Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1889 (Anul 52, nr. 1-24)

1889-01-14 / nr. 11

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 11—1889. este că nu, ci din contră, o atare alianţă ar fi în momentul de faţă cea mai periculosă pentru statele mici din peninsula balcanică. E frumosă prin esenţa sa ideia unei alianţe între statele din peninsula balcanică, este atrăgătore ideia unei republice federative, unor state unite din peninsula balcanică, dar pentru a lucra spre realizarea temeinică a unei asemenea organisațiuni politice, inițiatorii mai presusți de toate sunt datori să se desbrace de orice idei preconcepute și mai cu semă trebue să lucreze pentru consolidarea statului, în capul căruia sunt puşi, precum şi pentru grabnica şi definitiva emancipare a sa de sub jugul unei suzeranităţi umilitoare şi prin urmare nedemne de o naţiune, car© aspiră la unii viitorii prin sine stătătoră. In ceea ce ne privesce pe noi, apoi părerea nostră este că n’a sunată încă ora când România ar putea cu încredere, ca egală cătră egală, să negocieze o alianţă cu nisce state mici din peninsula balcanică, pendinte moralicesce şi materialicesce de ună suverană de rassă şi capă ală bisericei. România liberă şi independentă poate să se alieze numai şi numai cu statele libere ca ea şi independente ca ea, şi care să aibă a apăra interese şi aspiraţiuni comune cu interesele şi aspiraţiunile naţiunei române. IDNnTuestL. Ruşii în Africa. Despre misiunea rusescă în Abisinia au sosită scrii telegrafice amănunţite din Suakim. Corespondentul diarului „Indépendance Beige“ spune, că îndată ce a sosită vaporulă austriacă „Amphitrite“, aducendă pe cunoscutulă voluntară cazacă Acinow cu vr’o sută de familii căzăcesc, menite spre colonisare, a a venită la Suakim şi canoniera italiană „Barberigo“, ală cărei comandantă a trimisă vorbă căpitanului vaporului austriacă, că e însărcinată să împedece debarcarea cazacilor, în vreună punctă ală litoralului situată în interiorul sferei italiene de acţiune. Corespondentul„ ziarului„Standard“ relateză, că misiunea ar ave ună caracteră religiosă şi stă sub direcţiunea archiepiscopului Paisiei, în realitate însă este patronată de însuşi Ţarulă şi condusă de generalul Nicolaev, care a visitată Abisinia. In misiune suntă ună episcopă, şese preoţi, două deci de ofiţeri şi ună numără mai mare de meseriaşi, cari au însă ună aspectă militară, peste totă 146 omeni, din come ca să-lă lapede, văcjendă însă că pe acesta nu’l pote scutura aşa uşoră, ca pe duşmanii săi de mai ’nainte, începe a se isbi, a sări şi a fugi. Pe fecioră nu-l’a putută însă arunca, era crescută acolo . O ia acuma încungiura câmpulă golă cu neînvinsulă duşmană în capă, şi nimeni nu mai avea nădejde ca acela să scape tefera din acestă jocă. In sfîrşită fera se opresce pe o clipită, parcă ar vrea să odihnescă să mai prindă putere. In acea clipită însă toţi putură lua semă, cum feciorulă îşi bagă mâna pe tureaculă cizmei şi ceva străluce în mâna lui şi fără întârziere taurulă cade de pe toate patru picioarele de-odată, ca şi cum s’ar fi surpată pământulă sub elă, apoi mugindă o dată din picioare şi a fostă gata . * * * Flăcăulă scosese cuţitulă de pe tureacă şi făcândă o înpunsătură în punctulă unde măduva spinării se împreună cu creerii, a omorîtă pe acela, care îlă omora eră pe densulă. Astfelă de petreceri erau odinioră în