Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-10-28 / nr. 237
Seductiunea, AdministratiiMa si Tipografia: ’ BRAŞOVU, piaţa mare Ir 22. Sonsori netrancate nu se primnescu. Manuscripo nu se retmniu ! Birourile de antumii: Disforfi, piaţa mare Hr. 22. Inserate mai primescü în Viena Rudolf Mouse, Haasensiein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Schalei, Alois Hemdl, M,T)ukes, A. Oppelik,J. Danneberg; în Budapesta: A. F Goldberger, AuionMezei, EckstemBernat; în Frankfurt: G. L, Daube; ln Hamburg: A. Steiner. Preţul inserţiunilor fl: o seria gamonda pe o coloana 6 er. şi 90 er. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa şi învoială. Reclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. sau 30 bani. X13L Nr. 237. Braşovt, Joi, Vineri 28 Octomvrie (9 Noemvrie) „Gazeta“ iese In fiecare 4 Abonamente pentru Austro-Bneari Pe tmu anui 12 fl., pe şase lun 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România si străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate oficiele poştale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşov: la administrațiune, piața mare Nr. 22, stagiul I I., pe uni and 10 fl., pe șase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Uni esemplaru 5 cr. v. a. seu 16 bani. Atâta abonamentele câta și inserțiunile suntu a se plăti înainte. 1888. BrașovO, 26 Octomvrie v. T« VIU Wl Xwilli /I Ä l^d -D« * ----------------------------------------------------—-----ra nóstre amu reprodusa sub titlulu „Ungurii între Germani și Muscali“ unii articula publictt de fóia guvernamentală unguresca din Clusiu. Intrega articolulu se poate resuma în următorele principale puncte: Maghiarii, fiindu încunjurațî de-o mare de rasse streine şi vârîţi între doue puternice popóare, cari în interesulu puterei lor, se pregătescu de luptă una cu alta, ca naţiune mică ce suntă trebue se se alipesca la una din ele şi adecă lă aceea care preponderéza, simţementulă şi interesulu de esistenţă ală Maghiarilor, se opună alipirei lor la puterea slavă, care ameninţă naţiunea maghiară; naţionalităţile, afară de o mică fracţiune, au simpatii slave; influinţa slavă în Austria s’a ridicată aşa de tare, încâtă împarte puterea cu influinţa germană; alipirea Maghiarilor la slavismă ar aduce cu sine disoluţiunea rassei maghiare, care n’ar mai pute juca rolă preponderantă. Germanii din contră nu suntă periculoşi pentru maghiarismă, dovadă că încercările loru de germanisare n’au avută succesă, şi acji numai Saşii din Ardély mai suntă dintre Germani, carî se opună inştiinţelor maghiare. Prin urmare, crice »Kolozsvár“, naţiunea maghiară se’şî lege sortea de alianţa germană. E foarte caracteristică modulă cum înţelege foia ungurescu că trebuescă apărate interesele de esistenţă ale naţiunei maghiare şi de aceea cu cale e se ne ocupămu puţintelă cu acestă soiu de logică unguréscá. Din capulă locului foia ungurescá se pune faţă’n faţă cu popoarele nemaghiare din Ţara ungurescá, Bănată şi Ardeală ca cu nisce duşmani şi le consideră ca popoare streine, ca şi când n’ar face parte din poporaţiunea statului. Ea găsesce, că naţionalităţile sunt periculoase pentru că ţînta loră e răsturnarea dominaţiunei maghiare, şi deducţiunea acestei logice unguresce, că rassa maghiară numai în alipirea de rassa germană îşi poate afla mântuirea. In adevără, trebue să te cupringă mila vegenda o foiă ungurescu şi încă guvernamentală ajunsă în halulă acesta. Ea nu găsesce cu cale, să vorbăscă pentru asigurarea intereselor de esistenţă naţională a Maghiarilor, prin alipirea lor, la popoarele nemaghiare din patriă, dar găsesce consultă să alerge peste graniţă şi să’şî lege sartea de o putere din afară. Ințelegemă că interesele comune ala monarchiei potă reclama, ca ea să meargă alăturea cu Germania în cestiunile de politică esternă, dar ca să aştepți să-țî asigure esistență națională o putere din afară, ei tu să faci pe stăpânul înăuntru punândute în conflictă şi învrăjbindu-te cu majoritatea cea mare a mronicei nonoraţiuni, aceasta nu poate fi de loc o măgulitoră pentru Germania, ci pentru națiunea maghiară e