Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1889 (Anul 52, nr. 1-24)

1889-01-28 / nr. 23

Pagina 8 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 28—1889, d-şorele Lucreţia Sigarteu şi Maria Gorona. Acestea mi-am ţinuţit de datorinţă a­ le spune în interesul­ adevărului. Imparţialului. întâmplări d­iferite. Sinucidere. La 4 Februarie n. s’a împuşcata unii infanteriştii din reg. 31 şi s’a spânduratu­­ husarii din reg. 3. Reutăciosu. Ţiganula Nicolae Finea din Nou, cercula Sibiiului, nu s’a mul­­ţămitut, că a furata duara Răşinereni două oi, le-a tăiata şi le-a mâncata cu familia sa, ci măruntaele le-a aruncata în fântâna preotului Popoviei, pe care Ţiganula avea necazu. Acum judecă­toria de cerca din Sibiiu l’a pusa pe Finea la umbră. Literatură. Şcola şi Familia, fată pentru părinţi şi învăţători, apare în Braşov, odată pe lună şi costă pe ana 2 fl., pe ‘/î ana 1 fl. Redactora responsabilă: Iona Darin. — N­rci 8 şi 9 dela 1 Decemvre a. tr. şi 1 Ianuarie a. c. au următorula su­mara : Una cuvânta asupra cărţilora de şcolă, de dr. Petru Spanu; Epistole des-p­re crescerea raţională a copiilor, de I. Mariu; Principiile generale ale învăţă­mântului, prelucrare; Sistemisarea cântă­­rilora noastre bisericesci naţionale, de I. D. Petraşcu ; Teoria învăţământului in­tuitiva şi Higiena şcolară, de I. Dariu; O cestiune a altora, de G. Moiana; Ne­cesitatea şi scopul­ lucrului în şcolă, de G. Moiană; O lecţiune practică în mu­­sica vocală, de T. Popoviciu; Bibliografia ; Diverse ; Poşta Redacţiunei. Revista Poporului, litere-sciinţe-arte; apare în Bucuresci (strada Olteni Nr. 1); una număra 1 leu, ediţie de luxa 1 leu 80 bani. — Nr. 7 de pe Decemvre a. tr. cuprinde : Lăsaţi-mă să dormit (poe­­siă), de S. Polizu; ţ­i de noroca (no­velă), de Iona C. Maldărescu; Soneta, de Teodora I. Anestina; Epigramă, de S. Polizu; Pot­puri literara, de Achila; Basmă, de Iona C. Maldărescu; Sfata, de A. Valerianu; Luciei, de Aciuia; Spice culese, de Aramis; Corespondenţă şi însemiinţare, de Comitetul­ de Redac­­ţiune. „Lumina pentru toţi,­­ revistă peda­­dagogică, apare în Bucuresci (Calea Mo­­şilora Nr. 138.) de două ori pe lună sub direcţia d-lui Em­u Bălteanu şi costă pe ana 12 lei. Anula IV. N­rii 13 şi 14 dela 1931 Decemvre a. tr. conţină: Pentru anula 1889, Direcţia: Sentinţe şi macsime pedagogice şi filosofice, culese de I. Rădulescu (Frăsinet-Vlaşca) şi Christ St. Revereanu; Transformismul­, D. Ionescu; Este seu nu trebuinciosă religiunea? St. G. Carpen; Obligati­vita­tea învăţământului în şcolele rurale, A. M. Mihailescu; Conferinţele învăţătorilor din Prahova-Buzău, ţinute la Ploesci în Augusta a. tr. Limba română, studiu critica de prof. Franşois E. A. Buison, Donald; Conferinţele învăţătorilora din Brăila; Stiinţa la îndemâna tuturora sau viaţa omului şi a animalelora, Edem; Scclele rurale de pe Domeniula Coronei, Redacţia; Relaţiunile dintre preota şi învăţătura; Caetele de eserciţii în scó­lele rurale, Preotu V. Diaconescu; Sta­tute pentru înfiinţarea de biblioteci pe la scólele primare rurale din jud Su­ceava; Pedagogia sau teoria educaţiului, a metodelor­ şi a disciplinei de E. B.; Bibliografii. Daţi cu ordine streine să nu se sustragă de la portul­ lori, care involvă o cestie de cuviinţă internaţională ore­cum obli­­gatore pentru armată mai cu sem­ă. In sfârşită, lasă la apreciarea Sena­tului admiterea acestei legi, se rogă însă a nu se face din acesta o cestie de ma­nevră politică, întru­câta iniţiatorul a acestui proectu este ministerulu de res­­boiu. D-lu N. Fleva critică proectulu. Intru câta privesce pe militari, cum sunttt în stare a’şî face uniformele scumpe, potu plăti şi acostă taxă, cu atâtă mai multa, cu câta sunttt forte rari caşurile cândtt untt oficera de distincţiune primesce o