veselulă Chechchemetă. Exploratorulă Franzei a rostită în Milană ună discursă, în care a spusă, că Acinov e trimisă în Abisinia de cătră Rusia în interesul Franciei. Situaţiunea în Samoa. Scirile din Samoa anunţă, că Americanii arestaţi de Germani au fost eliberaţi imediată. Liniştea e restabilită în Samoa. Francesii in Tonkin. Scirile din Tonkin anunţă, că Francesii, după o luptă înfocată, au ocupată Chomai, care era ună refugiuală piraţiloră (hoţi de mare). Francesii au avut 13 morţi. Trupele continuă a urmări pe piraţi. Nlesuri militare pentru alegerea din Paris. Din Paris, a primită „Résboiulu“ o scrisoare, în care i se comunică, că pentru ciua alegerei de deputată, la 15 (27) Ianuarie, şese regimente de infanteria, doue regimente de cavalerie și una regimente de artileria au fost cerute de cătră Guvernorul, militarii ale Parisului—și vor veni, luate din trei diferite divisiuni din provinciă,—pentru a asigura ordinea în casa de necesitate. Generalulu Boulanger e hotărftu, a se îmbrăca chiar în uniformă în acea cji—ca generalu în reservă — după cererea stăruitore a partisanilor sei. Așadar seu alegere foarte liniștită, sau mari evenimente pentru acea cji- Sciri militare. România. Bugetulă celă nou ală ministerului de răsboiu prevede modificări însemnate în arsenalul flotilei. Atelierele vor fi mărite şi numărulă lucrătorilor sporită, scrie „Epoca“. — D-lă generală Manu, ministrulă de răsboiu, a decisă, ca să se lucreze ună proiectă de lege relativă la bacalaureaţii (maturisanţii) ce suntă ţinuţi să facă voluntariatulă. Etă basele principale, pe cari va fi elaborată acestă proiectă: 1) Termenul de şese luni va fi mărită la ună ană. 2) In cele din urmă trei luni, voluntarii vor fi ţinuţi a urma niste cursuri speciale la şcola militară. 3) Examenulă^ da oficeri în reservă nu se va face decâtă în ultima lună a termenului de ună ană. 4) La casă cândă^candidatură ce se presintă la acestă esamenă ar cade, densulă va fi silită să mai facă trei luni. 5) La casă când și după ună ală 2-lea examenă voluntarulă ar căde, densulă va fi trecută de a dreptulă în cadrele reservei cu gradulă de sergenţă. Italia. „Courier du Soir“ e informată din Pesta, că mai mulţi agenţi ai guvernului italiană cutrieră Ungaria ca să cumpere 3000 cai şi 500 măgari pentru artileria italiană. Germania. După cum spune „Pol. Nacht“, din Berlină, în proiectul de reorganisare a artileriei de câmpă nu e vorba de sporirea bateriilor, ci de a ave ună mare numără de baterii, caii trebuincioşi pentru tote şese tunurile fiecărei baterii încă în timpă de pace, şi de a prevede artileria de câmpă de la graniţa francesă cu cară de muniţiune, cu cai cu totă, întocmai cum e artileria francesă. Aceste cereri sunt o minimulă ce trebue să se obţină în faţa preponderanţei numerice a artileriei francese de câmpă, care numără cu 576 tunuri mai multă decâtă cea germană. B Ună fotografă germană anume Ehrlich a vândută Franciei pentru o mare sumă de bani planurile fortăreţelor, Frankfurt și Strassburg. Guvernul ă germană a dispusă arestarea lui în Bruxela, unde locuia de ună ană, der Ehrlich dispăruse. Cercetările făcute în locuința lui n’au avută nici ună resultată. SOIRILE BILEI. * Boboteza in Caransebeşă. Botezulă Domnului s’a serbată şi de astâdată cu solemnitatea îndatinată. Sânţirea cea mare a apei o-a îndeplinită Prea Sânţitulă Episcopă diecesană, fiindă