Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1889 (Anul 52, nr. 1-24)
1889-01-28 / nr. 23
Pagina 8 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 28—1889, d-şorele Lucreţia Sigarteu şi Maria Gorona. Acestea mi-am ţinuţit de datorinţă a le spune în interesul adevărului. Imparţialului. întâmplări diferite. Sinucidere. La 4 Februarie n. s’a împuşcata unii infanteriştii din reg. 31 şi s’a spânduratu husarii din reg. 3. Reutăciosu. Ţiganula Nicolae Finea din Nou, cercula Sibiiului, nu s’a mulţămitut, că a furata duara Răşinereni două oi, le-a tăiata şi le-a mâncata cu familia sa, ci măruntaele le-a aruncata în fântâna preotului Popoviei, pe care Ţiganula avea necazu. Acum judecătoria de cerca din Sibiiu l’a pusa pe Finea la umbră. Literatură. Şcola şi Familia, fată pentru părinţi şi învăţători, apare în Braşov, odată pe lună şi costă pe ana 2 fl., pe ‘/î ana 1 fl. Redactora responsabilă: Iona Darin. — Nrci 8 şi 9 dela 1 Decemvre a. tr. şi 1 Ianuarie a. c. au următorula sumara : Una cuvânta asupra cărţilora de şcolă, de dr. Petru Spanu; Epistole des-pre crescerea raţională a copiilor, de I. Mariu; Principiile generale ale învăţământului, prelucrare; Sistemisarea cântărilora noastre bisericesci naţionale, de I. D. Petraşcu ; Teoria învăţământului intuitiva şi Higiena şcolară, de I. Dariu; O cestiune a altora, de G. Moiana; Necesitatea şi scopul lucrului în şcolă, de G. Moiană; O lecţiune practică în musica vocală, de T. Popoviciu; Bibliografia ; Diverse ; Poşta Redacţiunei. Revista Poporului, litere-sciinţe-arte; apare în Bucuresci (strada Olteni Nr. 1); una număra 1 leu, ediţie de luxa 1 leu 80 bani. — Nr. 7 de pe Decemvre a. tr. cuprinde : Lăsaţi-mă să dormit (poesiă), de S. Polizu; ţi de noroca (novelă), de Iona C. Maldărescu; Soneta, de Teodora I. Anestina; Epigramă, de S. Polizu; Potpuri literara, de Achila; Basmă, de Iona C. Maldărescu; Sfata, de A. Valerianu; Luciei, de Aciuia; Spice culese, de Aramis; Corespondenţă şi însemiinţare, de Comitetul de Redacţiune. „Lumina pentru toţi, revistă pedadagogică, apare în Bucuresci (Calea Moşilora Nr. 138.) de două ori pe lună sub direcţia d-lui Emu Bălteanu şi costă pe ana 12 lei. Anula IV. Nrii 13 şi 14 dela 1931 Decemvre a. tr. conţină: Pentru anula 1889, Direcţia: Sentinţe şi macsime pedagogice şi filosofice, culese de I. Rădulescu (Frăsinet-Vlaşca) şi Christ St. Revereanu; Transformismul, D. Ionescu; Este seu nu trebuinciosă religiunea? St. G. Carpen; Obligativitatea învăţământului în şcolele rurale, A. M. Mihailescu; Conferinţele învăţătorilor din Prahova-Buzău, ţinute la Ploesci în Augusta a. tr. Limba română, studiu critica de prof. Franşois E. A. Buison, Donald; Conferinţele învăţătorilora din Brăila; Stiinţa la îndemâna tuturora sau viaţa omului şi a animalelora, Edem; Scclele rurale de pe Domeniula Coronei, Redacţia; Relaţiunile dintre preota şi învăţătura; Caetele de eserciţii în scólele rurale, Preotu V. Diaconescu; Statute pentru înfiinţarea de biblioteci pe la scólele primare rurale din jud Suceava; Pedagogia sau teoria educaţiului, a metodelor şi a disciplinei de E. B.; Bibliografii. Daţi cu ordine streine să nu se sustragă de la portul lori, care involvă o cestie de cuviinţă internaţională orecum obligatore pentru armată mai cu semă. In sfârşită, lasă la apreciarea Senatului admiterea acestei legi, se rogă însă a nu se face din acesta o cestie de manevră politică, întrucâta iniţiatorul a acestui proectu este ministerulu de resboiu. D-lu N. Fleva critică proectulu. Intru câta privesce pe militari, cum sunttt în stare a’şî face uniformele scumpe, potu plăti şi acostă taxă, cu atâtă mai multa, cu câta sunttt forte rari caşurile cândtt untt oficera de distincţiune primesce