Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)
1889-10-28 / nr. 241
BeacCtinaea, Administratiunea si Tipografia: ' BRASOVII, piata mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimită ! „â-OiT-crx/cr x-ix. „Gazeta*, ese în fiecare 41. AtmnameiHe pentru Aistro-nmria. Pe unu anii-12 ••., pe sese luni 6H^ Pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul pentru Braşovi: la administraţiune, piaţă mare Nr. 22, Stagiul I I., pe unu anu 10 fl., pe şăse luni 5 fl, pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl. pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru o cr. v. a. său 15 bani. Atătu abonamentele câti şi inserţiaTM** suntu a se plăti înainte. Birourile de anunciuri: Brasovü, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Viena Rudolfü Mosse, Haas eastern & Vogler (Otto Mom), Heinrich Schalek, Alois Hemdl, M.Bukes, A, Oppelik, J- Banneberg; fn Budapesta: A. V. Goldberger, Anton Mezei, Eckstein Bernat: în Frankfurt: G. J.BoubeAo Hamburg: A. Steiner. Preţuîu inserţiunilor ei: o seria garmonda pe o colona H cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese dupâ tarifa şi învoială. Reclame pe pagina 111-a o seria 10 cr. v. a. sau HO bani. Nr. 241. Braşovii, Vineri, Sâmbătă 28 Octomvre (9 Noemvre) 1889. Braşovii, 27 Octomvre v. In şedinţa de alaltăeri a dietei unguresc! s’a făcută mare sgomotu din partea stângei estreme cu cererea punerei în acusaţiune a ministrului de honvéd Fejervary. Irányi şi-a desfăşurat ei şi s’ a motivată propunerea sa, fiindu mereu aplaudată de ai sei şi de studenţii de pe galeria dietei. N’a spusă nimicii nou conducetorulu stângei estreme. Cuprinsulu motivării lui este: stegulu negru-galbenu nu’lft putem suferi, pentru că nu este alu nostru şi folosirea lui oficială nu este legală în Ungaria. Ministrulu de honvecî Fejervary şi-a primito cresterea sa de soldatii în Austria şi de aceea nu sâmte în destulă ce însémna pentru noi tricolorulu și ce sentimente deşteptă în noi stégulu negru-galbenu. Ele e mai împerătescă decâtă imperatulu, ela a violată legea dela 1868 art. 41 schimbându cu intențiune reglementulu de serviciu în contra ei, prin aceea, că a introdusă pracsa ca cuartirele comandanţilor superior! de honvéd! se fia însemnate la manevre nu cu tricolorură ungurescă, ci cu stegulă negrugalbenă. Ministrulă Fejervary a amărîtu „națiunea“. Potu sosi timpuri când disciplina singură nu va fi de ajunsă, ci va fi lipsă de însufleţirea întregei „naţiuni“ şi acesta nu se poate dobândi decâtă numai cu marşulu lui Rákóczi şi cu tricolorulu. Regulamentul dietei dispune ca propunerea de punere în acusaţiune se nu se discuteze, ci se se decidă mai întâiu decâ este a se lua în desbatere, or! nu. Era dor dinainte sigură, că propunerea nu va fi admisă, cu atâtă mai vârtosă cu câtă și oposițiunea moderată apponyistă a decisă, din considerațiun! de oportunitate, a vota în contra admiterei ei. Resultatură negativă, îlă puteau doar prevedea cu siguritate cei din stânga estremă și deci cu toate astea n’au renunțată la propunerea loru, causa a fostă că au voită se mai strige puțină in contra steagului negru-galbenă și totodată se blameze înaintea opiniunei publice maghiare pe ministrulă Fejervaryi și pe Tisza Kalman, căruia i se atribue vina principală pentru toate pretinsele ilegalităţi. Şi’n adevéri, şedinţa de alai- ităcii a culminată într’o demonstraţiune contra ministrului-preşedinte Tisza, repetându-se cu îndoită vehemenţă scandalurile şi scenele din timpul desbaterei asupra legii militare. După ce şi-a motivată Irányi propunerea sa ministrulu-președinte Tisza a voită se dea în numele guvernului o simplă declarară, că adecă guvernulă nu voiesce se facă nici o propunere în privința admiterei ori neadmiterei propunerei. Der abia s'a ridicată se vorbesca și a și festă întâmpinată de ună sgomotă înfricoșată din partea stângei estreme. Strigătele asurejitóre de „Hoch!“, „ce vrea elă?