decoraţie streină şi acesta numai nevo­­ind ei n’arti fi în stare a plăti taxa. In resumatii se pronunţa contra acestei legi din principiu fără a căuta a sei decă se datoresce paternitatea ministrului de fi­nanţe ori ministrului de răsboiu, prin urmare nu face cestiă ministerială ce­­rendu respingerea acestui proect. Prinţu Gr. Sturdza face omagii ta­lentului d-lui Fleva, care dintr’o cestie atâta de neînsemnată face una dis­­discursa atâta de mare și însemnata. De asemenea se miră de răbdarea Senatului, care pare a ave o sesiune de 12 luni, când consacră atâta timp, pentru una proiecta de o atâta de mică importanţă. Se pronunţă pur­ şi simplu pentru admiterea legei, întru­câta pentru mili­tară portula decoraţiunilor st streine este obligatorii şi nu e dreptu a li­ se impune taxa. Proectula se ia în consideraţie şi se voteaza cu mare majoritate. Se voteaza apoi împământenirea d-lui Stoicescu, româna din Transilvania. Indigenatura cu dispensă de stagiu al­ d-lui Eduard Kontesweller, spiţera din Craiova, se primesce. Biroul­ înfăţişeză bugetul­ Senatu­lui pe anula curenta ce însumează lei 437 mii şi este mai mica decâta­cela alocata anula trecuta. Bugetul­ se votază în unanimitate după oare­care esplicaţii ale d-lui Flondor, raportorii. Se voteză indigenatula cu dispensă de stagiu al­ d-lui Francisca Leherer, dogarii din Piteşti Din camerile române. Stnatula. Şedinţa de la 21 Ianuarie. Se dă cetire telegramei de răspunsa a Camerei seniorilor­ din Austria, prin care m­ulţumesee Senatului pentru sim­ţămintele de condolenţă ce a exprimata pentru moartea archiducelui moştenitori) Rudolfa. D-la Frond­ora, raportorii, dă cetire proectului de lege pentru desfiinţarea taxei asupra purtărei decoraţ­ii­ilora streine. D la generala Manu, ministru de răsboin, arată câta e de ușuratica argu­mentula invocata de adversarii sistema­tici în contra acestui proecta, când puna înainte echilibrarea bugetului, intru câta acesta taxă in cela mai buna casa nu pote produce, după cum s’a constatatu în aplicare, dec­âta cela multa 900 lei. Apoi este o cestiune de disciplină militară, pentru ea oficerii noştri de la Camera. Şedinţa dela 20 Ianuarie. D-la Blaremberga se miră, că nu-şi vede cele 3 interpelări, pe care „deo­camdată“ le-a adresata guvernului la or­dinea cjilei. D-la Preşedinte îi spune, că se vor­ pune pe Luni, deorece nu s’au im­ita dis­­cuţiunile asupra vâinţărei bunurilor­ sta­tului şi prin urmare rogă pe d-nii de­putaţi se trece în secţii, unde să lu­creze. D-la Alex. Marghilomană, ministrul­ lucrurilor­ publice, propune ca onor. de­putaţi să trecă în secţii pănă la 3 ore şi să sfârşescă studiarea legii asupra ven­­iturilor, şi apoi să trecă în şedinţă pu­blică. D-lu Ratiu Isvoranu crice, ca să se trecă repede în secţii căci mai e şi legea asupra tocmelilor­ agricole. Se admite propunerea d-lui ministru ala lucrarilor­ publice. D-la Ernest Stur­za întrebă despre sartea unei interpelări adresate guvernului mai de multa relativă la tulburările ce le fac­ socialiştii în Bacău. D-lu Cogălniceanu adreseză o inter­pelare guvernului relativă la desordinele şi administraţia din Dobrogea. D sa a­­rată şi comisia venită pentru acesta din Dobrogea compusă din mai mulţi Turci. D-la Th. Roşiţi spune d-lui Cogăl­­niceanu s’o adreseze în scrisa. In urma acestora deputaţii trec­ în secţii. La orele 4 şedinţa se redeschide. Se iau în desbatere mai multe indigenate care sunt­ la ordinea Indigenatulu d-lui Ulrich Merth se respi­nge cu 60 de voturi contra 33. Recunoscerea calităţii de cetăţena a d-lui Drooo Saitanfi, comerciantă, ne­­intrunin­d o numerala reglementară de vo­turi (41 pentru, 25 contra) se declară votul n­ilă, fiind necesară o nouă votare pe Luni. Din camera francesă. Rareori a fost­ aşteptată vreodată o şedinţă a camerei cu atâta încordare ca cea de la 31 Ianuarie. Camera era îndesată de lume. Mulţi membri ai cor­pului diplomatică erau de faţă. Minis­­trulă-preşedinte Floquet se sui la tribună anunţândă că presentă camerei legea a­­supra alegerei individuale după arondis­­înente. Drepta şi Boulangiştii aplau­dară ironica. Cuneo d’Omano strigă: „Cereţi urgenţa, imediata discuţiune şi disolvarea!