Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)

1889-10-28 / nr. 241

BeacCtinaea, Administratiunea si Tipografia: ' BRASOVII, piata mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se pri­­mesc­. Manuscripte nu se re­trimită ! „â-OiT-crx/cr x-ix. „Gazeta*, ese în fiecare 41. AtmnameiHe pentru Aistro-nmria. Pe unu anii-12 ••., pe sese luni 6H^ Pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Braşovi: la administraţiune, piaţă mare Nr. 22, Stagiul I I., pe unu anu 10 fl., pe şăse luni 5 fl­, pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusulu în casă. Pe unu anu 12 fl. pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru o cr. v. a. său 15 bani. Atătu abonamentele câti şi inserţiaTM** suntu a se plăti înainte. Birourile de anunciuri: Brasovü, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Viena Rudolfü Mosse, Haas eastern & Vogler (Otto Mom), Heinrich Schalek, Alois Hemdl, M.Bukes, A, Oppelik, J- Ban­neberg; fn Budapesta: A. V. Gold­berger, Anton Mezei, Eckstein Bernat: în Frankfurt: G. J.BoubeAo Ham­burg: A. Steiner. Preţuîu inserţiunilor ei: o seria garmonda pe o colona H cr. şi 30 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese dupâ tarifa şi învoială. Reclame pe pagina 111-a o seria 10 cr. v. a. sau HO bani. Nr. 241. Braşovii, Vineri, Sâmbătă 28 Octomvre (9 Noemvre) 1889. Braşovii, 27 Octomvre v. In şedinţa de alaltăeri a dietei unguresc! s’a făcută mare sgomotu din partea stângei estreme cu ce­rerea punerei în acusaţiune a mi­nistrului de honvéd­ Fejervary. Irányi şi-a desfăşurat ei şi s’ a mo­tivată propunerea sa, fiindu mereu aplaudată de ai sei şi de studenţii de pe galeria dietei. N’a spusă nimicii nou condu­­cetorulu stângei estreme. Cuprin­­sulu motivării lui este: stegulu negru-galbenu nu’lft putem­ suferi, pentru­ că nu este alu nostru şi folosirea lui oficială nu este legală în Ungaria. Ministrulu de hon­­vec­î Fejervary şi-a primito cres­­terea sa de soldatii în Austria şi de aceea nu sâmte în destulă ce însémna pentru noi tricolorulu și ce sentimente deşteptă în noi sté­gulu negru-galbenu. Ele e mai împerătescă decâtă imperatulu, ela a violată legea dela 1868 art. 41 schimbându cu intențiune regle­­mentulu de serviciu în contra ei, prin aceea, că a introdusă pracsa ca cuartirele comandanţilor­ su­perior! de honvéd! se fia însem­nate la manevre nu cu tricolorură ungurescă, ci cu stegulă negru­­galbenă. Ministrulă Fejervary a amărîtu „națiunea“. Potu sosi timpuri când disciplina singură nu va fi de ajunsă, ci va fi lipsă de însufleţirea întregei „naţiuni“ şi acesta nu se poate dobândi decâtă numai cu marşulu lui Rákóczi şi­­ cu tricolorulu. Regulamentul­ dietei dispune ca propunerea de punere în acu­­saţiune se nu se discuteze, ci se se decidă mai întâiu decâ este a se lua în desbatere, or! nu. Era dor dinainte sigură, că propune­rea nu va fi admisă, cu atâtă mai­ vârtosă cu câtă și oposițiunea moderată apponyistă a decisă, din considerațiun! de oportunitate, a vota în contra admiterei ei. Resultatură negativă, îlă puteau doar prevedea cu siguritate cei din stânga estremă și deci cu toate astea n’au renunțată la propunerea loru, causa a fostă că au voită se mai strige puțină in contra steagului negru-galbenă și totodată se blameze înaintea opiniunei pu­blice maghiare pe ministrulă Fe­­jervaryi și pe Tisza Kalman, că­ruia i­ se atribue vina principală pentru toate pretinsele ilegalităţi. Şi’n adevéri, şedinţa de alai- i­tăcii a culminată într’o demons­­traţiune contra ministrului-preşe­­dinte Tisza, repetându-se cu îndoită vehemenţă scandalurile şi scenele din timpul­ desbaterei asupra legii militare. După ce şi-a motivată Irányi­­ propunerea sa ministrulu-preșe­­dinte Tisza a voită se dea în nu­mele guvernului o simplă decla­rară, că adecă guvernulă nu voiesce se facă nici o propunere în privința admiterei ori neadmi­­terei propunerei. Der abia s'a ri­dicată se vorbesca și a și festă întâmpinată de ună sgomotă în­fricoșată din partea stângei estreme. Strigătele asurejitóre de „Hoch!“, „ce vrea elă?