umilitoră. Espectorările foiei unguresce trebue neapărată să dea de gândită aliaților germani. Căci cea dintâiu întrebare ce i se înfăţişază unui capă sănătosă este, că aare ce să fiă causa de nu’şi caută Maghiarii mântuirea în puterea şi tăria loră de stată interioră? Germanii sciu forte bine cele ce se petrecă la noi, pressa loră a făcută destule destăinuiri poporului germană în acésta privinţă, și decá pressa unguresca s’a grăbită totdeauna a desminți cele ce s’au scrisă despre purtarea guvernului ungurescă față cu naționalitățile nemaghiare, opiniunea publică germană nu s’a schimbată, pentru că totdeauna nouă fapte au venită să dovedeascâ adevărurile destăinuite de pressa germană. Desele atacuri ale foiloru unguresci cu voix deutschi, în contra Saşilor ardeleni, cele scrise de foile unguresc! cu ocasiunea suitei pe tronă a împăratului Wilhelm, şi atâtea alte demonstraţiunî în contra germanismului fiă austriacă ori neaustriacă, procesele de pressă intentate Ne maghiarilor, persecuțiunile Slovaciloră și altele nenumărate ce au alarmată lumea, suntă fapte, care n’au putută decâtă se întorescu pe Germani în convingerea loră, că stări anormale domnescu dincóce de Laita, că elementele nemaghiare suntă persecutate, pentru că ceră să li se respecte drepturile, se fiă egală îndreptățite; n’au putută prin urmare decâtă să-i întărescă și în convingerea, că Maghiarii suntă slabi. Óare aciî n’ar vorbi altfelă foia unguresca, deca regimulă ungurescă ar fi revărsată mulțămire pretutindenea, ar fi respectată drepturile tuturoră naţionalităţiloră, ar fi contribuită la desvoltarea loră naţională în măsura sarcineloră ce le porta, în locă să le persecute pe totă linia? Dar n’a făcută regimulă ungurescă acestă lucru, pentru că insulă maghiarisării l’a orbită de n’a văcjută prăpastia ce şî-o sapă şi i-a luată minţile de nu s’a mai trat.Tvlim rlanoffi la rHn prin orlY oi V.V/WWVV* AM. VtAMUI VAN/ UljX yx nu şi la cea de mâne. Ei cei cari au căutată să-lă capaciteze au fostă trataţi ca duşmani şi ca agitatori, persecutaţi şi întemniţaţi, calumniaţî şi înfăţişaţi unii ca daco-românî, alţii ca panslavişti şi ărăşî alţii ca pangermani. Urmările se vădă. Alţi Maghiari se simtă slabi şi nevoiţi deci a se pune sub aripile ocrotitoare ale alianţei germane. Cum crede însă Germania să iasă la cale ca ună aliată, care se teme de propria poporaţiune de sub stăpânirea sa, c’ună aliată care fiindă fără putere alerga la ea şi care n’are în vedere apărarea unoră interese comune, ci numai apărarea unoră interese specific.A dprassn. 9 E cu neputinţă, ca Germania se nu ţină seama de situaţiunea internă a aliaților săi unguri. Der aceasta privesce politica germană, de care noi n’avemă să ne îngrijimă. Ceea ce ne privesce pe noi este şi rămâne cestiunea nostră de esistenţă naţională față cu tendinţele de maghiarisare. Şi în privinţa aceasta putemă asigura pe guvernamentalii din Clusiu, că déca elementală ungurescă, care e mică la numără şi duce mai greu la nevoia, n’a putută fi germanisată, când Austria era după Francia cea mai tare putere europeana, atunci cu atâtă mai puţină vară isbuti ei a maghiarisa pe Românii şi Saşii, pe Serbii şi Slovacii din ţările acestea, alieze-se ei nu numai cu Germania, dar chiar şi cu Muscalii. Respunsul Sobraniei bulgare la discursulu tronului. Era cuprinsulă acestui răspunsă : Representanţii poporului bulgară se simtă fericiţi, că potă să presinte suveranului simţimentele de adâncă devotamentă şi de iubire, de care poporală este însufleţită pentru densulii. Representaţiunea naţională a ascultată cu bucurie cuvintele principelui, că graţiă, păcii generale precum şi mulţumită liniştei şi ordinei care domnesce în ţară, dreapta causa a Bulgariei se consolideaza din înfi şi că speră, că guvernulă sub înţelepta lui direcţiune va asigura Bulgariei ună viitoră strălucită şi fericită. Deschiderea liniei Zaribrod-Vakarel umple inima poporului bulgară cu o dreptă mândriă; elă a arătată, că scie să ocrotească drepturile sale şi să respectaze obligaţiunile sale, şi că posede darurile şi calităţile necesare pentru a-şi