Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-08-05 / nr. 172
Redactiunea, Administratiunea Tipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefrancace nu se primescu, ManuStripe nu se retrimi’ru! Birourile le anuncări: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în Viena: Rudolf Müsse, Haasenstem & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.J hikes, A. Oppelik, J. Danncberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G.L. Daube; în Hamburg: A. Steiner. Preţulu inserţiuniloru: o seria garmonda pe o coloana 6 er. ai BO cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă si invoiela. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. sau 30 bani. Nr. 172. Brașovu, Vineri 5 (17) Augusta 1888. „Gazeta" iese în fie-care ()i. Abonamente pentru Austro-Ungaria Pe unu anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România și străinătate. Pe unu anu 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumera la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşov: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagiul I I., pe liniianu 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du s u 1 u în casă. Pe unu anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. sau 15 bani. Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Brasovu, 4 Augustu st. v. 1888. Este caracteristică şi instructivă paralela, ce-o face (ziarulu stângei estreme maghiare „Egyetértés“ între guvernulu de mai înainte ală Nemţiloru liberali-centralişti din vustria şi guvernulu Taaffe de astăzî, din incidentulu jubileului ce s’a serbată în onóarea cestui din urmă cjilele aceste, când s’au împlinită nouă anî dela venirea lui la putere. „In ce ne privesce pe noi, cjice „Egyetértés“, „nu dorimu nicidecum se se reîntorcă acelă timpu când centraliştii nemţi au fostă în Austria în majoritate şi când a loră a fostă mărirea şi puterea. Aceştia încă totă mai visau în continuu de unitatea imperiului şi de împărăţia absolută şi priveau corcita constituită dela 1867 numai ca una, pe care a dat’o puterea „legitimă“ într’ună momentă de slăbiciune şi cu acelă cugetă reservată ca la o binevenită ocasiune se o ia îndereptă“ „Ministerială Taaffe e multă mai bună pentru noi, fiindcă dela ună guvernă care asolută se între în tocmelă cu Cehii, Polonii, Slovenii, şi şî-a înscrisă pe stindartul seu de visa : „Recht für Alle“ (dreptate pentru toţi) mai puţină amă trebuită se ne aşteptămă că va aspira se confisce drepturile nóstre. Şi nici că ne putemă plânge, că guvernul Taaffe ar fi ameninţată poziţia nostră de dreptă publică şi politică!!!...“ Vase este aşa de sinceră foia independenţilor de-a recunoasce, că ună guvernă austriacă, a cărui programă se baseza pe principiul d de egală îndreptăţire naţională, este mai puţină periculosă pentru independenţa constituţională a Ungariei,, de câtă ună guvernă centralistă şi suprematistă. Numai câtă în sinceritatea ei memorata foia trece cu vederea, că acesta recunoscere conţine totodată o formidabilă acusare în contra sistemului centralistă şi suprematistă maghiară. Déca este adevărată, că ună guvernă, care şî-a scrisă pe drapelul seu devisa „dreptate pentru toţi, “ oferă Maghiarii oră mai multă garanţiă în contra tendinţelor, de-a li se confisca drepturile, atunci totă aşa de adevărată este, că sistemulă de guvernare actuală ungurescă care şi-a luată ca devisă „dreptate numai pentru Maghiari, “ trebue să fiă considerată atâtă de popoarele de dincolo de Laita,câtăşi mai mult de popoarele de dincoce, cari trăescă sub densulă şi a căroră drepturi naţionale au fostă în realitate confiscate, ca ună sistemă, ce ameninţă libertatea şi drepturile lor. Ori dera nu cumva supremaţia maghiară se bucură de ună deosebită privilegiu de a nu fi ameninţătore pentru libertatea altor popore ? Asta credemă că nu o va afirma nici chiar „Egyetértés“, după ce se esprimă astfel despre guvernul de dincolo, care a intrată în tocmeala cu naționalitățile. Ună lucru însă n’ară trebui să-lă treaca cu vederea cei dela foaia kosuthistă. Bine că guvernul Taaffe respecteaza posițiunea de dreptă publică și politică a Ungariei, dar nu se poate nega de altă parte, că naționalitățile din