Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)

1888-07-31 / nr. 168

BétEtfintea, Administratiunen Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancine nu se pri- Onescu, Manus,rip­e nu se re­­trimi.ii! „Gazeta“ iese în fie­care di. Momente pentru Austro-Ungaria Pe unu ană 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe rmi anii 40 franci, pe şaee lunî 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Braşov­: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiul I I., pe unu anu. 10 fl., pe şase lunî 5 fl., pe trei lunî 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl., pe sese lunî 6 fl., pe trei lunî 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 banî. Atâtă abonamentele câtă și inserțiunile sunt a se plăti înainte. Birourile de asuaciun: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în VIena: hudoif Masse. Haasenslem & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schalek, Alois Berndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan­­ntbtrg ; în Budapesta: A. V. Gold­berger. Anton Mezei, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L. Daube; în Ham­burg: A. Steiner. Preţul i iserţiuniloru: o seriă garmonda pe o coloana 6 er. şi 80 er. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă si invoiela. Reclame pe pagina IlI-a o se­ria 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 168. Braşovi, Duminecă 31 Iulie (12 Augustt) 1888. Braşovii, 30 Iulie st. v. 1888. Vorbeam­­ în revista de erî de mişcarea națională în Austria. Sunt cei drepte mari nemulţămirile şi acolo, dar ori şi câtă s’ar jălui unii şi alţii, fapta este şi remâne, că dincolo de Laita, causa naţio­nalităţii era deşi înainteză forte în­cetă şi greu este totuşi în pro­gresă şi nu în regresă. Altfel nu stau lucrurile la noi, dincoce de Laita. Aici i se pare observatorului superficială, care nu cunosce adevărata stare a lucru­ri­lor­, că ar fi încetată orice miş­care naţională. O tăcere adâncă domnesce mai pretutindenea. Nu­mai ici colo se ivesce câte ună scandală provocată de ordinară de omenii guvernului cu scapă de a intimida pe cei slabi de angeră şi a terorisa massele. De-o mulţămire a naţionalită­­ţilor­ nemaghiare, de-o sprijinire flă­câtă de neînsemnată a causei loră culturale şi naţionale, nici po­menire nu se mai face sub „pă­­rintesculu“ guvernă ală lui Tisza. Totă acţiunea, ce se desvoltă aici cu privire la naţionalităţi se măr­­ginesce la agitaţiunile şovinistice ale pressei maghiare în contra şcolilor­ şi a instituţiunilor­ Ro­­mânilor­, Slovacilor, Serbilor, etc. ce şi-au mai conservată caracte­­rulă naţională precum şi la mă­surile nedrepte şi asupritore ce se iau mereu cu scapă de a le slăbi şi distruge. Este o stare de narcotisare forţată, în care se află acei naţio­nalităţile nemaghiare faţă cu vol­­niciile celor­ dela putere. In asemeni împrejurări nu e mi­rare, deca nemulţămirea, a căreia liberă manifestare este aici supri­mată, îşi caută resuflătorî şi afară de graniţele monarchiei. Cu­ o asemenea apariţiune se ocupă „Pester Lloyd“ în numă­­rul­ său din urmă, vorbindă de celă mai nou apelă ală „Om­­ladinei“ sârbesc!, publicată în or­­ganulă radicaliloră din Belgradă. Ca de ordinară foia guvernu­lui ungurescă atribue acesta agi­taţiune pretinselor­ inştiinţe „pan­­slaviste“ şi nu vrea nicidecum să admită, că Serbii din Ungaria au cause de a fi foarte nemulţumiţi cu sartea loră şi că acesta ne­mulţumire este isvorulă din care se adapă Omladiniştii. „Pester Lloyd“ comunică unele pasage din apelulă „Omladinei în­trunite,“ care înainte de toate se plânge asupra stării apăsate a po­porului serbescă în genere. Acestă poporă, orice apelulă, abia numără 7 milioane şi este împărţită între o mulţime de guverne. Din tota­litatea Serbilor, trăiescă 27 pro­cente în regatul­ Serbiei, 16 pro­cente în Bosnia şi Herţegovina, 9 procente în Bacica şi Bănată, 25 procente în Croaţia, Slavonia şi Sirmia, 9 procente în Dalmaţia şi Istria, 2 procente în Muntenegru, 12 procente în Serbia vechiă şi Macedonia. Peste jumătate din toţi Ser­bii suntă de religia ortodocsă, a treia parte suntă catolici şi 1/v2 parte suntă mohamedan!; ei n’au o literatură unitară naţională şi n’au ună centru comună ală ei, ci se nutrescă din Belgradă, Neo­­planta, Agramă, Seraievo, Cetinie