“, „n’are dreptă se vorbésca“, „sufere de cerebroma­­lad­ă“ (adecă de înmuiarea cree­­riloru) ș. a. nu mai voiau se în­ceteze. Timpă de vre-o zece mi­­nute d-lă Tisza n'a putută se zică nici una cuvântă din causa sgomotului. Ba mai multă, când președin­tele dietei s’a provocată la re­gulam­entă, care ierta ministrului de a vorbi, s’au auditu strigăte de: „nu-i de lipsă“, „nici unu câne nu vrea se-lă asculte!“ ar depu­­tatulă Geza Polonyi a strigată în gura mare: „se vorbescu altă mni­­nistru, care sâmte patrioticesce. Se vorbesca Szilagyi!“ Deşi în cele din urmă propu­nerea lui Ivanvi n’a fostă admisă la desbatere, votândă 243 din de­putaţii de faţă contra ei, ei numai 70 pentru ea, totuşi oposiţiunea şi-a ajunsă unu scapă, de a lovi adecă cu acesta ocasiune din nou în prestigiulă ministrului - preşe­dinte Tisza, blamându’lă şi insul­­tându’lă înaintea parlamentului, ca pe ună ministru urgisită şi defăi­mată. Nu se mai poate ridica d-la Tisza se vorbesc­ în cameră, fără ca se sară toţi cei din stânga cu gura asupra lui, aruncându-i în faţă cele mai grave vătămări şi provocândă astfelă scene furtu­­nose şi scandaloase. Şi d-lu Tisza nu mai are nici puterea, nici au­toritatea de a pune capeta acestora scandaluri! Astfelă s’a creată în dieta un­gurescă o stare de lucruri anor­mală, care nu se poate curma de­­cât şi în două caşuri: seu se va retrage d-la Tisza, seu vrendu se rămână la cârmă cu ori­ce preță, va trebui se cera în cele din urmă disolvarea camerei, dacă nu vrea ca într’o bună diminață se fiă hui­duită afară din dietă, cum a fost huiduită de plebea de pe strade. Ale tale dintru ale tale, dom­nule fiisza­­rului la Berlină şi cestiunea bulgară. „Vos­­sische Zeitung“ zice, că prinţul Bismarck a dovedit, din nou Ţarului, că dânsula e gata a sprijini dorinţele Rusiei, cu totă­­ alianţa cu Austro - Ungaria. Kalnoky recunosce necesitatea de a i se sacrifica unele interese speciale păcii generale. La conferinţele din Constantinopol­ ale ce­­lor­ doi suverani şi ale miniştrilor, tre­­bue că s’a reamintit, deci staţiunea de mai nainte a prinţului Bismarck, că Germania e gata să sprijinască pe lângă Sultanul­, la Invitarea Rusiei, paşii di­plomatici pentru restabilirea unei situa­­țiuni în Bulgaria, corespundătoare tracta­tului din Berlin și, Tarilii și regina Natalia. O­ telegramă din Belgrad, asigură, că Tarulu a adresată Reginei Natalia o scrisoare, în care invită să cera serios, bu­nele servicii ale regenței pentru înlăturarea certei. Tractările dintre Regina și regență vor avea, precum se vorbesce, bun resultat. Regina vrea să se mulțămască cu con­cesiunile, ea să i­ se permită fiului ei, re­gelui Alecsandru, să mănânce la ea în fiecare Duminecă și serbatoare. 3DI3ST Plecarea împăratului germană­­lin Constan­­tinopolii. Plecarea împăratului germana din Constantinopolu a fostu salutată cu 33 împuşcături de lună. Despărţirea Sultanu­lui de părechea împărătescă germană a fost o forte cordială. Contele Herbert Bis­marck a fostu însărcinata de Sultanul, a împărtăşi din parte şi salutări cancela­rului german­. Căldurosă a fost­ şi des­părţirea părechei împărătesei germane de marele vizirii şi ministru de estenne turcescu. Contele Bismarck a declarată, că e foarte satisfăcută de şederea sa în Constantinopolu, întrevederea de la Priedrichsruhe. Resultatele conferinţelor dela Fried­­richsruhe ţinute între ministrulă de es­terne Kalnoky şi între cancelarul, ger­mana Bismarck se consideră ca forte importante. Corespondentul­ diarului „Neues Wiener Toblatt“ află, că s’a trac­tata asupra unor­ cestiuni positive şi e forte probabila, că conferențiarii au a­­junsu la invoeli positive. Obiectula princi­­­­palat ala convorbitoriloru a fostu visita la­ SCIRIJLE DU­ El. Ca răsplată pentru­ că Maiestatea Sa li-a făcuta șovinistilora plăcerea de a­ le adauge uni „și“ la numirea armatei, par­tida independentă ungureasca a hotărîta, ca să nu voteze bugetul, privitorii la întreținerea curții, care de altmintrelea­­ totdeauna s’a votata de 20 de ani încoce.­­ La luarea acestei hotărîri, partida nu- i dependentă s’a puso pe basa aceea, că curte regescâ ungurescă nu esistă și nici aplicare de a-o forma nu este; dela a. 1541 Buda nu mai este residență regască, între zidurile sale abia din când în când apare domnitorul, încoronată ala națiu­­nei unguresci, și încă și atunci mai nu­mai ca oaspe. De 300 de ani esistă do­rința de a avea Ungaria o curte regesca independentă și, astfel, Regele se lo­­cuiescu în mijloculă națiunei unguresci. Pănă nu se va împlini aceasta dorință, partida independentă nu votază spesele, ce se vina pe Ungaria, pentru întreți­nerea curții.