“, „n’are dreptă se vorbésca“, „sufere de cerebromaladă“ (adecă de înmuiarea creeriloru) ș. a. nu mai voiau se înceteze. Timpă de vre-o zece minute d-lă Tisza n'a putută se zică nici una cuvântă din causa sgomotului. Ba mai multă, când președintele dietei s’a provocată la regulamentă, care ierta ministrului de a vorbi, s’au auditu strigăte de: „nu-i de lipsă“, „nici unu câne nu vrea se-lă asculte!“ ar deputatulă Geza Polonyi a strigată în gura mare: „se vorbescu altă mninistru, care sâmte patrioticesce. Se vorbesca Szilagyi!“ Deşi în cele din urmă propunerea lui Ivanvi n’a fostă admisă la desbatere, votândă 243 din deputaţii de faţă contra ei, ei numai 70 pentru ea, totuşi oposiţiunea şi-a ajunsă unu scapă, de a lovi adecă cu acesta ocasiune din nou în prestigiulă ministrului - preşedinte Tisza, blamându’lă şi insultându’lă înaintea parlamentului, ca pe ună ministru urgisită şi defăimată. Nu se mai poate ridica d-la Tisza se vorbesc în cameră, fără ca se sară toţi cei din stânga cu gura asupra lui, aruncându-i în faţă cele mai grave vătămări şi provocândă astfelă scene furtunose şi scandaloase. Şi d-lu Tisza nu mai are nici puterea, nici autoritatea de a pune capeta acestora scandaluri! Astfelă s’a creată în dieta ungurescă o stare de lucruri anormală, care nu se poate curma decât şi în două caşuri: seu se va retrage d-la Tisza, seu vrendu se rămână la cârmă cu orice preță, va trebui se cera în cele din urmă disolvarea camerei, dacă nu vrea ca într’o bună diminață se fiă huiduită afară din dietă, cum a fost huiduită de plebea de pe strade. Ale tale dintru ale tale, domnule fiiszarului la Berlină şi cestiunea bulgară. „Vossische Zeitung“ zice, că prinţul Bismarck a dovedit, din nou Ţarului, că dânsula e gata a sprijini dorinţele Rusiei, cu totă alianţa cu Austro - Ungaria. Kalnoky recunosce necesitatea de a i se sacrifica unele interese speciale păcii generale. La conferinţele din Constantinopol ale celor doi suverani şi ale miniştrilor, trebue că s’a reamintit, deci staţiunea de mai nainte a prinţului Bismarck, că Germania e gata să sprijinască pe lângă Sultanul, la Invitarea Rusiei, paşii diplomatici pentru restabilirea unei situațiuni în Bulgaria, corespundătoare tractatului din Berlin și, Tarilii și regina Natalia. O telegramă din Belgrad, asigură, că Tarulu a adresată Reginei Natalia o scrisoare, în care invită să cera serios, bunele servicii ale regenței pentru înlăturarea certei. Tractările dintre Regina și regență vor avea, precum se vorbesce, bun resultat. Regina vrea să se mulțămască cu concesiunile, ea să i se permită fiului ei, regelui Alecsandru, să mănânce la ea în fiecare Duminecă și serbatoare. 3DI3ST Plecarea împăratului germanălin Constantinopolii. Plecarea împăratului germana din Constantinopolu a fostu salutată cu 33 împuşcături de lună. Despărţirea Sultanului de părechea împărătescă germană a fost o forte cordială. Contele Herbert Bismarck a fostu însărcinata de Sultanul, a împărtăşi din parte şi salutări cancelarului german. Căldurosă a fost şi despărţirea părechei împărătesei germane de marele vizirii şi ministru de estenne turcescu. Contele Bismarck a declarată, că e foarte satisfăcută de şederea sa în Constantinopolu, întrevederea de la Priedrichsruhe. Resultatele conferinţelor dela Friedrichsruhe ţinute între ministrulă de esterne Kalnoky şi între cancelarul, germana Bismarck se consideră ca forte importante. Corespondentul diarului „Neues Wiener Toblatt“ află, că s’a tractata asupra unor cestiuni positive şi e forte probabila, că conferențiarii au ajunsu la invoeli positive. Obiectula principalat ala convorbitoriloru a fostu visita la SCIRIJLE DU El. Ca răsplată pentru că Maiestatea Sa li-a făcuta șovinistilora plăcerea de a le adauge uni „și“ la numirea armatei, partida independentă ungureasca a hotărîta, ca să nu voteze bugetul, privitorii la întreținerea curții, care de altmintrelea totdeauna s’a votata de 20 de ani încoce. La luarea acestei hotărîri, partida nu- i dependentă s’a puso pe basa aceea, că curte regescâ ungurescă nu esistă și nici aplicare de a-o forma nu este; dela a. 1541 Buda nu mai este residență regască, între zidurile sale abia din când în când apare domnitorul, încoronată ala națiunei unguresci, și încă și atunci mai numai ca oaspe. De 300 de ani esistă dorința de a avea Ungaria o curte regesca independentă și, astfel, Regele se locuiescu în mijloculă națiunei unguresci. Pănă nu se va împlini aceasta dorință, partida independentă nu votază spesele, ce se vina pe Ungaria, pentru întreținerea curții.