şi Zara mai alesă ca hrană spiri­tuală străină. Aşadar —­­fice ape­lulă, şi puţina putere de care dis­pune poporală nostru este parali­­sată prin aceasta divisiune multiplă a lui. După ce se plânge apoi că Serbii sunt­ esploataţi pentru sco­puri străine, apelul­ „Omladinei întrunite“ (zice: „Poporală nostru are în toate ţările o singură pro­blemă, întâia de a combate ener­gică influinţele străine şi de a păstra şi apăra individualitatea nostră naţionala; al­ doilea de a se oţări şi a se întări ca să potă crea unitatea naţională în local­ divisiunei de aeji. Omladina e în prima linie chiămată de a lucra pentru ajungerea acestor­ scopuri. “ „Pester Lloyd“ constată, că a­­ceste agitaţiuni ale „Omladinei“ n’au avut pănă acuma succese practice, nici în Ungaria, nici în vecinătatea ei imediată şi după ce le pune numai şi numai în con­­turăunoră „panslaviştî“ neastâmpă­raţi cjice: „Serbii suntă ună poporă deş­teptă şi ei sciu, că işi potă vede împlinite multă mai curendă şi mai desăvârşită dorinţele lor­ în­dreptăţite între marginile consti­tuţiei unguresc! prin deputaţii lor, decât prin declamaţiunile Omla­­diniştiloru. Tăria statului ungară zace în instituţiunile sale liberale, cei din Neoplanta şi Belgradă, ca cei din Cetinie voră esperia dér, că în ce privesce pe Serbii Unga­riei tote silinţele loră suntă za­darnice.“ Este în adevără térte catego­rică şi încreciutu, acestă limbagiu. Dér ere corespunde asigurarea, că Sârbii din Ungaria suntă mulţu­miţi cu sortea loră și starea ade­vărată a lucrurilor­? Eată o întrebare gravă, care nu se poate deslega prin trase a­­măgitore, ci numai printr’o sin­ceră aplicare a principiilor­ de egală îndreptățire națională. Cei ce sciu cum suntă tratați Sârbii din Ungaria în realitate nu voră cade dor în greşeala fetei din Pesta, de-a crede că Ungaria e a­­sigurată contra oricărora înrîurinţe periculoase ale propagandei om­­ladiniste. Linişcea ce domnesce acei între Serbii din Ungaria nu poate fi ună argumentă de ajunsă spre a-i declara mulţămiţî. Finanţele Di». Ministerială ungurescă de finanţe a publicatu resultatulu manipulărei finan­­celora statului pe cvartalulă al­ doilea din anulă curenta. In privinţa acesta datele statistice ale ministeriului suntă, la părere, forte îmbucurătore. Venitele au fostă cu 14,044,337 fl. mai mari ca în aceeaşi periodă a anului trecută; ase­menea şi erogaţiunile au fostă mai pu­ţine cu 9.224.235 fl. 34 cr. ca în aceeaşi periodă a anului trecută, va­so­dică se arată în financele statului o îmbunătăţire de 23.268.573 fl. 19 cr. De vreme ce însă şi cvartalulă primă ală acestui ană s’a încheiată cu ună excedentă la percepțiuni de 1.397,121 fl. 4 cr., starea financiară a Ungariei în întregă semestrulă primă s’a îmbunătățită în totală cu 24.665,694 n. 23 cr. In adevără, aceste cifre arată ună resultată destulă de frumosă într’ună timpă atâtă de scurtă. S’ar pare că e pe cale de a se împlini profeţia minis­trului preşedinte Tisza, care disese, că în scurtă timpă are se mântuescă Un­garia de deficite. Asemeni iluzii se perdă însă îndată ce vomă considera mai deaproape starea lu­crului. Ministerială de finance a emisă în acestă cvartală obligaţiuni în suma de 8.018,111 fl. 82 cr. rentă de hârtiă și 4.442,474 fl. rentă de aură, va să­dică a sporită datoriile statului cu 12.460,585 fl. 82 cr., ceea ce însă în ală 2-lea cuar­­tală a anului trecută nu s’a întâmplată. Subtragându - se dâră aceasta nouă datoriă din venitură brută ală percep­­țiuniloră, adevărata îmbunătățire a finan­­celoră în acestă cvartală se reduce nu­mai la 1.573,752 fl. 3 cr. Nici aceasta sumă însă nu e de na­tură prea îmbucurătore, deci considerăm că singură numai dările directe au con­tribuită la ea cu 1.794,173 fl., ca să ajică cu mai multă chiar de cum face în­tregă excedentul primului cuartală, îm­prejurarea acesta, că adecă dările s’au putută încassa cu ună succesă atâtă de bună, nu va să efic& însă nici pe de­parte, că doră s’ar fi îmbunătăţită sar­tea materială a contribuabililor­, ci pur şi simplu atestă energia esecutoriloru, cari au solutit să liciteze pentru dare moşiile oameniloru cu mai multă zelă ca altădată. Ceea ce s’ar puté dice, că arată în­tr’ună stată îmbunătăţirea sorţii mate­riale a locuitorilor­, ar fi venitură dări­­loră de