timpulă frigurosă şi vănturosă, în biserică cu asistinţa clerului locală. O companie din regimentul de infanterie Nr. 43 contele Grivine a rădicată festivitatea prin salvele date la momentele principali ale oficiului divină şi ale actului sânţirei apei. * * * Din Vaţa. Cetimă în „Tribuna“. D-la Ioana Slavici, care precum se soie petrece în temniţa dela Vaţă, are să înregistreze în familia sa ună eveniment îmbucurătoră. In cfiua s-tului Ioană, diva sa onomastică, i s’a născută în faţă o fică. Mama şi nou născuta se află bine. Cu ocasiunea acesta ministrulă de justiţia i-a acordată d-lui Slavici o sistare a pedepsii pentru 14 zile, pe care va ave să le petrecă pe cauţiune în oraşulă Vaţă. * * * Comasarea in Ungra. In comuna Ungra de lângă Cohalmă s’a ţinută cea dintâiu pertractare, ordonată de judecătoria, în afacerea comasării de acolo, precum se scrie cătră „Sieb. Deutsch. Tagbitt“. Contrarii comasării şi-au adusă la acestă pertractare ună advocată din Cluşiu, care a şi dictată la protocolă unele obiecţiuni, aşa de esemplu, că pădurea ca terenă ce nu e de comasată şi loculă de păşune, ce e închisă, ca aparţinând ă la grădini, trebuescăeschise din sfertură suprafeţii hotarului cerută de lege, şi altele. Dealtmintrelea tractările au decursă în linişte. * * * Administratorii patriarchali Maiestatea Sa, la propunerea ministrului preşedinte, a numită pe episcopulă Baciului, Basiliană Petrovics, administratoră ală patriarchiei sârbesc din Carloveţă, ziarulă „Srbski Narod“ dice, că alegerea a cociuta pe ună prelată sârbescă, carele nu e numai demnă de încredere, dar care se va sei afla mai bine între împregiurările actuale. Administraţiunea lui Petrovici însemneză pacea şi concordia; elă e unăscută şi ună credinciosă ală ordinei și ală legiloră, totdeonată și ună adevărată bărbată pătrunsă de spiritulă religiunei gr. or. * * * Sursa Carola de România. Peste câteva elita) Zice „Epoca“, se va face la Graeffenberg ceremonia punerei primei petre a fântânei ce Regele României a decisă să se construescă pe spesele sale. Acestă fântână lucrată totă în marmoră va fi pusă deasupra isvorului ce portă numele „Sursa Carolă de România“. * # * Cultură ungurescă. In Bekes-Gyarmat studentulă Mezey dela școla de agricultură din Altenburg a lovită în capă cu mnă bătă cu plumbă pe asesorulă orfanala Teikei, pentru că acesta nu voită să se dueleze cu elă. * * * Descoperire archeologică. In costa dealului din Aiudă s’au desgropată mai multe obiecte de bronză bine păstrate, care s’au dăruită de proprietarulă loră Franz Czinege museului colegiului reformată din Aiudă. * * * Defraudare. Din Agram se anunţă, că o mare defraudare s’a descoperită în seminariula archidiecesanți, or directorulă seminariului şi-a făcută sfârşita vieţii. * * * Siguranţa publică în comitatul Zala e forte periclitată. Cetele de bandiţi şi jefuitori s’au sporită şi umplu de groză lumea de pe acolo. Desbaterile asupra legii militare. Moriz Iokai ar lua mai bucurosă cuvântulă, decă ar fi în desbatere ună proiectă de desarmare. „Cu toate acestea chiar deca nu s’ar înarma nimenea în Europa, noi amă fi obligați a ne înarma, în puterea acelei missiuni, ce ni-a dat’o destinulă, ce amă căutat’o noi înşine şi ce ni s’a încredinţată de Europa. Care e acestă missiune? Acea politică a monarebiei nóstre, ală cărui sîmbure şi aluată aci în Orientulă Europei suntem, mai alesă