Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)

1888-10-28 / nr. 237

Seductiunea, AdministratiiMa si Tipografia: ’ BRAŞOVU, piaţa mare Ir 22. Son­sori netrancate nu se pri­mnescu. Manuscrip­o nu se re­­tmni­u ! Birourile de antumii: Disforfi, piaţa mare Hr. 22. Inserate mai primescü în Viena Rudolf Mouse, Haasensiein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalei, Alois Hemdl, M,T)ukes, A. Oppelik,J. Dan­­neberg; în Budapesta: A. F Gold­berger, AuionMezei, EckstemBernat; în Frankfurt: G. L, Daube; ln Ham­burg: A. Steiner. Preţul inserţiunilor fl: o seria gam­onda pe o coloana 6 er. şi 90 er. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifa şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. sau 30 bani. X13L Nr. 237. Braşovt, Joi, Vineri 28 Octomvrie (9 Noemvrie) „Gazeta“ iese In fie­care 4 Abonamente pentru Austro-Bneari Pe tmu anui 12 fl., pe şase lun 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România si străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Braşov­: la administrațiune, piața mare Nr. 22, stagiul I I., pe uni and 10 fl., pe șase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Uni esemplaru 5 cr. v. a. seu 16 bani. Atâta abonamentele câta și inserțiunile suntu a se plăti înainte. 1888. BrașovO, 26 Octomvrie v. T« VIU Wl Xwilli /I Ä l^d -D« * ----------------------------------------------------—-----ra nóstre amu reprodusa sub titlulu „Ungurii între Germani și Mus­cali“ unii articula publictt de fóia guvernamentală unguresca din Clusiu. Intrega articolulu se poate resuma în următorele principale puncte: Maghiarii, fiindu încunjurațî de-o mare de rasse streine şi vârîţi între doue puternice popóare, cari în interesulu puterei lor, se pregă­­tescu de luptă una cu alta, ca na­ţiune mică ce suntă trebue se se alipesca la una din ele şi adecă lă aceea care preponderéza, sim­­ţementulă şi interesulu de esis­tenţă ală Maghiarilor, se opună alipirei lor­ la puterea slavă, care ameninţă naţiunea maghiară; na­ţionalităţile, afară de o mică frac­ţiune, au simpatii slave; influinţa slavă în Austria s’a ridicată aşa de tare, încâtă împarte puterea cu influinţa germană; alipirea Ma­ghiarilor­ la slavismă ar aduce cu sine disoluţiunea rassei ma­ghiare, care n’ar mai pute juca rolă preponderantă. Germanii din contră nu suntă periculoşi pentru maghiarismă, dovadă că încer­cările loru de germanisare n’au avută succesă, şi acji numai Saşii din Ardély mai suntă dintre Ger­mani, carî se opună inştiinţelor­ maghiare. Prin urmare, crice »Ko­lozsvár“, naţiunea maghiară se’şî lege sortea de alianţa germană. E foarte caracteristică modulă cum înţelege foia ungurescu că trebuescă apărate interesele de esistenţă ale naţiunei maghiare şi de aceea cu cale e se ne ocupămu puţintelă cu acestă soiu de logică unguréscá. Din capulă locului foia ungu­rescá se pune faţă’n faţă cu po­­poarele nemaghiare din Ţara un­gurescá, Bănată şi Ardeală ca cu nisce duşmani şi le consideră ca popoare streine, ca şi când n’ar face parte din poporaţiunea sta­tului. Ea găsesce, că naţionalităţile sunt­ periculoase pentru că ţînta loră e răsturnarea dominaţiunei maghiare, şi deducţiunea acestei logice unguresc­­e, că rassa ma­ghiară numai în alipirea de rassa germană îşi poate afla mântuirea. In adevără, trebue să te cu­­pringă mila vegenda o foiă un­gurescu şi încă guvernamentală ajunsă în halulă acesta. Ea nu găsesce cu cale, să vorbăscă pen­tru asigurarea intereselor­ de esis­tenţă naţională a Maghiarilor, prin alipirea lor, la popoarele ne­maghiare din patriă, dar găsesce consultă să alerge peste graniţă şi să’şî lege sartea de o putere din afară. Ințelegemă că interesele co­mune ala monarchiei potă reclama, ca ea să meargă alăturea cu Ger­mania în cestiunile de politică esternă, dar ca să aştepți să-țî a­­sigure esistență națională o pu­tere din afară, ei tu să faci pe stăpânul înăuntru punândute în con­flictă şi învrăjbindu-te cu majori­­tatea cea mare a mronicei nonora­­ţiuni, aceasta nu poate fi de loc o măgulitoră pentru Germania, ci pentru națiunea maghiară e umi­­litoră. Espectorările foiei unguresce trebue neapărată