consumă, căci aceste dări nu flăcărui omă ’i se impună, precum se impună dările directe, ci le plătescă nu­mai acei locuitori, deca sunt omeni cu judecată, cari se simtă în stare a­ le plăti și de bunăvoiă se angagieză la acesta. Venitulă dăriloră de consumă însă în anulă acesta față cu anulă trecută arată o decrescere grozavă. Cu 1 mii. 467 de mii 641 fl. 60’/2 cr. s’a incassată în rubrica aceasta mai puțină în cvartalulă ală doilea ală anului acestuia, ca în ală 2-lea cvartală ală anului trecută. Deca dâră venitulă dăriloră de con­sumă arată o decrescere atâtă de mare, în timpă ce venitulă dăriloră directe s’a sporită, aceasta nu dovedesce nici mai multă, nici mai puţină, decâtă că la în­­cassarea dăriloră s’a eserciată o presiune multă mai mare, decum ar fi fostă per­misă faţă cu starea deplorabilă materială a locuitorilor­. Ca încheiere mai adaugemă, că darea pe tăbacă a adusă în cvartalulă al­ 2-lea din anulă curentă mai puţină venită cu 354.528 fl. 171/2 cr. ca în aceeaşi periodă a anului trecută. Causa acestei apari­­ţiuni de sigură este a se căuta în îm­prejurarea, că preţulă tutunului s’a scum­pită. Scimă tot­odată, că s’a urcată şi darea pe zahară, bere, vină şi carne, cu toate acestea însă venitulă dăriloră de consumă e multă mai mică ca altă­dată. Deca dela ministrula președinte Tisza va isbuti totă atâtă de puțină se mân­­tueascá Ungaria de deficite, cum a isbu­­tită pănă acum se sporescu venitele Un­gariei prin urcarea dăriloră de consumă, atunci pănă-i lumea nu va scăpa Unga­ria de deficite. SCHMIE PILEI. După cea mai nouă statistică oficiosă, ce s’a publicată cu privire la importulă și esportula Ungariei, în decursul­ lunei lui Aprilie Ungaria a importată marfă în greutate de 1.213,460.04 mărl metrice, în timpă ce esportulă er­a dată cifra de 2.602.736.81 m. m. In aceste cifre, celă mai mare contingență îlă dă Austria, apoi Germania etc. In România s’au ex­portată 25.443 m. m. și s’au importată de acolo 26.348 m. m. * * * Conducătorulă săpăturiloră din Car­­nutum,—ținutulă de lângă Deutsch-Alten­­burg—inginerulă profesoră Alois Hauser avu presupunerea, că pe ținutură între colțură nordă-estică ală castrului și Deutsch Altenburg, trebue să se afle un amfiteatru romană. Aceasta presupunere a devenită realitate acum, când s’au făcută săpături pe loculă numită. Săpăturile de pănă acum, cari se continuă cu zelă mare, au dată ună resultată surprindă­­toră s’au aflată ziduri solide, bine con­servate, cari representau ună felă de ziduri interne și esterne ale sireloră de bănci amfiteatrale și nisce ziduri radiale de împreunare. Totă asemenea s’a des­­gropată Arena, ală cărei pavagiu este încă în starea cea mai bună. S’a mai aflată și drumulă romană, care vine din castru și trece pe dinaintea arenei. Deja la 4—5 policari sub pămentă s’au găsită, didurile periferiale, pe cari pe lângă totă spațiulă neînsemnată s’au semănata bu­cate, cari cresceau bine. Numai câtă coloarea grâneloră necoapte încă arăta o mare diferență în toate acele locuri unde se aflau zidurile sub ele, ceea ce inse trebuia bine observată. Și tocmai a­­ceasta împrejurare­a condusă la desco­perirea importantă. Pe aceasta diferință s’a observată într’o di profitulă teatrului îngropată desemnată în bucate. Pe lângă acesta se mai descoperi, că centura se lasă în mijlocă în formă de terassă și mijloculă însuși ia forma unei alvni. A­­ceste puncte de mânecare n’au înșelată presupunerea. Acum se va desgropa întregă teatrulă și după aceea se va pute și măsura esactă. * * * Comercială de cereale este în Ti­miș­oara cam de vr’o 5 (fii) forte ani­mată și transportele suntă așa de mari cum de mulți ani n’au mai fostă. Es­portulă de grâu cătră Francia a luată în­­filele din urmă dimensiuni forte mari. S’au făcută prenotațiuni de transporturi cu deosebire pentru liniile ungare ale călei ferate de stidă şi pentru liniele fe­rate de stată austriace şi ungare. In Nordă nu s’au schimbată relaţiunile. * *­­* „Românului“ ’i se scrie din Tumulă Severină: „La 6, 7, şi 8 a­­. c. s’a ţinută în Orşova, aprope de Vorciorova, adunarea generală a învăţătorilor­ din Bă­­natu. Au luată parte ca la 600 învăţă­tori de diferite naţionalităţi. S’au ţinută conferinţe şi discursuri, s’au făcut d es­­cursiuni pe la Ada-Kaleh şi diferite la-

Next