noi, Ungurii, şi care e îndreptată într’acolo, ca libertatea şi dreptulă de a dispune de sine ale acestor popoare să se desvolte paralelă cu civilisaţiunea, cu bunăstarea, cu ordinea socială. Acesta-i politica nostră, care ne pune în contrastă cu puterea rusă. Am fi putută alege şi cealaltă alternativă, care şi Ruşilor li-ar fi plăcută, anume să împărțimă cu ei peninsula balcanică, de unde ar resulta, că ți-amă lăsa loră cu totulă peninsula balcanică și amă privi cu récéla, cum ei ne’ncungiură acelă șerpe de oțelă, ce ne îndesnesce în centru. Dar n’amă făcut’o și acum trebue să purtămă consecințele, să urmămă politica de a zădărnici tradiţiunile Ruşilor. Pentru acesta să aducemă jertfe. Avem o armată destulă de tare, dar avemă pre puţini oficeri, lipsescă mai multe mii. Proiectulă ţintesce ocuparea posturiloră vacante de oficeri.“ Reflectândă la moţiunea lui Ugrană, întrebă vorbitorulă: „Decá ni-ar aduce aZî cineva pe tavă armată ungurescă de sine stătătore, amă primi-o? (In stânga estremă: Negreșită, pentru ce nu!) V’ați gândită la consecințe? Decá amă avea aZî armată independentă, ar trebui să o retragemă în Ungaria și să lăsămă să se apere Galiția cum va pute. (Larmă ’n stânga estremă) Să judece d-lă Ugronă cu marea’i capacitate militară, câte 7^6 arri locă Galiţia cu mica ei armată polonă armata rusă. Vomă ave armată unguresca, decă vomă ave oficeri unguri destui; acum nu’i avemă. (In stânga estremă: Când voră voi în fine să ni’i dea?) Proiectulă oferă ocasiunea d’a obtine tinerimea nostră rangulă de oficeră. Necesitatea cere cunoscința limbei germane, ca limbă mijlocitoare, nu numai înarmată, dar chiar în lumea mare. Părerea mea în privința esamenului voluntarilor unguri e, că să se depună in limba unguresca, în care tinerii se potă esprima fluentă. S’au ridicată obiecţiuni în foile translatiane, că déca nouă ni se permite acesta, voră cere şi naţionalităţile de dincolo acelaşă lucru. (In stânga estremă: Da ce ne pasă nouă!) Eu Zicum că între aceste două caşuri nu e analogiă, pentrucă în Ungaria limba ungureascá e limba statului, a judecătoriiloră, a legislativei, a scafeloră noastre, avemă ună dreptă constituțională pentru aceasta. Cum să potă deci da esamenă într’o altă limbă celă care a făcută studii în limba ungureascá? Ce privesce limba germană, poate să se’nveţe. In Ungaria nu esistă ură în contra germanismului. Naţiunea germană e alî singurulă aliată sinceră şi amică ală Ungariei şi ală naţiunei unguresc!. Numai cu sprijinulă naţiunei germane putemă esecuta politica nostră în Orientă. înalta nostră missiune ne obligă să nu ne lăsămă de ea. Karol Reviczky e în contra proiectului. Combate disposiţiunea, că voluntarii să nu urmeze în anulă de serviciu şi cursurile la universitate. Ministrul Csáky mai bine să îngrijescă de limba ungurescă. Nu e nici o Ruşine decâ tinerii unguri nu sciu nemțesce. E rușine insă când se susține aceasta în parlamentală ungurescă. Voteaza pentru moțiunea lui Ugron. Alex. Gosztonyi se provocă la timpul Mariei Teresiei, când Ungaria avea armată independentă. Prin proiectă se amână și mai departe restabilirea armatei independente unguresci. Voteză pentru moţiunea lui Ugrón. Kólóm. Szecsödy Zice, că armata comună e a dinastiei, nu a ţării. Acestei armate i s’au jertfită cele mai vitale interese economice şi acum să i se jertfescă şi cele mai cardinale drepturi constitu-