să dea de gândită aliaților­ germani. Căci cea dintâiu întrebare ce i­ se înfă­­ţişază unui capă sănătosă este, că aare ce să fiă causa de nu’şi caută Maghiarii mântuirea în puterea şi tăria loră de stată interioră? Germanii sciu forte bine cele ce se petrecă la noi, pressa loră a făcută destule destăinuiri popo­rului germană în acésta privinţă, și decá pressa unguresca s’a gră­bită totdeauna a desminți cele ce s’au scrisă despre purtarea guver­nului ungurescă față cu naționa­­litățile nemaghiare, opiniunea pu­blică germană nu s’a schimbată, pentru că totdeauna nouă fapte au venită să dovedeascâ adevărurile destăinuite de pressa germană. De­sele atacuri ale foiloru unguresci cu voix deutschi,­ în contra Saşilor­ ardeleni, cele scrise de foile un­guresc! cu ocasiunea suitei pe tronă a împăratului Wilhelm, şi atâtea alte demonstraţiunî în con­tra germanismului fiă austriacă ori neaustriacă, procesele de pressă intentate Ne maghiarilor­, persecu­­țiunile Slovaciloră și altele nenu­mărate ce au alarmată lumea, suntă fapte, care n’au putută decâtă se întorescu pe Germani în convingerea loră, că stări anor­male domnescu dincóce de Laita, că elementele nemaghiare suntă persecutate, pentru că ceră să li se respecte drepturile, se fiă egală îndreptățite; n’au putută prin ur­mare decâtă să-i întărescă și în con­vingerea, că Maghiarii suntă slabi. Óare aciî n’ar vorbi altfelă foia unguresca, deca regimulă ungu­rescă ar fi revărsată mulțămire pretutindenea, ar fi respectată drepturile tuturoră naţionalităţi­­loră, ar fi contribuită la desvolta­­rea loră naţională în măsura sar­­cineloră ce le porta, în locă să le persecute pe totă linia? Dar n’a făcută regimulă un­gurescă acestă lucru, pentru că insulă maghiarisării l’a orbită de n’a văcjută prăpastia ce şî-o sapă şi i-a luată minţile de nu s’a mai trat.Tvlim­ rlanoffi la rHn p­rin orlY oi V.V/WWVV* AM. VtAMUI VAN­/ UljX yx nu şi la cea de mâne. Ei cei cari au căutată să-lă capaciteze au fostă trataţi ca duşmani şi ca agitatori, persecutaţi şi întemni­ţaţi, calumniaţî şi înfăţişaţi unii ca daco-românî, alţii ca pansla­­vişti şi ărăşî alţii ca pangermani. Urmările se vădă. Alţi Ma­ghiari se simtă slabi şi nevoiţi deci a se pune sub aripile ocro­­titoare ale alianţei germane. Cum crede însă Germania să iasă la cale ca ună aliată, care se teme de propria poporaţiune de sub stăpânirea sa, c’ună aliată care fiindă fără putere alerga la ea şi care n’are în vedere apă­rarea unoră interese comune, ci numai apărarea unoră interese specific.A dp­rassn. 9 E cu neputinţă, ca Germania se nu ţină seama de situaţiunea internă a aliaților­ săi unguri. Der aceasta privesce politica ger­mană, de care noi n’avemă să ne îngrijimă. Ceea ce ne privesce pe noi este şi rămâne cestiunea nostră de esistenţă naţională față cu tendin­ţele de maghiarisare. Şi în pri­vinţa aceasta putemă asigura pe guvernamentalii din Clusiu, că déca elementală ungurescă, care e mică la numără şi duce mai greu la nevoia, n’a putută fi germanisată, când Austria era după Francia cea mai tare putere europeana, atunci cu atâtă mai puţină vară isbuti ei a maghiarisa pe Românii şi Saşii, pe Serbii şi Slovacii din ţările acestea, alieze-se ei nu nu­mai cu Germania, dar chiar şi cu Muscalii. Respunsul­ Sobraniei bulgare la discursulu tronului. Era cuprinsulă acestui răs­punsă : Representanţii poporului bulgară se simtă fericiţi, că potă să presinte suve­ranului simţimentele de adâncă devota­­mentă şi de iubire, de care poporală este însufleţită pentru densulii. Represen­­taţiunea naţională a ascultată cu bucurie cuvintele principelui, că graţiă, păcii ge­nerale precum şi mulţumită liniştei şi ordinei care domnesce în ţară, dreapta ca­usa a Bulgariei se consolideaza din în­­fi şi că speră, că guvernulă sub înţe­­lepta lui direcţiune va asigura Bulgariei ună viitoră strălucită şi fericită. Deschiderea liniei Zaribrod-Vakarel umple inima poporului bulgară cu o dreptă mândriă; elă a arătată, că scie să ocrotească drepturile sale şi să respectaze obligaţiunile sale, şi că posede daruril­e şi calităţile­­ necesare pentru a-şi înde­plini singură afacerile