Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-07-31 / nr. 168
BétEtfintea, Administratiunen Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancine nu se pri- Onescu, Manus,ripe nu se retrimi.ii! „Gazeta“ iese în fiecare di. Momente pentru Austro-Ungaria Pe unu ană 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe rmi anii 40 franci, pe şaee lunî 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşov: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiul I I., pe unu anu. 10 fl., pe şase lunî 5 fl., pe trei lunî 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl., pe sese lunî 6 fl., pe trei lunî 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 banî. Atâtă abonamentele câtă și inserțiunile sunt a se plăti înainte. Birourile de asuaciun: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în VIena: hudoif Masse. Haasenslem & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schalek, Alois Berndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Danntbtrg ; în Budapesta: A. V. Goldberger. Anton Mezei, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L. Daube; în Hamburg: A. Steiner. Preţul i iserţiuniloru: o seriă garmonda pe o coloana 6 er. şi 80 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si invoiela. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 168. Braşovi, Duminecă 31 Iulie (12 Augustt) 1888. Braşovii, 30 Iulie st. v. 1888. Vorbeam în revista de erî de mişcarea națională în Austria. Sunt cei drepte mari nemulţămirile şi acolo, dar ori şi câtă s’ar jălui unii şi alţii, fapta este şi remâne, că dincolo de Laita, causa naţionalităţii era deşi înainteză forte încetă şi greu este totuşi în progresă şi nu în regresă. Altfel nu stau lucrurile la noi, dincoce de Laita. Aici i se pare observatorului superficială, care nu cunosce adevărata stare a lucrurilor, că ar fi încetată orice mişcare naţională. O tăcere adâncă domnesce mai pretutindenea. Numai ici colo se ivesce câte ună scandală provocată de ordinară de omenii guvernului cu scapă de a intimida pe cei slabi de angeră şi a terorisa massele. De-o mulţămire a naţionalităţilor nemaghiare, de-o sprijinire flăcâtă de neînsemnată a causei loră culturale şi naţionale, nici pomenire nu se mai face sub „părintesculu“ guvernă ală lui Tisza. Totă acţiunea, ce se desvoltă aici cu privire la naţionalităţi se mărginesce la agitaţiunile şovinistice ale pressei maghiare în contra şcolilor şi a instituţiunilor Românilor, Slovacilor, Serbilor, etc. ce şi-au mai conservată caracterulă naţională precum şi la măsurile nedrepte şi asupritore ce se iau mereu cu scapă de a le slăbi şi distruge. Este o stare de narcotisare forţată, în care se află acei naţionalităţile nemaghiare faţă cu volniciile celor dela putere. In asemeni împrejurări nu e mirare, deca nemulţămirea, a căreia liberă manifestare este aici suprimată, îşi caută resuflătorî şi afară de graniţele monarchiei. Cu o asemenea apariţiune se ocupă „Pester Lloyd“ în numărul său din urmă, vorbindă de celă mai nou apelă ală „Omladinei“ sârbesc!, publicată în organulă radicaliloră din Belgradă. Ca de ordinară foia guvernului ungurescă atribue acesta agitaţiune pretinselor inştiinţe „panslaviste“ şi nu vrea nicidecum să admită, că Serbii din Ungaria au cause de a fi foarte nemulţumiţi cu sartea loră şi că acesta nemulţumire este isvorulă din care se adapă Omladiniştii. „Pester Lloyd“ comunică unele pasage din apelulă „Omladinei întrunite,“ care înainte de toate se plânge asupra stării apăsate a poporului serbescă în genere. Acestă poporă, orice apelulă, abia numără 7 milioane şi este împărţită între o mulţime de guverne. Din totalitatea Serbilor, trăiescă 27 procente în regatul Serbiei, 16 procente în Bosnia şi Herţegovina, 9 procente în Bacica şi Bănată, 25 procente în Croaţia, Slavonia şi Sirmia, 9 procente în Dalmaţia şi Istria, 2 procente în Muntenegru, 12 procente în Serbia vechiă şi Macedonia. Peste jumătate din toţi Serbii suntă de religia ortodocsă, a treia parte suntă catolici şi 1/v2 parte suntă mohamedan!; ei n’au o literatură unitară naţională şi n’au ună centru comună ală ei, ci se nutrescă din Belgradă, Neoplanta, Agramă, Seraievo, Cetinie şi Zara mai alesă ca