Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)

1888-10-26 / nr. 236

leaacticea, Aaministia Min­ea si Tipografia: " BRAŞQVU, piaţa mare Nr 22. Sclisorî nefranaaie nu se pri­mescu. Manuscris­e nu se re­­trimi'... ! »Gazeta“ iese în fie­care din Abonamente pentru Austro-Bigari» Pe unu anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate. Pe unu anu 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Ab­onamentul­ pentru Braşo­v: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, stagială I., pe unu anu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu. în casă. Pe unu anu 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtu abonamentele câtu ş inserţiunile suntu a se plă­ti înainte. Birourile de onuaui: Brasovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în Visna Rudolf Mosse, Haasensicin & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalek, Alois Hemdl,M,Í)ukes, A.Oppelik,J. Dan­­neberg ; în Budapesta: A. V Gold­berger, Autón Mezei, Eckstein Bern-at; în Frankfurt: G.Jj, Daube; în Ham­burg: A. Steiner. Preţul inserţiunilor­: o seria garmonda pe o coloana 6 er. şi 80 er. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina Hl­a o seriă 10 cr. v. a. sau 30 banî. Nr. 236. Braşovii, Mercuri 26 Octomvrie (7 Noemvrie) 1368. Din causa sf. sărbători de mâne, diamnici na Ta apără pană Joi sera. Braşovia, 25 Octomvrie v. Nona, leire militară a fostii pre­­sentată în una şi aceeaşi 4h B Noemvre a. c. camerei unguresce şi austriace. Legea militară creată la 1868 a fostă multă modificată în cei două- zecî de ani din urmă, aducân­­du se însemnate schimbări în în­­tregulă sistemă militară ală mo­­narchiei, înarmările continue ale statelor­ învecinate și mai alesă ale Germaniei au pricinuită aceste schimbări, cari s’au introdusă la 1882 printr’o novelă la lege. La anulă 1888 s’a adusă o nouă lege pentru armata teritorială (honvecjî, Landwehr), or în anulă trecută s’a mai estinsă obligămentulă militar prin legea pentru glote, puindu-se sistemulă de apărare pe neue base. Acum terminându-se şi al­ doilea ciclu de zece an. Pe care timpă a fostă adusă legea mili­tară, ea trebue se fiă reînoită pe alţi zece ani- Guvernul­ nu s’a mulţămită însă de astă data cu­ o reînoire a legei vechi, ci s’a de­cisă pentru o nouă codificare a ei, aşa ca proiectulă presentată par­­lamentelor­ din Viena şi Pesta se înfăţişază ca o lege militară nouă c’ună nou sistemă de întregire a armatei. Pănă acuma era stabilită con­­tingentulă armatei pe picioră de răsboiu cu 800,000 omeni. După noua lege nu se mai mărginesce contingentulă la aceasta cifră. Pentru cei zece ani viitori se stabilesce contingentulă de re­cruţi pentru armata permanentă cu 106,100 omeni. Aşadar acestă contingenţă în raportă cu celă de pănă acuma se măresce cu 7626 omeni pe fiecare ană. Contingen­tulă de recruţi pentru armata te­ritorială se stabilesce pentru cei zece anî următori cu 22,000 omeni, dintre cari 12,000 se vină pe ar­mata teritorială din Ungaria si 10,000 pe cea din Austria. Prin urcarea contige­ntelor­ de recruţi se măresce şi numerală armatei. In urma nouei legi mi­litare oştirea deja în timpă de pace se va înmulţi cu 22.878 oa­­meni, ceea ce va aduce cu sine o corespumdetore urcare a cheltu­­elilor­ pentru armată cu 8 milie­­şi câteva sute de mii florini pe fiecare ană. Nouele sarcine, ce se impună dar poporaţiunei monarhiei, suntă destulă de însemnate şi devină cu atâtă mai apesătore, cu câtă noua lege militară conţine dis­­posiţiunî, cari înăsprescă multă în­datoririle militare, ce le avea pănă acuma. Astfel, se igreveza str­einele poporaţiunei prin introdu­cerea eserciţiilor­ de arme perio­dice şi pentru reserva auxiliară (Ersatzreserve); apoi prin disposiţia ca obligămentală militară se se începa în viitoră cu versta de 21 ani şi prin disposiţia ca mesura corporală prevezută pănă acuma la asentare se se micşoreze (dela 155,4 centimetri, la 155 cent.); mai departe prin înăsprirea ace­lor disposiţii, cari reguléza ser­­viciulă voluntariloră pe ună ană. In ce privesce pe voluntari vom­ aminti aici numai cele două înăspriri mai însemnate, adecă o­­prirea în viitoră