* * * I Primatele Simor șovinistă. Corespon­dentul din Strigoniu al­ lui „P. H.” comunică, că călugărițele din Sâmbăta mare, în Ungaria de susu, au înaintata la Primatele din Strigoniu o petițiă în limba germană. Primatele a răspuns, însă, că el­ nici nu vrea să răspundă la cererile ce i­ se înainteză lui în limba germană și a dispusă, ca în viitor, pe­tițiile adresate lui să se scrie în limba maghiară, declarânda totodată, că elü nu este Iohann Simor, ci Simor János­. Ore fi­vorii preoții atâtă de harnici se-i scrie acestui șovinista prelată nu­mai în limba loru maternă, apoi sbuciu­­me-se elü ori-câtu, pănă ce i­ se va po­toli șovinismula? D-sora Alecsandrina Cristu, absolventă a cursului froebeliana din Brașova, a fost o alesă conducătoare a grădinei froebeliene de copii internaționale din Bucuresci și deja ’și-a ocupata postulă. Ii adresama felicitările noastre. * * Résvrátire. Marția trecută s’au rés­­vrätitit lucrătorii dela fabrica de zacharii de aci, fiindcă o parte din ei aveau se * * * fiă trimiși la Aiuda, pentru ca se cu­­legă sfeclele de pe câmpii, și nu voiau se se ducă. Cu ajutorul­ unei patrule polițienesci și a unei patrule de gen­­darmî s’a putută restabili liniștea și se fiă transportați lucrătorii cătră Aiuda. *** * * Mina de aură ardelenă Stanişa a so­cietăţii ungare-germane a fost­ vândută unei bănci din Berlina cu preţuia de 300.000 fl. * * * Cursă pentru maşinişti. Dela 10 No­emvre a. c. pănă în 10 Februarie anul, vii­tor, se va deschide în Clusiu una cursa de trei luni pentru maşinişti şi fochişti. Potă lua parte la acesta cursă toţi aceia, cari se ocupă cu mănuarea maşinilor­, seu cu mecanica lor­, şi voescu se de­pună esamenu ca maşinişti seu ca fo­chişti, cum şi aceia, cari voescu să’şi câştige cunoscinţe în ramii aceştia. Se vor­ propune în fiă­care septămâna 2 ore din sciințele teoretice şi 1 oră pentru practicare la o anumită maşină. Taxa de înscriere 3 fl. şi pe lângă asta o taxă lunară de 1 fl., cu totul­ 6 fl. înscrierile sunt­ a se face la Dr. Ferenczi Zoltán în Clusiu (Főtér). Seratele musicale (Kammermusik) aran­jate de d-ra Rudolf Lassel se vor­ con­tinua Duminecă în 10 Noemvre, ţinân­­du-se la orele 5 d. a. în sala otelului Nr. 1 a doua serată cu concursul­: d-lui M. Krause (violină), W. Könings (vio­­lină), F. Klink (violă), A. Bergelt (vio­­loncela), R. Lassel (piano), precum şi a unui pora mica mixta. Se va esecuta următorea interesantă programă: 1. S. Ja­dassohn, evinteta pentru piano, 2 violine, viola și violoncello, op. 76 (F. Dur): a) Allegro moderato, b) Scherzo (Allegro vivace), c) Sostenuto, d) Finale (Allegro con brio). 2. Două cântece poporale germane pentru soprano, alto, tenora şi basü (cântate) de: a) J. Brahms, „In stiller Nacht“, b) R. Franz, „Scheiden und Meiden“. 3. W. A. Mozart, sonată pentru piano şi violină (B.-Dur): a) Largo, Allegro, b) Andante, c) Allegretto. 4. I. Brahms, cântece ţigănesc­ pentru so­prana, alto, tenorü şi basa cu acompa­­niamente de piano, op. 103. Venitura curata este destinata jumătate pentru îmbunătățirea organelor­ din biserica cea mare neagra. Inceputula punctuala la 5 ore; sfârșitulă la 6­­/2 ore seara. Pre­țurile locurilor­ sunt­ moderate. Se pot­ face și abonamente pentru toate seratele. * ❖ * Foamete. Una numera de 42 comune din comitatul­ Oderhein, aduse la sapă de lemn, prin întâmplări elementare, au primita una ajutora de vr’o 12,000 fl., apoi 5000 fl. pentru lucrările soselelor­ și una împrumuta de 40,000 fl. spre a se ajuta. Dar aceste sume suntu prea mici pentru o poporaţiune de 80,000 suflete, de oare­ce la familie abia se vină câţi­va cruceri. î*** Banca austro - ungară ’şi-a ridicat o scontură la 5% şi împrumutulă la 6°/0. * * * Tergula anuală de vite in Tergu-Mu­­reşului se ţine, de oare­ce boia de gură şi de unghii a încetată, la 8, 9 şi 10 Noemvre­n.* Focă. In Chezdi-Oșorheiu au arsu, în dina morților, la catolici, când oame- * * * * îi*

Next