hrană spirituală străină. Aşadar —fice apelulă, şi puţina putere de care dispune poporală nostru este paralisată prin aceasta divisiune multiplă a lui. După ce se plânge apoi că Serbii sunt esploataţi pentru scopuri străine, apelul „Omladinei întrunite“ (zice: „Poporală nostru are în toate ţările o singură problemă, întâia de a combate energică influinţele străine şi de a păstra şi apăra individualitatea nostră naţionala; al doilea de a se oţări şi a se întări ca să potă crea unitatea naţională în local divisiunei de aeji. Omladina e în prima linie chiămată de a lucra pentru ajungerea acestor scopuri. “ „Pester Lloyd“ constată, că aceste agitaţiuni ale „Omladinei“ n’au avut pănă acuma succese practice, nici în Ungaria, nici în vecinătatea ei imediată şi după ce le pune numai şi numai în conturăunoră „panslaviştî“ neastâmpăraţi cjice: „Serbii suntă ună poporă deşteptă şi ei sciu, că işi potă vede împlinite multă mai curendă şi mai desăvârşită dorinţele lor îndreptăţite între marginile constituţiei unguresc! prin deputaţii lor, decât prin declamaţiunile Omladiniştiloru. Tăria statului ungară zace în instituţiunile sale liberale, cei din Neoplanta şi Belgradă, ca cei din Cetinie voră esperia dér, că în ce privesce pe Serbii Ungariei tote silinţele loră suntă zadarnice.“ Este în adevără térte categorică şi încreciutu, acestă limbagiu. Dér ere corespunde asigurarea, că Sârbii din Ungaria suntă mulţumiţi cu sortea loră și starea adevărată a lucrurilor? Eată o întrebare gravă, care nu se poate deslega prin trase amăgitore, ci numai printr’o sinceră aplicare a principiilor de egală îndreptățire națională. Cei ce sciu cum suntă tratați Sârbii din Ungaria în realitate nu voră cade dor în greşeala fetei din Pesta, de-a crede că Ungaria e asigurată contra oricărora înrîurinţe periculoase ale propagandei omladiniste. Linişcea ce domnesce acei între Serbii din Ungaria nu poate fi ună argumentă de ajunsă spre a-i declara mulţămiţî. Finanţele Di». Ministerială ungurescă de finanţe a publicatu resultatulu manipulărei financelora statului pe cvartalulă al doilea din anulă curenta. In privinţa acesta datele statistice ale ministeriului suntă, la părere, forte îmbucurătore. Venitele au fostă cu 14,044,337 fl. mai mari ca în aceeaşi periodă a anului trecută; asemenea şi erogaţiunile au fostă mai puţine cu 9.224.235 fl. 34 cr. ca în aceeaşi periodă a anului trecută, vasodică se arată în financele statului o îmbunătăţire de 23.268.573 fl. 19 cr. De vreme ce însă şi cvartalulă primă ală acestui ană s’a încheiată cu ună excedentă la percepțiuni de 1.397,121 fl. 4 cr., starea financiară a Ungariei în întregă semestrulă primă s’a îmbunătățită în totală cu 24.665,694 n. 23 cr. In adevără, aceste cifre arată ună resultată destulă de frumosă într’ună timpă atâtă de scurtă. S’ar pare că e pe cale de a se împlini profeţia ministrului preşedinte Tisza, care disese, că în scurtă timpă are se mântuescă Ungaria de deficite. Asemeni iluzii se perdă însă îndată ce vomă considera mai deaproape starea lucrului. Ministerială de finance a emisă în acestă cvartală obligaţiuni în suma de 8.018,111 fl. 82 cr. rentă de hârtiă și 4.442,474 fl. rentă de aură, va sădică a sporită datoriile statului cu 12.460,585 fl. 82 cr., ceea ce însă în ală 2-lea cuartală a anului trecută nu s’a întâmplată. Subtragându - se dâră aceasta nouă datoriă din venitură brută ală percepțiuniloră, adevărata îmbunătățire a financeloră în acestă cvartală se reduce numai la 1.573,752 fl. 3 cr. Nici aceasta sumă însă nu e de natură prea îmbucurătore, deci considerăm că singură numai dările directe au contribuită la ea cu 1.794,173 fl., ca să ajică cu mai multă chiar de cum face întregă excedentul primului cuartală, împrejurarea acesta, că adecă dările s’au putută încassa cu ună succesă atâtă de bună, nu va să efic& însă nici pe departe, că doră s’ar fi îmbunătăţită sartea materială a contribuabililor, ci pur şi simplu atestă energia esecutoriloru, cari au solutit să liciteze pentru dare moşiile oameniloru cu mai multă zelă ca altădată. Ceea ce s’ar puté dice, că arată într’ună stată îmbunătăţirea sorţii materiale a locuitorilor, ar fi venitură dăriloră de consumă, căci aceste