră şi pielariloră, cortegială secerişului, grupele măcelariloră, berariloră şi ferariloră, carăle triumfale ale comercianţiloră şi ale asociaţiunii artiştiloră. Din întâmplare cavalcada a fostă conturbată printr’o nenorocire estraordinară şi se termină printr’o panică generală înfricoşată a publicului compusă din multe mii. Proprietarul circului de acolo Magenbeck spre înfrumseţarea conductului aduse mai mulţi elefanţi, cari îi dau ună aspectă imposantă. In momentul când treceau elefanţii pe dinaintea cortului din Ludwigstrasse, unde se afla prinţulă Regentă, cam pe la 1 oră p. m. aceştia se speriară. Cornacii îşi deteră totă silinţa să liniştască animalele făcendă în 1888. Cursulu pieţei Kraşova din 4 August( st. n. 1888 Bancnote românesci Comp. 8.70 Vend. 8.74 Argintă românescă . 11 8.68 )*1 8.70 Napoleon d’ori . . . 11 9.88 11 9.92 Lire turcesci . . . 11 11.20 ii 11.24 Imperiali.................... 11 10.20 11 10.24 Galbini..................... 11 5.88 11 5.91 Scris. fonc. „Albina“ 6°/011 101.— 11 — .-» n ii 5% 11 98.— 11 98.50 Ruble rusesci . . . 11 117.— 11 118. Discontură .... kVI~-8% pe ană. Cursul la bursa de Viena din 3 August, st. n. 1888. Renta de aură 40/0............................... Renta de hârtiă5°/o............................... Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1 ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor ferate de pstă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căilor ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare......................... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timișă . . . Bonuri cu cl. de sortare . . . . . Bonuri rurale transivane.................... Mărci 100 împ. germane.................... Londra 10 Livres Sterlinge . . . . Imprumutură cu premiură ungurescă Renta de hârtiă austriacă . . . . Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă..................... Losuri din 1860 .................................... Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr . . Losurile pentru regularea Tisei şi Seghedinului................................... . Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă........................................ Bonuri croato-slavone......................... Galbeni împărătesei .......................... Napoleon d’ori........................................ 101.35 91. 151.25 98.30 5.81 975 V. 115.105.— 104.80 104.80 104.80 104.40 60.25 123.35 131.50 81.85 82.50 111.— 138.30 867.— 307.50 314.20 124.80 100.50 104.— Editorii și Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureșianu. Bursa de Bucurescî. Cotă oficială dela 21 Iuliest. v. 1888. Comp. vend. Renta română 5w/0....................— --.-- Renta rom. amort. 5°/0 . . . 93. V2 94.— Renta convert. 6°/0.................... 93.— 90.7, Impr. oraş. Buc. 10 fr. . . . 37.— 42. -Credit fonc. rural 7°/0 . . . 006,«/4 106.3/« ii ii ii 5% 92.3/4 93. „ „ urban 7°/0 .... 104.7, 105-— n n n 6°/0.... 98.7, 99.7, » » 5%. . . . 88.— 88.7« Banca naţ. a Rom. 500 Lei. . 940.— 960.— Ac. de asig. Dacia-Rom.. . . 220.— 225.— Aură contra bilete de bancă . 16.40 16.65 Bancnote austr. contra aură. . 2.01 2.02 Aură contra argintă sau bilete 16.— 16.7, Florină valoare austriacă . . . 2.302.30