“ Aplause lărmuitore’n drepta, larmă’n stânga. Cazeaux, care începu să vorbeasc, dar căruia preşedintele ca­merei i-a spus­ că numai mai târejiu poate vorbi, se repede la tribuna preşe­dintelui şi bate cu pumnul, în regula­­mentul­ camerei, din care causă răsunară furtunoase strigăte de chemare la ordine. Ministrul­ Floquet zise: „Totă lumea scie, că guvernula s’a alăturata la pro­punerea d’a se introduce alegerea pe cercuri.* Boulangistul­ L’Hérisse strigă: „De frica generalului Boulanger!“ Larmă asurcfitare și aplause’n dreapta. Nepu­­tându-se restab­li liniștea, ministrul­ Flo­quet părăsesce tribuna. Tumultu şi re­criminări din drepta şi din stânga. Cas­­sagnac, palida de iritata ce era, se duse la preşedintele, dar nu s’aucji ce i-a spus.­ Preşedintele nu poate restabili liniştea. Bou­angiştii protesteză, Labor­­dere le strigă furios­: „Afară cu voi!“ In fine se face linişte. Floquet se suie­­răsî la tribună. Spune că după alegerea lui Boulanger, cabinetul­ a întrebata maioritatea repu­blicană, decă nu trebue să fiă chemată unu nou cabinetu. Maioritatea însă n’a aprobata să vie altă guverna. In pri­vința Boulangiștilor, c^ice, că deca pro­­peganda lor­ va amenința republica, a­­tuncî guvernula va lua toate măsurile d’a o apăra. (Neliniște ’n dreapta). Spre acesta scopu nu mai suntu deajunsă le­gile obicinuite, ci trebuescu întregite. Votula universala a devenita tributară unora combinațiuni de sindicate comer­ciale (Tumultu în dreapta și pe băncile BoulangiştilorO; o voce din dreapta: Şi fondurile secrete!) Acestea, frice minis­trulu, sunt­ în ordine şi dotaţiunea pe Februarie e neatinsă. Nouă ni s'au opus bande plătite. (Tumultu nesfârşita. Bau­­dry lărmuesce şi e chemata la ordine.) Trebue supraveghiate dreptulu de afi­şare şi colportagiu, trebuescu legi aco­modate împrejurăriloră. (Mişcare). S’a imputata guvernului victoria Boulan­­giştiloră. Guvernulu şi-a facutu datoria. Acum cere unu votu de încredere, deca e vorba să mai conducă ela afacerile. Tumultulu şi larma ce urmă nu se poate descrie. Cassanac numi guvernula, revoluţionară, conjurata contra votului universala. Boulanger are dreptul­ de a insui la presidenția republicei. In tim­­pul­ acesta Baudry d’Asson leşină, în­cepe a se strîmba, doi uşieri flti ducă afara, o mare parte din drepta îi urmeză Hubbard vorbesce violența contra gu­vernului; acela care nu crede periculula, stă în fruntea armatei. Madier de Montjau­­­ice, că trebue să se pună repede capăt Boulangismului. Tumultula continuă. Aundrieux îi adreseză vorbe, care se perd în larmă. Baudry intră recreată în ca­meră. Boulangistul­ Laguerre apare pe tribună în cameră, se face linişte : Da, noi suntem­ conspiraţiunea şi complicele nostru principala sunta (o voce: Banii! altă voce: Iesiuţii!) ce 240,000 alegători cari au denunţata deputaţilor­ din Pa­ris a mandatulu ; cei 240,000 de alegă­tori voescă o republică reformatoră, onestă, care să fie deschisă tuturora cetăţeni­­lor­. (Strigări: Republica e perdută deci ajunge în mânile vostre !) Voi sunteţi perduţi, nu republica! (O voce: Şi de unde luaţi voi banii?) Mulţi din înalţii d voastre funcţionari (ai guvernu­lui) suntu cu noi. (Larmă mare. Stri­găte: însuși Boulanger a cjisit, că a pri­mita bani din afară.) Dela Francesi, cari locuescu în străinătate. După vo­tul­ din Parisa unu singuru lucru va rămâne: se vă'mprăștiați- Clémence.au