* * * I Primatele Simor șovinistă. Corespondentul din Strigoniu al lui „P. H.” comunică, că călugărițele din Sâmbăta mare, în Ungaria de susu, au înaintata la Primatele din Strigoniu o petițiă în limba germană. Primatele a răspuns, însă, că el nici nu vrea să răspundă la cererile ce i se înainteză lui în limba germană și a dispusă, ca în viitor, petițiile adresate lui să se scrie în limba maghiară, declarânda totodată, că elü nu este Iohann Simor, ci Simor János. Ore fivorii preoții atâtă de harnici se-i scrie acestui șovinista prelată numai în limba loru maternă, apoi sbuciume-se elü ori-câtu, pănă ce i se va potoli șovinismula? D-sora Alecsandrina Cristu, absolventă a cursului froebeliana din Brașova, a fost o alesă conducătoare a grădinei froebeliene de copii internaționale din Bucuresci și deja ’și-a ocupata postulă. Ii adresama felicitările noastre. * * Résvrátire. Marția trecută s’au résvrätitit lucrătorii dela fabrica de zacharii de aci, fiindcă o parte din ei aveau se * * * fiă trimiși la Aiuda, pentru ca se culegă sfeclele de pe câmpii, și nu voiau se se ducă. Cu ajutorul unei patrule polițienesci și a unei patrule de gendarmî s’a putută restabili liniștea și se fiă transportați lucrătorii cătră Aiuda. *** * * Mina de aură ardelenă Stanişa a societăţii ungare-germane a fost vândută unei bănci din Berlina cu preţuia de 300.000 fl. * * * Cursă pentru maşinişti. Dela 10 Noemvre a. c. pănă în 10 Februarie anul, viitor, se va deschide în Clusiu una cursa de trei luni pentru maşinişti şi fochişti. Potă lua parte la acesta cursă toţi aceia, cari se ocupă cu mănuarea maşinilor, seu cu mecanica lor, şi voescu se depună esamenu ca maşinişti seu ca fochişti, cum şi aceia, cari voescu să’şi câştige cunoscinţe în ramii aceştia. Se vor propune în fiăcare septămâna 2 ore din sciințele teoretice şi 1 oră pentru practicare la o anumită maşină. Taxa de înscriere 3 fl. şi pe lângă asta o taxă lunară de 1 fl., cu totul 6 fl. înscrierile sunt a se face la Dr. Ferenczi Zoltán în Clusiu (Főtér). Seratele musicale (Kammermusik) aranjate de d-ra Rudolf Lassel se vor continua Duminecă în 10 Noemvre, ţinându-se la orele 5 d. a. în sala otelului Nr. 1 a doua serată cu concursul: d-lui M. Krause (violină), W. Könings (violină), F. Klink (violă), A. Bergelt (violoncela), R. Lassel (piano), precum şi a unui pora mica mixta. Se va esecuta următorea interesantă programă: 1. S. Jadassohn, evinteta pentru piano, 2 violine, viola și violoncello, op. 76 (F. Dur): a) Allegro moderato, b) Scherzo (Allegro vivace), c) Sostenuto, d) Finale (Allegro con brio). 2. Două cântece poporale germane pentru soprano, alto, tenora şi basü (cântate) de: a) J. Brahms, „In stiller Nacht“, b) R. Franz, „Scheiden und Meiden“. 3. W. A. Mozart, sonată pentru piano şi violină (B.-Dur): a) Largo, Allegro, b) Andante, c) Allegretto. 4. I. Brahms, cântece ţigănesc pentru soprana, alto, tenorü şi basa cu acompaniamente de piano, op. 103. Venitura curata este destinata jumătate pentru îmbunătățirea organelor din biserica cea mare neagra. Inceputula punctuala la 5 ore; sfârșitulă la 6/2 ore seara. Prețurile locurilor sunt moderate. Se pot face și abonamente pentru toate seratele. * ❖ * Foamete. Una numera de 42 comune din comitatul Oderhein, aduse la sapă de lemn, prin întâmplări elementare, au primita una ajutora de vr’o 12,000 fl., apoi 5000 fl. pentru lucrările soselelor și una împrumuta de 40,000 fl. spre a se ajuta. Dar aceste sume suntu prea mici pentru o poporaţiune de 80,000 suflete, de oarece la familie abia se vină câţiva cruceri. î*** Banca austro - ungară ’şi-a ridicat o scontură la 5% şi împrumutulă la 6°/0. * * * Tergula anuală de vite in Tergu-Mureşului se ţine, de oarece boia de gură şi de unghii a încetată, la 8, 9 şi 10 Noemvren.* Focă. In Chezdi-Oșorheiu au arsu, în dina morților, la catolici, când oame- * * * * îi*