Austria , Cehii, Slovenii ş. a. pentru aceea nu surită nicidecum mai liniştite faţă cu aspiraţiunile şovinismului ungurescă, care împiedecă realizarea unei bune tocmeli între ele şi guvernul Taaffe. Deocamdată poate să nu fie ameninţată poziţia de dreptă publică şi politică a Ungariei din partea ocârmuirii austriace, dar oare nu se gândesce „Egyetértés“ la conflictulă ce trebue să se nască mai curendă ori mai târziu între două sisteme de guvernare cu principii diametrală opuse ? Și apoi unde rămâne tăria dreptului pe care să razimă Ungaria, dăcă printr’ună sistemă, care nemulţămesce în gradulă celă mai estremă majoritatea propriei poporaţiuni, se face imposibilă consolidarea statului pe base trainice ? Dar n’a fostă — 4i°e „Egyetértés“ — nici guvernul Taaffe mai bună ca celelalte în ceea ce privesce afacerile comune. Aici a cedată și elă mereu, și nu s’a opusă nici chieltuieleloră enorme de înarmare, nici pretensiunilor d esagerate cu scopă de a despoia buzunarele contribuabililoră. S’a încovoiată ca trestia la suflarea vântului, și a fostă slabă, dar mai slabă ca elă a fostă guvernulu Tisza, care a făcută să se ratifice de parlamentulă ungurescă toate proiectele câte s’au stabilită în Viena. Va fi fostă mai slabă guvernula Tisza, şi nici nu se putea altfelă, pentru că, pe când ministeriulă Taaffe se razimă pe o politică sănătosă faţă cu naţionalităţile, cabinetul Tisza trebue să platesca scumpă, prin continue concesiuni, politica sa șovinistă și asupritoare din întru. Comercialu Ungariei cu terne străine în 1887. Comerciulu Ungariei în decursulu anului 1887 în comparațiă cu anula precedentă 1886 dă următorul resultală: In 1887 Ungaria a importată mai multă cu 19.490,542 fl. ca în anul 1886, în timpă ce faţă cu acelaşi ană exportulă ei a fostă mai puţină cu 13.183,798 fl. Importulă a crescută mai vertosă la: tăbacă, legume, beuturi, mărfuri de bumbacă, haine de viă, lânăriă, îmbrăcăminte, piele şi mărfuri de piele, şi metale nobile. Faţă cu acestea exportulă a crescută mai vertosă la: legume, lemnele brute şi scânduri, materiele argăsitore, fieră, mărfuri de fieră şi metale nobile. Importulă a scădută mai vertosă la: mărfurile coloniale, zahară şi articule de bucate. Faţă cu acesta însă exportată a scădută la: porci, cai, lână brută, tăbaculă brută, cucuruză, presti şi în fine materiile explosibile. Aşa dară mulţi din articulii mai principali-de Icomerciuai Ungariei au rămasă în anulă acesta îndărătă cu exportulă, ceea ce a contribuită mai vertosă la deficitulă comerciului Ungariei în an. 1887. Deficitulă comerciului Ungariei cu firile streine in anulă 1887 se evaluază la suma de 34.627,907 fl. v. c. Față cu anulă precedentă 1886, deficitulă a crescută cu 32.674,335 fl. Se aruncămă acum o privire asupra comerciului Ungariei cu ţările străine în decursula celoră cinci ani din urmă. In cursulă acestoră 5 ani din urmă importulă Ungariei a fostă de 2.277.181.552 fl., seu 52'36°/o; crportulă în anii aceştia 2.071.887.562 fl., seu 47.64°/0- Escedentulă importului în aceşti cinci ani din urmă face aşa deră 265.293.990 fl. v. a. Decă acestă colosală sumă o împărţimă cu numărulă aniloră, resultă ună def cită anuală alu comerciului Ungariei cu țările străine de 41.058,798 fl. Din importulă totală ală anului 1887, care representă suma de 440.619,404 fl., la importulă de fabricate se vine suma de 368.750.065 fl. Faţă cu anulă 1886 importulă de fabricate s’a sporită cu 11.561.151 fl. Dintre fabricatele Ungariei singură numai la ună felă de fabricaţiunî se arată ună excedentă la exportă; aceste fabricaţiunî constau din nisce articuli de mâncare şi alţi articuli de consumă, d. ■es. făină, vină, spirtă etc. cari suntă tot odată articulii de prima clasă ai industriei ungare. Excedentulă exportului acestora dă cifra de 45.641,704 fl. Asemenea dă ună însemnată excedentă la exportă mărfurile brute, cum suntă d. es. lemnă, lână, ină etc, cari dela noi se cumpără cu pieţă effeină şi se exporteză în străinătate pentru a se fabrica; după ce se fabrică se importeaza orăşi în ţară la noi, unde se cumpără scumpă. Bucate (grâu, săcară, orză, pvăsă, cucuruză) s’au exportată în anul trecut în sumă de 79.297,430 fl. făină: 48 mii. 