mărturisesce, că republica a fostă bătută. L'Herisse: Nu republica, voi, voi perso­nala. Cam­enceau: A fosta o învingere asupra patriei. Mai vrea să vorbescă Passy, dar larma e atâta de mare, în­cată nu se poate. Se vota încrederea gu­vernului cu 300 contra 240 voturi. Cum vedem­, abia a scăpata guvernula. Cununia. Domnule Constantină Th. Barbulescu face cunoscută căsătoria sa cu Domnişora Maria I. Anghelescu. Ceremo­nia religiosă se va săvârşi Duminecă în 20 Ianuarie în Biserica sf. Vineri din Ploeşoi Adresa ca urări de fericire tinerei, părechi! Convocare. Adunarea generală a „Asociaţiu­­nei pentru sprijinirea învăţăceilor­ şi socialilor­ români meseriaşi“ se convoca în sensul­ Statutelor. Art. XIV pe Du­minecă 5/17 Februarie a. c. la 2 ore d. pr. în sala de desemne a Gimnasiului românesc­ în Braşov şt.­ Toţi domnii membri ai acestei Asociaţiuni şi toţi Românii doritori de înaintarea scopului ei sunt­ rugaţi a lua parte la acestă adunare ge­nerală. Agendele adunării generale vor­ fi: 1. Raportul­ Comitetului despre lucrările sale în decursul­ anului 1888. 2. Raportulu Casarului: a) despre afacerile de casă ale Aso­ciaţiunei. b) Raportul­ despre administrarea fun­daţiunei Generoşilor a soţi­i Mihaila şi Elisa V. Stroescu în anul­ 1888. 3. Alegerea unei Comisiuni pen­tru înscrierea de membri noi. 4. Raportul­ Comisiunei despre censurarea socotelelor­ cassei şi asu­pra raportului Comitetului şi propu­­nerilor­ sale. 5. Deciderea asupra propunerilor­. 6. Propuneri eventuale conf. Art. XIX din Statute. 7. Ficsarea bugetului şi sumelor­ de ajutorare. 8. Primirea de membri onorari. Dr. I. Bozoceană, Bart. Baiulescu, secretarii, preşed. O adevărată binefacere pentru toţi cam­ suferii de gâtu şi de peptu suntü veritabilele bonbone de sucu de cépá ale lui Titze, ocrotite de autorităţi. Prin amestecarea cu alte substanţe potrivite gustulu este şi greţosă ala sucului de cépá iute cu totulu delaturata din ele, şi astfel­ se oferă tuturora, cari sufere de tuse, răguşală şi de flegmă unu reme­­diu pe câta de eftinâ, pe atâta de si­gura folositora. Mulţi bolnavi, cari mulţi ani au întrebuinţată totu felulu de alte mijlóace Inzadaru, laudă cu mulţămită efectulu miraculosu alu bonbaneloru de cepă. Să nu observe stricta numele „Ti­tze“, care pe fiecare pacheta se repetă de mai multe ori. Toate celelalte sunt o imitaţiune fără valoare. Veritabile se află în pachete a 20 cr. şi 40 cr. numai la următorele firme: la Braşov, Franz Kellemen, farm. la Bis. albă; — deposi­­tula principala în Kremsier la farm. F. Krizán. Cursul­ pieţei Braşovă din 7 Februarie st. a. 18K9. Bancnote românesci Comp. 93)^ând. 9.32 Argintui românesca -n 9.20n 9.25 Napoleon-d’ort - - -»1 9.55 «« 9.67 Lire turcesci - - -w 10.80n 10.88 Imperiali - - - -n 9.80n 9.88 Galbinîn 5.60 's.69 Scris. fonc. „Albina“6“/,n iot. -fl—. — n e „ 5°/on 98.­­98.51 Ruble rusescl ...n 127-128 -Discontulü .... «V-K,/„ peand Cnrsolü la bursa de Viena Biitoru si Redactora responsabila : Or Aurel Muresianu din 7 Febuarie st. u. this9 Renta de aură 1 “/„ ...... 101.70 Renta de hârtie 5°/u ...... 04.15 Imprurautul­ câilor­ ferate ungare - 145 10 Amortisarea datoriei câilord ferate de ostü ungare [1-raa emisiune i - * 09 30 •Amortisarea datoriei câilord ferate de ostü ungare (2-a emisiune i - -■Unortisarea datoriei câilord ferate de ostü ungare (3-a emisiune i - - 115.25 doiniri rurale ungare....................105.___ Bonuri cu clasa de sortare .... 105.— Bonuri rurale Banard-Timisd - - - 105.— Bonuri cu cl. de sortare .... 105.— Bonuri rurale transilvane .... 105 — Bonuri croato-slavone ..... 104.— Acțiunile băncei de credita austr. - 31140 Of b­ieu­l împărătesei­ ...... 5.67 Napoleon-d’ort - 9.56­/1 Marci 100 imp germane .... 59.12 Londra IO Livres Sterlinge .... 120.75

Next