o decoraţie streină şi acesta numai nevoind ei n’arti fi în stare a plăti taxa. In resumatii se pronunţa contra acestei legi din principiu fără a căuta a sei decă se datoresce paternitatea ministrului de finanţe ori ministrului de răsboiu, prin urmare nu face cestiă ministerială cerendu respingerea acestui proect. Prinţu Gr. Sturdza face omagii talentului d-lui Fleva, care dintr’o cestie atâta de neînsemnată face una disdiscursa atâta de mare și însemnata. De asemenea se miră de răbdarea Senatului, care pare a ave o sesiune de 12 luni, când consacră atâta timp, pentru una proiecta de o atâta de mică importanţă. Se pronunţă pur şi simplu pentru admiterea legei, întrucâta pentru militară portula decoraţiunilor st streine este obligatorii şi nu e dreptu a li se impune taxa. Proectula se ia în consideraţie şi se voteaza cu mare majoritate. Se voteaza apoi împământenirea d-lui Stoicescu, româna din Transilvania. Indigenatura cu dispensă de stagiu al d-lui Eduard Kontesweller, spiţera din Craiova, se primesce. Biroul înfăţişeză bugetul Senatului pe anula curenta ce însumează lei 437 mii şi este mai mica decâtacela alocata anula trecuta. Bugetul se votază în unanimitate după oarecare esplicaţii ale d-lui Flondor, raportorii. Se voteză indigenatula cu dispensă de stagiu al d-lui Francisca Leherer, dogarii din Piteşti Din camerile române. Stnatula. Şedinţa de la 21 Ianuarie. Se dă cetire telegramei de răspunsa a Camerei seniorilor din Austria, prin care mulţumesee Senatului pentru simţămintele de condolenţă ce a exprimata pentru moartea archiducelui moştenitori) Rudolfa. D-la Frondora, raportorii, dă cetire proectului de lege pentru desfiinţarea taxei asupra purtărei decoraţiiilora streine. D la generala Manu, ministru de răsboin, arată câta e de ușuratica argumentula invocata de adversarii sistematici în contra acestui proecta, când puna înainte echilibrarea bugetului, intru câta acesta taxă in cela mai buna casa nu pote produce, după cum s’a constatatu în aplicare, decâta cela multa 900 lei. Apoi este o cestiune de disciplină militară, pentru ea oficerii noştri de la Camera. Şedinţa dela 20 Ianuarie. D-la Blaremberga se miră, că nu-şi vede cele 3 interpelări, pe care „deocamdată“ le-a adresata guvernului la ordinea cjilei. D-la Preşedinte îi spune, că se vor pune pe Luni, deorece nu s’au imita discuţiunile asupra vâinţărei bunurilor statului şi prin urmare rogă pe d-nii deputaţi se trece în secţii, unde să lucreze. D-la Alex. Marghilomană, ministrul lucrurilor publice, propune ca onor. deputaţi să trecă în secţii pănă la 3 ore şi să sfârşescă studiarea legii asupra veniturilor, şi apoi să trecă în şedinţă publică. D-lu Ratiu Isvoranu crice, ca să se trecă repede în secţii căci mai e şi legea asupra tocmelilor agricole. Se admite propunerea d-lui ministru ala lucrarilor publice. D-la Ernest Sturza întrebă despre sartea unei interpelări adresate guvernului mai de multa relativă la tulburările ce le fac socialiştii în Bacău. D-lu Cogălniceanu adreseză o interpelare guvernului relativă la desordinele şi administraţia din Dobrogea. D sa arată şi comisia venită pentru acesta din Dobrogea compusă din mai mulţi Turci. D-la Th. Roşiţi spune d-lui Cogălniceanu s’o adreseze în scrisa. In urma acestora deputaţii trec în secţii. La orele 4 şedinţa se redeschide. Se iau în desbatere mai multe indigenate care sunt la ordinea Indigenatulu d-lui Ulrich Merth se respinge cu 60 de voturi contra 33. Recunoscerea calităţii de cetăţena a d-lui Drooo Saitanfi, comerciantă, neintrunind o numerala reglementară de voturi (41 pentru, 25 contra) se declară votul nilă, fiind necesară o nouă votare pe Luni. Din camera francesă. Rareori a fost aşteptată vreodată o şedinţă a camerei cu atâta încordare ca cea de la 31 Ianuarie. Camera era îndesată de lume. Mulţi membri ai corpului diplomatică erau de faţă. Ministrulă-preşedinte Floquet se sui la tribună anunţândă că presentă camerei legea asupra alegerei individuale după arondisînente. Drepta şi Boulangiştii aplaudară ironica. Cuneo d’Omano strigă: „Cereţi urgenţa, imediata discuţiune şi disolvarea!