338.004 fl. Vite (boi, biboui, vaci, vite tinere, viței, oi, capre, porci, cai) sau exportată în sumă de 66.749,284 fl., lână: 15.594,824. Tăbacă, vină, spirtă, cu totul: 24.987,351 fl.; lemne: 23 de milioane 204,924 fl. Aceștia sunt principalii articuli de exportă ai Ungariei. Exportulă grâului faţă cu anii trecuţi a crescută mereu, de asemenea a crescută şi exportulă secărei şi a orzului, ceea ce insé, în urma răsboiului vamală cu România, nu se poate dice şi despre exportulă ovăşului şi mai alesă a cucuruzului. Răulă zace insé în împrejurarea, că deşi exportulă bucateloră susă amintite a crescută, n’a crescută însă şi preţulă loră, ba preţulă tocmai a scădută. Exportulă de spirtă, care încă la anulă 1883 se evalua la preţulă de 9 milioane 158,256, în anulă 1887 a scădută la 2.989,320 fl., va să dică exportulă spirtului a decrescută în timpulă acesta cu 63,76 %. Exportulă tăbacului brută în ultimulă ană a decrescută, exportulă vinului însă, mai vîrtosă în ultimii 2 anî, a crescută considerabilă. Ce privesce importulă, la ţăsăturile de bumbacă, de vnă, lână și mătase, cari dau contingentulă celă mai mare ală importului, acesta se evalueză în totală la 116.953,560 fl. Importulă pieilor fabricate : 13.434,740 fl. Acestea sunt cifrele cele mai păgubitoare pentru comerciali Ungariei, căci e vorba de niste articulii necesari pentru fiecare şi cu toate acestea nu se fabrică aici în ţară, din causa lipsei de fabrici, ci se fabrică în streinătate din materia brută esportată de la noi. Importulă din aceste articule nu numai că nu a decrescută, ci atâtă faţă cu anulă precedentă, câtă şi faţă cu alţi anî de mai nainte a crescută importulă ţăsăturilor de lână, ină şi bumbacă şi numai importulă de mătase a mai scăzută puţin. Colosalulă deficită ală comerciului ungară cu ţările streine provine mai vîrtosă din importulă considerabilă ală articuliloră de luxă, cari în anulă 1887 se cifreza cu 58.016,889 fl. Catifeua şi mătasă, aurulă şi petrele scumpe, ţigările cele fine etc. etc. aceştia suntă mai vîrtosă articulii, cari sărăcescă Ungaria şi sporescă sinuciderile şi emigrările. Importulă de cafea, teă, diferite arome şi pomne se evaluază la 12,361,183 fl. Mai multă ruină aduce comerciului ungară importulă de cafea, ală căruia consum s’a calculată cu finea anului 1886 la 0-45 kgr. de personă. Hitrovo Ép Romé, piatură francesă „Journal des Debats“ publică o întrevorbire ce dice că a avut’o raportorulă său cu d. Hitrovo, ambasadorulă Rusiei în Bucurescî. D-lă Hitrovo să fi declarată după versiunea numitului diară, că întrega diplomaţie rusescă din peninsula balcanică, lucră numai pe temeiulă unor informaţiuni positive, ce le primesce dela guvernula rusescă. Vorbindă de posiţiunea României faţă cu Rusia, Hitrovo să fi asigurată, că Rusia nu are, de gândă a ataca câtuşi de puţină libertatea şi independenţa României şi adause, că şi România — elă înţelege totdeauna numai poporală — nu se va opune niciodată trecerei trupelor rusesc! prin ţară, ci, ca şi Bulgaria şi Serbia, va primi pe soldaţii rusesci cu bucurie ca pe nisce radiţî prin rassă (?) şi religiune. „N. Fr. Presse“ primesce o corespondenţă din Bucurescî în care se dice cu privire la declaraţiunile de mai susă ale lui Hitrovo între altele: „D-lă Hitrovo e fără îndoală o personalitate politică, care pe lângă predilecţiunea sa şi pe lângă talentulă său pentru intrigă, se distinge şi prin aceea, că fără sfială face afirmările cele mai cutezate, presupuindă adecă, că ele suntă favorabile planurilor sale. Şi deci din acestă punctă de vedere ar fi totuşi de credută, că ambasadorul Rusiei în România a declarată, că în politica Rusiei nu e absolută nici ună periculă pentru independenţa României, a doua parte a declaraţiuniloră lui Hitrovo face a se conchide la nisce cugete reservate, a căroră publicare a trebuită s’o evite ună politică aşa de şiretă ca discipululă lui Ignatiev. Căci ce vre să zică Hitrovo când accentuez! că România în ce privesce poporală nu se va opune trecerei trupelor rusesci? Voit’are să dică d. Hitrovo, că între guvernula română și opiniunea publică a României esistă o contradicere ? Ori dară a vrută să indice, că Rusia are pentru politica ei ună