a tinerilor­ stu­denţi de a cerceta şi prelegerile în cursul­ anului de voluntară, care are se fiă dedicată numai in­­strucţiunei militare, şi îndatorirea impusă aceloră voluntari, cari în anulă înteiu nu voră depune cu succesă esamenulă de oficeră, de a mai servi încă ună ană ac­tivă. Se mai înăspresce legea de pănă acuma prin aceea, că şi cei mai puţinii apţi pentru serviciul, mili­tarii şi susţiitorii de familii, pănă acuma eliberaţi, voru ave se facă parte de aci încolo din reserva auxiliară, şi în fine prin pedepse înăsprite, ce se stabilescu contra acelora, cari caută a se subtrage îndatoririloru­lorii militare. Guvernul, spereza, că prin noua lege îi va succede a urca contingentulă celoră ce suntă a se assenta în fiăcare ană la 150,000. Poporaţiunea monarchiei va trebui se dea dor în viitoră pe ană aproape cu 30,000 omeni mai mulţi pentru sporirea oştirei, ceea ce face a patra parte din ce avea se presteze pănă acuma. Amă arătată aici numai în tră­suri generale importanţa grava, ce-o are noua lege militară pen­tru poporaţiunea acestei monarchii, din causa nouelor­ jertfe ce i l­e impune. Vomă analisa în nume­rală viitoră mai cu deameruntulă disposiţiunile nouei legi. Nu mai încape îndoiela, că cu toate disposiţiile ei apesătore, legea va fi primită de cei din Pesta ca şi de cei din Viena. Câte nu s’au votată şi câte nu s’au acordată pănă acum pen­tru întărirea forţelor­ armate ale monarchiei sub presiunea „grelei situaţiunî de afară ! “ Aceasta situaţiune pretinde noue jertfe şi popoarele sunt contrînse se le aducă. Dar, deşi ele nu potă schimba o stare de lucruri sub care sufere întrega Europa, tre­bue ca celă puţină, în schimbulă multeloră sacrificii, se li se recu­­noscă dreptulă de a pretinde se fiă tractate mai umană şi se fiă respectate în inştiinţele lor­ de cultură, de libertate şi de egală îndreptăţire naţională. FOILETONULU „GAZ. TRANS.“ Lu­xula fiorilor“. (Fine.) Deşi dominaţiunea fiorilor­ câştigă în modă constantă o splendoare nouă, totuşi şi feliurile de flori sunt­ supuse, ca şi toate lucrurile din lume, „modei“. Grecii cei vechi iubeau leucojele şi narcissele, în Germania au stăpânită timpa îndelungată târgurile şi pepturile femeesci crinii, roşele şi roşmarinul, pănă ce în urmă ajunse tulipanulu a fi singurula stăpână peste situaţiune, jăfu­­indu tóte busunarele. Totă eră a ruinată pe Holanda, precum a făcută aceasta geor­gina în Francia. Astăd­i sunt­ pelargoniile, geraniile, cactuzii, cameliile și azaleele florile de predilecțiune ale lumei elegante. Acestea înfrumsețază toate sărbătorile noastre. La baluri strălucescă damele nu numai prin giuvaeruri, ci şi flori strălucite în colori şi profumuri îşi au cuibură în pă­­rulă lor, ba acelea fiori se încolăcescă în totă felulă împrejurulă rochiiloră celoră preţiose, înflorescă pe peptulă tuturoră femeiloră, încunjură pe la gâtă vestmin­tele, şi legate în buchete sunt­ purtate de mânile cele mai drăgălaşe. Noi le trimitemă acasă la iubitele nostre şi nici o di­pnomastică nu trece fără a se aduce omagii prin flori. Noi le mai purtămă în modă cochetă la gaura bumbului (nas­turelui) şi onorămă pe artistă pentru aria cea frumosă cântată cu o plaiă de flori. Der esistă şi o „artă de a lega florile.“ La începutulă anilor a patrudecî din veaculă acesta au aflată Francesii bu­chetele aşa numite „Champignon“ (bu­­chetă în formă de ciupercă), care con­­cedeau ordinarea cea mai artificială a floriloră, fixându-se florile de sîrme lungi şi aşedate după placă una lângă alta. Cu ajutorulă acestoră sîrme se facă din flori buchete fantastice de totă felulă, cari servescă de daruri ideale; aşa pen­tru cântărâţă se facă fire de flori, pen­tru învăţaţi folianţî ca flori, cornulă abun­­danţei, vase etc. In timpulă mai nou s’au aflată perinuţele pentru flori, cons­­tâtătore din muşchiu, care ofere o basă destulă de solidă. Mai multă însă de câtă toate formele cele artificiale, spre cari se întrebuinţeză florile cele mai rări şi mai preţiose, ne va înveseli în totdeuna buchetulă celă micuţă de ghio­cei, viorele şi lăcrămiore ce ni-lă ofe­­resce în timpulă prea frumosă ală pri­­măverei pe la cornurile