“ Aplause lărmuitore’n drepta, larmă’n stânga. Cazeaux, care începu să vorbeasc, dar căruia preşedintele camerei i-a spus că numai mai târejiu poate vorbi, se repede la tribuna preşedintelui şi bate cu pumnul, în regulamentul camerei, din care causă răsunară furtunoase strigăte de chemare la ordine. Ministrul Floquet zise: „Totă lumea scie, că guvernula s’a alăturata la propunerea d’a se introduce alegerea pe cercuri.* Boulangistul L’Hérisse strigă: „De frica generalului Boulanger!“ Larmă asurcfitare și aplause’n dreapta. Neputându-se restabli liniștea, ministrul Floquet părăsesce tribuna. Tumultu şi recriminări din drepta şi din stânga. Cassagnac, palida de iritata ce era, se duse la preşedintele, dar nu s’aucji ce i-a spus. Preşedintele nu poate restabili liniştea. Bouangiştii protesteză, Labordere le strigă furios: „Afară cu voi!“ In fine se face linişte. Floquet se suierăsî la tribună. Spune că după alegerea lui Boulanger, cabinetul a întrebata maioritatea republicană, decă nu trebue să fiă chemată unu nou cabinetu. Maioritatea însă n’a aprobata să vie altă guverna. In privința Boulangiștilor, c^ice, că deca propeganda lor va amenința republica, atuncî guvernula va lua toate măsurile d’a o apăra. (Neliniște ’n dreapta). Spre acesta scopu nu mai suntu deajunsă legile obicinuite, ci trebuescu întregite. Votula universala a devenita tributară unora combinațiuni de sindicate comerciale (Tumultu în dreapta și pe băncile BoulangiştilorO; o voce din dreapta: Şi fondurile secrete!) Acestea, frice ministrulu, sunt în ordine şi dotaţiunea pe Februarie e neatinsă. Nouă ni s'au opus bande plătite. (Tumultu nesfârşita. Baudry lărmuesce şi e chemata la ordine.) Trebue supraveghiate dreptulu de afişare şi colportagiu, trebuescu legi acomodate împrejurăriloră. (Mişcare). S’a imputata guvernului victoria Boulangiştiloră. Guvernulu şi-a facutu datoria. Acum cere unu votu de încredere, deca e vorba să mai conducă ela afacerile. Tumultulu şi larma ce urmă nu se poate descrie. Cassanac numi guvernula, revoluţionară, conjurata contra votului universala. Boulanger are dreptul de a insui la presidenția republicei. In timpul acesta Baudry d’Asson leşină, începe a se strîmba, doi uşieri flti ducă afara, o mare parte din drepta îi urmeză Hubbard vorbesce violența contra guvernului; acela care nu crede periculula, stă în fruntea armatei. Madier de Montjauice, că trebue să se pună repede capăt Boulangismului. Tumultula continuă. Aundrieux îi adreseză vorbe, care se perd în larmă. Baudry intră recreată în cameră. Boulangistul Laguerre apare pe tribună în cameră, se face linişte : Da, noi suntem conspiraţiunea şi complicele nostru principala sunta (o voce: Banii! altă voce: Iesiuţii!) ce 240,000 alegători cari au denunţata deputaţilor din Paris a mandatulu ; cei 240,000 de alegători voescă o republică reformatoră, onestă, care să fie deschisă tuturora cetăţenilor. (Strigări: Republica e perdută deci ajunge în mânile vostre !) Voi sunteţi perduţi, nu republica! (O voce: Şi de unde luaţi voi banii?) Mulţi din înalţii d voastre funcţionari (ai guvernului) suntu cu noi. (Larmă mare. Strigăte: însuși Boulanger a cjisit, că a primita bani din afară.) Dela Francesi, cari locuescu în străinătate. După votul din Parisa unu singuru lucru va rămâne: se vă'mprăștiați- Clémence.au mărturisesce, că