îndeplini singură afacerile sale şi de a îngriji de buna stare şi de progresul său. Călătoriile ce principele le-a făcută în ţară au dată poporului putinţă de a esprima simţămintele sale de adâncă iubire şi devotamentă cătră persona aceluia, care şi-a consacrată vieţa serviciului patriei şi care ţine drapelul independenţei şi a libertăţii Bulgariei. Poporală îşi va aduce aminte de marele sacrificii ce face suveranul său pentru ocrotirea libertăţii şi drepturilor sale, şi va fi totd’auna gata să protegă şi să apere pe suveranulă şi călăuza sa Cuvintele Alteţei Vostre regale pentru buna instrucţiune şi desvoltarea vitejei armatei bulgare ni-au pricinuită o mare satisfacţie. Sacrificiile ce poporală face şi va face pentru menţinerea armatei suntă nisce dovecii manifeste de încrederea şi de speranţa ce avemă într’nsa, or representaţia naţională e convinsă, că sub înalta direcţiune a Alteţei Voastre Regale, Bulgaria va avea întotd’auna armata sa instruită, disciplinată şi gata să respundă misiunii sale. Representanţa naţională neignorândă de locă trebuinţa indispensabilă şi însemnătatea unei bune organisaţii interioare a Statului, va studia cu o îngrijire particulară şi atenţiune toate proiectele de lege şi propunerile pe care guvernul, Armatele Europei. „Neymark“ ,într’ună importantă articolă ală său arată câtă costă pe Europa armatele, ce marile puteri au sub arme în fiăcare ană, şi câtă ar costa decâ o conflagraţiă europenă ar isbucni. Este interesantă acestă articolă nu numai pentru că totă ce se afirmă într’însulă se baseză pe cifre esacte, ci mai alesă pentru că elă arată vedită pentru ori și cine, că pacea actuală deja sărăcesce popoarele Europei. Ce ar fi când ună resbelă mai îndelungată ar bântui ? Astfel, dânsulă arată, că în 1867 statele Europei nu erau datore de câtă cu 66 miliarde franci, a căroră dobândă se urcă pe ană la 2 miliarde și 438 milioane; în 1870 asta se urca la 77 miliarde, la 1887, adecă după dece ani, 117 miliarde. In decursul de 20 ani dar, datoriile s’au mărită cu 51 miliarde, înghițite aproape toate de armată. Mai arată, că afară de asta statele europene mai cheltuescă câte 4 miliarde și 528 milioane pentru armată. Astfel: Rusia 988 milioane, Franţa 859 milioane, Englitera 740 milióane, Germania 540 milióane, Italia 343 milióane, Austria 342 milióane, Spania 200 milióane, Turcia 200 milióane, Olanda 70 milióane, Belgia 46 milioane, Portugalia 39 milioane, Suedia 35 milioane, România 29 milioane, Grecia 23 milioane. Gândindu-ne numai puţină asupra acestoră sume colosale, cu dreptă cuvântă ne putemă întreba: pănă când are popoarele europene voră pute suporta aceste grozave spese fără a ajunge la falimentă economică? Totă acestă scriitură arată, că Germania, care în timpă de pace ţine sub arme 427,274 omeni, în timpă de bătaie, în afară de glotaşi, poporală resculată, poate se pună pe picioră de resbelă 1,035,955 soldaţi. Spania se pregăteşce a face o lege, care să de arme în mâna a 1.520,000 bărbaţi. Franţa are 3,753,000 soldaţi, Italia 2 milioane, Rusia 3 milioane Astfelă în timpă când aceste puteri ar fi încurcate într’ună mare resbelă, ar fi sub arme 12 milioane soldaţi, pe lângă care ordele Tamelaniloră şi Dsinghischaniuloră abia se potă compara. Ună felă de ameţelă te coprinde, când te gândescă câtă cheltuială ar necesita acestă mare numără de soldaţi, câţi bani ar trebui pentru hrana loră, pentru arme şi alte d’ale răsbelului şi unde ar duce asta, déca ună astfelă de resbelă ar ţină numai ună ană de dile. Nu e mirare deci, déca chiară şi cei mai optimişti bărbaţi de stată, gândindu-se la lucrile de mai susă, ajungă la conclusiunea, că deca astă înarmare chiar în timpă de pace va ţină multă, întreaga Europă dă falimentă economică, că numai prin complecta ori pe cuartă celă puţină desarmându-se popoarele Europei, potă fi scăpate de cea mai teribilă şi groznică crisă economică, le va presinta Adunării şi totă ce’i vorărta.trvnule si int.ArACAlA r^otriei SCHULE PILEI. Ni se scrie din Petroşeni, că Ilustritatea Sa Prea Sânţitulă Domnă Episcopă ală Lugoşului Dr. Victorii Mihályi