stradeloră câte o fetişoră drăgălaşe de pe la sate. Florile artificiale au de a-şi mulţumi originea loră suroriloră pie. In mănăs­tirea călugăriţeloră din Italia se pregă­teau pănă pe la finea secuiului al­ 18-lea din hârtiă, pergamentu sau din alte ma­terii îmlădiose flori artificiale pe cari le întrebuinţau cu diliginţă spre înfrumse­­ţarea altarelor­ şi spre încununarea sta­­tuelor­ şi iconelor­ sfinte. De atunci încoce şi-au căpătată florile aşa numite „din Italia“, ce se pregăteau din cojile gogoşelor, dela vermii de mătase, pre­­tutindenea în Europa ună renume mare, servindă ca ornamentă elegantă şi alesă pentru dame. De sine se înţelege, că fabricaţiunea floriloră de Veneţia nu se mărginesce numai la fabricarea acestui soiu de flori artificiale, ci şi la alte so­iuri din cari se trimită prin totă Italia, ba încă se exportază în streinătate va­gone întregi. Cu ocasiunea cercetării oraşului Veneţia, am făcută o visită pe la fabri­­cele de flori. De abia a luată cineva chocolada la Floriană de pe piaţa S. Marcu, şi se şi presenteză acolo streinu­lui aşa numitul­ „ciceron“ oferindu-se de conducătoră la fabricele „cele mai renumite“ unde se pregătescă „florile artificiale cele mai preţiose“. Acele fa­brici ocupă două caturi şi parterulă de la edificiile cele întunecose şi vechi ale Frezzari­ei şi ocupă în salele lor­ mai multe sute de cusătorese, pe când depo­sited ocupă parterulă. In toate dulapu­rile de sticlă se potă vedea productele cele mai amăgitore ale artei, care se pară că au furată dela natură culorile cele mai strălucitore şi mai bogate pre­cum şi profumulă celă mai îmbătătoră. Căci aceste flori suntă înmuiate adese­ori în parfumă, menite fiindă a ne în­şela organele nóstre mirositóre, întocmai precum ne înşelă lustrulă celă străluci­­toră ală acestoră fabricate ochii noştri. Aici potă fi îndestulite dorinţele cele mai extravagante ale streiniloră, cari vo­­escă a duce acasă câte ceva deosebită. In salele superiore ale caturiloră locu­­escă lucrătorele, cari pregătescă cu de­getele loră cele dibace figuri într’adevăr fabulose. Căci la fabricarea floriloră ar­tificiale de mare preță se recere totă numai lucru de mână şi valoarea acestor flori aternă numai dela dexteritatea şi gustulă feteloră îmbrăcate câtă se pote „Românulă“ a primită o corespon­denţă din Petersburgă, în care se dice între^ altele: Decă faptulă este adevărată, JJ..I JJJLJAJ Li JUU JLI1Ö 1ULU.101/UCBCÜ O» ILU-1U crede, Rusia a începută a da­ună răspunsă triplei alianțe a puterilor­ cen­trale. Dela Marea Albă pănă la Marea Egeei, Rusia opune o liniă, ună zidă puternică, tuturoră întreprinderiloră ger­mane de a germanisa Orientală. A­­cestă resultată trebuia să se producă într’ună modă fatală. Era evidentă că Tarulă nu va echipa o flotă întregă, numai aşa de flori de cucă, trimiţând’o ca să păzescă ţărmurile Mărei Negre. Acestă flotă era destinată de sigură, chiară din prima zin a evalua pe Marea Mediterană, ceea ce însemneză a contra­­balanţa influenţa pavilionului italiană şi a celui englesă. E vorba ca şi Serbia să între în alianţa turco-rusă. O mare partidă se jocă acuma în Belgradă între Rusia şi Germania, representată prin Austria. Ca dovadă este limbagiulă celă straniu, ca să d­icemă aşa, şi revoluţionară ce-lă ţină principalele eriare din Petersburgă, cu privire la regele Milană. La ori şi ce scrie, ce ne sosesce din Belgradă, arti­cole violente suntă răspunsurile şi în­dreptate toate în contra guvernului ser­­bescă şi mai cu seama contra regelui Milană care, die ele, e tiranulă reginei Natalia, persecutorulă Slaviloră, aliatulă celă mai servilă ală Nemţiloră. Rusia, care a perdută pe Bulgaria, voesce ore acuma să recâştige pe Serbia în lo­cuia ei? E de prevăcjută, că acestă mică afacere de divorţă va aduce nisce cata­clisme, de locă plăcute regelui Milană. Marina rusescu se înarmăză forte multă. Ea se ocupă pentru momentă de a asocia în insula Kottliner ună tună care va cântări 110,000 klgr. și e lungă de vr’o 16 metri. Acestă respectabilă tună va arunca ună obusă, care va cân­tări 740 de klgr., or încărcătura se va face cu 400 klgr. de prafă. Ună obusă

Next