republica a fostă bătută. L'Herisse: Nu republica, voi, voi personala. Camenceau: A fosta o învingere asupra patriei. Mai vrea să vorbescă Passy, dar larma e atâta de mare, încată nu se poate. Se vota încrederea guvernului cu 300 contra 240 voturi. Cum vedem, abia a scăpata guvernula. Cununia. Domnule Constantină Th. Barbulescu face cunoscută căsătoria sa cu Domnişora Maria I. Anghelescu. Ceremonia religiosă se va săvârşi Duminecă în 20 Ianuarie în Biserica sf. Vineri din Ploeşoi Adresa ca urări de fericire tinerei, părechi! Convocare. Adunarea generală a „Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi socialilor români meseriaşi“ se convoca în sensul Statutelor. Art. XIV pe Duminecă 5/17 Februarie a. c. la 2 ore d. pr. în sala de desemne a Gimnasiului românesc în Braşov şt. Toţi domnii membri ai acestei Asociaţiuni şi toţi Românii doritori de înaintarea scopului ei sunt rugaţi a lua parte la acestă adunare generală. Agendele adunării generale vor fi: 1. Raportul Comitetului despre lucrările sale în decursul anului 1888. 2. Raportulu Casarului: a) despre afacerile de casă ale Asociaţiunei. b) Raportul despre administrarea fundaţiunei Generoşilor a soţii Mihaila şi Elisa V. Stroescu în anul 1888. 3. Alegerea unei Comisiuni pentru înscrierea de membri noi. 4. Raportul Comisiunei despre censurarea socotelelor cassei şi asupra raportului Comitetului şi propunerilor sale. 5. Deciderea asupra propunerilor. 6. Propuneri eventuale conf. Art. XIX din Statute. 7. Ficsarea bugetului şi sumelor de ajutorare. 8. Primirea de membri onorari. Dr. I. Bozoceană, Bart. Baiulescu, secretarii, preşed. O adevărată binefacere pentru toţi cam suferii de gâtu şi de peptu suntü veritabilele bonbone de sucu de cépá ale lui Titze, ocrotite de autorităţi. Prin amestecarea cu alte substanţe potrivite gustulu este şi greţosă ala sucului de cépá iute cu totulu delaturata din ele, şi astfel se oferă tuturora, cari sufere de tuse, răguşală şi de flegmă unu remediu pe câta de eftinâ, pe atâta de sigura folositora. Mulţi bolnavi, cari mulţi ani au întrebuinţată totu felulu de alte mijlóace Inzadaru, laudă cu mulţămită efectulu miraculosu alu bonbaneloru de cepă. Să nu observe stricta numele „Titze“, care pe fiecare pacheta se repetă de mai multe ori. Toate celelalte sunt o imitaţiune fără valoare. Veritabile se află în pachete a 20 cr. şi 40 cr. numai la următorele firme: la Braşov, Franz Kellemen, farm. la Bis. albă; — depositula principala în Kremsier la farm. F. Krizán. Cursul pieţei Braşovă din 7 Februarie st. a. 18K9. Bancnote românesci Comp. 93)^ând. 9.32 Argintui românesca -n 9.20n 9.25 Napoleon-d’ort - - -»1 9.55 «« 9.67 Lire turcesci - - -w 10.80n 10.88 Imperiali - - - -n 9.80n 9.88 Galbinîn 5.60 's.69 Scris. fonc. „Albina“6“/,n iot. -fl—. — n e „ 5°/on 98.98.51 Ruble rusescl ...n 127-128 -Discontulü .... «V-K,/„ peand Cnrsolü la bursa de Viena Biitoru si Redactora responsabila : Or Aurel Muresianu din 7 Febuarie st. u. this9 Renta de aură 1 “/„ ...... 101.70 Renta de hârtie 5°/u ...... 04.15 Imprurautul câilor ferate ungare - 145 10 Amortisarea datoriei câilord ferate de ostü ungare [1-raa emisiune i - * 09 30 •Amortisarea datoriei câilord ferate de ostü ungare (2-a emisiune i - -■Unortisarea datoriei câilord ferate de ostü ungare (3-a emisiune i - - 115.25 doiniri rurale ungare....................105.___ Bonuri cu clasa de sortare .... 105.— Bonuri rurale Banard-Timisd - - - 105.— Bonuri cu cl. de sortare .... 105.— Bonuri rurale transilvane .... 105 — Bonuri croato-slavone ..... 104.— Acțiunile băncei de credita austr. - 31140 Of bieul împărătesei ...... 5.67 Napoleon-d’ort - 9.56/1 Marci 100 imp germane .... 59.12 Londra IO Livres Sterlinge .... 120.75