dări nu flăcărui omă ’i se impună, precum se impună dările directe, ci le plătescă numai acei locuitori, deca sunt omeni cu judecată, cari se simtă în stare a le plăti și de bunăvoiă se angagieză la acesta. Venitulă dăriloră de consumă însă în anulă acesta față cu anulă trecută arată o decrescere grozavă. Cu 1 mii. 467 de mii 641 fl. 60’/2 cr. s’a incassată în rubrica aceasta mai puțină în cvartalulă ală doilea ală anului acestuia, ca în ală 2-lea cvartală ală anului trecută. Deca dâră venitulă dăriloră de consumă arată o decrescere atâtă de mare, în timpă ce venitulă dăriloră directe s’a sporită, aceasta nu dovedesce nici mai multă, nici mai puţină, decâtă că la încassarea dăriloră s’a eserciată o presiune multă mai mare, decum ar fi fostă permisă faţă cu starea deplorabilă materială a locuitorilor. Ca încheiere mai adaugemă, că darea pe tăbacă a adusă în cvartalulă al 2-lea din anulă curentă mai puţină venită cu 354.528 fl. 171/2 cr. ca în aceeaşi periodă a anului trecută. Causa acestei apariţiuni de sigură este a se căuta în împrejurarea, că preţulă tutunului s’a scumpită. Scimă totodată, că s’a urcată şi darea pe zahară, bere, vină şi carne, cu toate acestea însă venitulă dăriloră de consumă e multă mai mică ca altădată. Deca dela ministrula președinte Tisza va isbuti totă atâtă de puțină se mântueascá Ungaria de deficite, cum a isbutită pănă acum se sporescu venitele Ungariei prin urcarea dăriloră de consumă, atunci pănă-i lumea nu va scăpa Ungaria de deficite. SCHMIE PILEI. După cea mai nouă statistică oficiosă, ce s’a publicată cu privire la importulă și esportula Ungariei, în decursul lunei lui Aprilie Ungaria a importată marfă în greutate de 1.213,460.04 mărl metrice, în timpă ce esportulă era dată cifra de 2.602.736.81 m. m. In aceste cifre, celă mai mare contingență îlă dă Austria, apoi Germania etc. In România s’au exportată 25.443 m. m. și s’au importată de acolo 26.348 m. m. * * * Conducătorulă săpăturiloră din Carnutum,—ținutulă de lângă Deutsch-Altenburg—inginerulă profesoră Alois Hauser avu presupunerea, că pe ținutură între colțură nordă-estică ală castrului și Deutsch Altenburg, trebue să se afle un amfiteatru romană. Aceasta presupunere a devenită realitate acum, când s’au făcută săpături pe loculă numită. Săpăturile de pănă acum, cari se continuă cu zelă mare, au dată ună resultată surprindătoră s’au aflată ziduri solide, bine conservate, cari representau ună felă de ziduri interne și esterne ale sireloră de bănci amfiteatrale și nisce ziduri radiale de împreunare. Totă asemenea s’a desgropată Arena, ală cărei pavagiu este încă în starea cea mai bună. S’a mai aflată și drumulă romană, care vine din castru și trece pe dinaintea arenei. Deja la 4—5 policari sub pămentă s’au găsită, didurile periferiale, pe cari pe lângă totă spațiulă neînsemnată s’au semănata bucate, cari cresceau bine. Numai câtă coloarea grâneloră necoapte încă arăta o mare diferență în toate acele locuri unde se aflau zidurile sub ele, ceea ce inse trebuia bine observată. Și tocmai aceasta împrejurarea condusă la descoperirea importantă. Pe aceasta diferință s’a observată într’o di profitulă teatrului îngropată desemnată în bucate. Pe lângă acesta se mai descoperi, că centura se lasă în mijlocă în formă de terassă și mijloculă însuși ia forma unei alvni. Aceste puncte de mânecare n’au înșelată presupunerea. Acum se va desgropa întregă teatrulă și după aceea se va pute și măsura esactă. * * * Comercială de cereale este în Timișoara cam de vr’o 5 (fii) forte animată și transportele suntă așa de mari cum de mulți ani n’au mai fostă. Esportulă de grâu cătră Francia a luată înfilele din urmă dimensiuni forte mari. S’au făcută prenotațiuni de transporturi cu deosebire pentru liniile ungare ale călei ferate de stidă şi pentru liniele ferate de stată austriace şi ungare. In Nordă nu s’au schimbată relaţiunile. * ** „Românului“ ’i se scrie din Tumulă Severină: „La 6, 7, şi 8 a. c. s’a ţinută în Orşova, aprope de Vorciorova, adunarea generală a învăţătorilor din Bănatu. Au luată parte ca la 600 învăţători de diferite naţionalităţi. S’au ţinută conferinţe şi discursuri, s’au făcut d escursiuni pe la Ada-Kaleh şi diferite la-