sale şi de a în­griji de buna stare şi de progres­ul­ său. Călătoriile ce principele le-a făcută în ţară au dată poporului putinţă de a es­­prima simţămintele sale de adâncă iubire şi devotamentă cătră persona aceluia, care şi-a consacrată vieţa serviciului pa­triei şi care ţine drapelul­ independenţei şi a libertăţii Bulgariei. Poporală îşi va aduce aminte de marele sacrificii ce face suveranul­ său pentru ocrotirea libertăţii şi drepturilor­ sale, şi va fi tot­d’a­una gata să protegă şi să apere pe suveranulă şi călăuza sa Cuvintele Alteţei Vostre regale pentru buna instrucţiune şi desvoltarea vitejei armatei bulgare ni-au pricinuită o mare satisfacţie. Sacrificiile ce popo­rală face şi va face pentru menţinerea armatei suntă nisce dovecii manifeste de încrederea şi de speranţa ce avemă într’­­nsa, or representaţia naţională e con­vinsă, că sub înalta direcţiune a Alteţei Voastre Regale, Bulgaria va avea în­tot­­d’a­una armata sa instruită, disciplinată şi gata să respundă misiunii sale. Representanţa naţională neignorândă de locă trebuinţa indispensabilă şi în­semnătatea unei bune organisaţii interi­­oare a Statului, va studia cu o îngrijire particulară şi atenţiune toate proiectele de lege şi propunerile pe care guvernul, Armatele Europei. „Neymark“ ,într’ună importantă arti­­colă ală său arată câtă costă pe Europa armatele, ce marile puteri au sub arme în fiă­care ană, şi câtă ar costa decâ o conflagraţiă europenă ar isbucni. Este interesantă acestă articolă nu numai pentru că totă ce se afirmă în­­tr’însulă se baseză pe cifre esacte, ci mai alesă pentru­ că elă arată vedită pentru ori și cine, că pacea actuală deja sărăcesce popoarele Europei. Ce ar fi când ună resbelă mai îndelungată ar bântui ? Ast­fel, dânsulă arată, că în 1867 statele Europei nu erau datore de câtă cu 66 miliarde franci, a căroră dobândă se urcă pe ană la 2 miliarde și 438 mi­­lioane; în 1870 asta se urca la 77 mili­arde, la 1887, adecă după dece ani, 117 miliarde. In decursul de 20 ani dar, datoriile s’au mărită cu 51 miliarde, înghițite aproape toate de armată. Mai arată, că afară de asta statele europene mai cheltuescă câte 4 mili­arde și 528 milioane pentru armată. Astfel­: Rusia 988 milioane, Franţa 859 milioane, Englitera 740 milióane, Germania 540 mi­lióane, Italia 343 milióane, Austria 342 mi­lióane, Spania 200 milióane, Turcia 200 mi­lióane, Olanda 70 milióane, Belgia 46 mi­lioane, Portugalia 39 milioane, Suedia 35 milioane, România 29 milioane, Grecia 23 milioane. Gândindu-ne numai puţină asupra acestoră sume colosale, cu dreptă cu­vântă ne putemă întreba: pănă când are popoarele europene voră pute suporta aceste grozave spese fără a ajunge la fali­­mentă economică? Totă acestă scriitură arată, că Ger­mania, care în timpă de pace ţine sub arme 427,274 omeni, în timpă de bătaie, în afară de glotaşi, poporală resculată, poate se pună pe picioră de resbelă 1,035,955 soldaţi. Spania se pregăteşce a face o lege, care să de arme în mâna a 1.520,000 bărbaţi. Franţa are 3,753,000 soldaţi, Italia 2 milioane, Rusia 3 milioane Ast­felă în timpă când aceste pu­teri ar­ fi încurcate într’ună mare resbelă, ar fi sub arme 12 milioane soldaţi, pe lângă care ordele Tamelaniloră şi Dsinghischaniuloră abia se potă compara. Ună felă de ameţelă te coprinde, când te gândescă câtă cheltuială ar nece­sita acestă mare numără de soldaţi, câţi bani ar­ trebui pentru hrana loră, pentru arme şi alte d’ale răsbelului şi unde ar duce asta, déca ună astfelă de resbelă ar ţină numai ună ană de dile. Nu e mirare deci, déca chiară şi cei mai optimişti bărbaţi de stată, gân­­dindu-se la lucrile de mai susă, ajungă la conclusiunea, că deca astă înarmare chiar în timpă de pace va ţină multă, întreaga Europă dă falimentă economică, că numai prin complecta ori pe cuartă celă puţină desarmându-se popoarele Euro­pei, potă fi scăpate de cea mai teribilă şi groznică crisă economică, le va presinta Adunării şi totă ce’i voră­rta.trvnule si int.ArACAlA r^ot­riei SCHULE PILEI. Ni­ se scrie din Petroşeni, că Ilus­­tritatea Sa Prea Sânţitulă Domnă Epis­­copă ală Lugoşului Dr. Victorii Mihályi

Next