Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1891 (Anul 54, nr. 1-24)

1891-01-15 / nr. 12

Nr. 12 — 1891. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. turile grele şi îndoiase în sînulîi majorităţii“. Guvernulu nu mai era siguru de voturile partideloru, ce compuneau majoritatea parlamentulului. In timpulu din urmă cinci deputaţi din partida Cehiloru bătrâni au trecută în tabăra Cehiloru tineri, or şepte deputaţi din Triest, asemenea se pregăteau a părăsi şirurile majorităţii din parlamentulă austriacă. Deodată a perdută doar guvernul a 12 voturi şi acesta precum şi alte consideraţiunî, mai alesă cu privire la mişcarea din Boemia, ca se nu lase timp. Cehilorü tineri se ocupe totă teremură, l’au îndemnată a decide disolvarea parlamentului cu patru luni înainte dea’i espira mandatulă. Nouele alegeri se voră face curendă, la începutulă lui Martie. Trebue se se întrunască parlamentulă spre a vota budgetulă, dar nici altfelă nu voesce guvernulă se lase prea multă timpă partideloru pentru agitaţiunile electorale. Unele foi susţină, că posiţiunea cabinetului Taaffe s’a agravată şi că în viitoru va trebui se se apropie de liberalii germani, alţii credă că nouele alegeri voră întări majoritatea şi voră face posibilă o coaliţiune mai favorabilă pentru guvernă. In Praga spirea despre disolvarea produsă mare sensaţiune şi, ceea ce e mai caracteristică, atâtu Cehii bătrâni câtă şi Cehii tineri suntă de firma credinţă, că prin disolvare situaţiunea loră s’a îndreptată. Se va vede care din aceste două partide va ave dreptate. Cehii tineri au şi începută agitaţiunea pentru viitoarele alegeri în parlamentulu centrală. SCHULE IULEL Adunarea alegătorilor români în Sebeşului susescu. Protopresbiterulă Ioană Drocă şi Z. Mureşană convoca pe alegătorii români dietați din cercul S.Sebeşului la o adunare pe 17/29 ianuarie a. c. la S.Sebeşă (sala hotelului „Leulă de aură“, 1 oră p. m.) Adunarea se va ocupa cu reconstituirea comitetului şi cu proiectul de lege privitorii la „Kisdedov“-uri. Liga culturală a Românilor. Cetimă în Românulă. Mai multe persoane notabile din Berladă au luată iniţiativa ca * * * Şaguna, prin care acesta fu provocată, ca elă se înveţe poporulă, că Varga Catalina, nu le vrea binele loră. Eră actulă: 1605 Pr. 846 Gub. Trans. Görög nemegyesült szertartási Püspöki helyettes Sohaguna András urnak. Fütisztelendöségednek Abrudfalva, Búcsúm és Kerpenyes nevű fiskális jószágokban lakó, ellenszegülő földészeknek lecsendesitése tárgyában a kir. fökormányszékhez fölterjesztett ebbéli eljárását magába foglaló Jelentése a Felsöbbségnek felküldettetvén, onnan e f. év október hó 29-kéről 5810 szám alatt hozzám intézett, Udvari Elnöki Levélnél fogva a cs. kir. Bányásszi Udvari Kamara Elnökének kívánsága következtében azt az utasítást vettem, hogy fötisztelendőségedet elnöki uton felszólítnám, miszerint ily kívánt sikerrel tanúsított dicséretre méltó törekvéseit ezentúl is folytatván, azon befolyásánál és tekintélyénél fogva, mellyel a kérdéses ellenszegülő földészek előtt bir, arra használni ne terheltessék, miszerint az érintett földészeket Varga Katalinnak veszélyes cselszövéseiről kinek külömböző űr ügyek alatti szándéka, csupán oda van irányozva,hogy a fellázított néptől pénzt csikarjon ki, — kellőleg felviágosítván őket — arra bírni igyekezzék, hogy említett Varga Katalint, ha köztök megjelenne, letartóztatni, és a polgári hatóságnak konnyában leendő visszakisértetése végett, ki adni el ne mulassák. Mely felsőbb rendeletről fötisztelendöségedet szükséges tudás és ahoz alkalmaztatása végett ezennel értesíteni kívántam. Kolozsvárt, novemb. 14-én 1846. Expediatur Teleky m. p. 16 nov. 1846. Dér ce să vedii ? „Misera plebs contribuens“, păţită şi păcălită de atâtea veacuri, altcum credea: dânşii au substernută, precum ne spune d-lă Jakab Elek, la curtea împărătescă o jalbă, în care se plângă amară, că ei sunt persecutaţi şi împedecaţi de a-şi arăta năcaşurile lor, înaintea împăratului. „Pe uniculu „lor amicii și binevoitori, pe Varga Cabalina, vreau să’lă depărteze, ca să nu „mai aibă pe nimeni.“ Amă cerută deci o comisiune învestigătore și „salvus conductus“ pentru „doamna loră.“ Comisiune nu li-s’a dată, dar, „salvus conductus“ s’a trimisă. Cum şi-a folosită „jupânesa“ „salvus conductus“ văcjurămă mai susu, l’a folosită spre a face escursiuni în statele învecinate, undefirea poporulă, că: „Dumnedeu a creată pe omă liberă şi numai tiranii l’au supusă.“ (Va urma.) losifa Sterca-ŞulujiC. să înfiinţeze o secţiune a „Ligei pentru unitatea culturală a Românilor“, în care scopest a semnată una procesă verbală hotărîndu-se o adunare generală Marţi, 15 Ianuarie, când Secţiunea va fi formală constituită. Fabrica ungurescă de arme. Se scrie din Pesta, că în ciua de 10 Februarie a. c. se va constitui societatea fabricei unguresci de arme. In urma esperienţelor făcute de vechia societate, s’a pusă mare precauţiune la stabilirea terminelor de predare. Predările vor începe la 1 Octomvre 1892 cu cantităţi forte mici, anume 100 pănă la 150 de arme; întrega cantitate de 30.000 de bucăţi pentru armata honvecjitoră va avea a se preda pănă la 1 Aprilie 1898. Abia după acestă dată va începe predarea celoră 35,000 pusei de reservă pentru armata comună. — Numai de n’ar da şi de astădată peste capă. * * * Convenire colegială. Reuniunea română de gimnastică şi cântări din Braşov, va arangia joi în 17 (29) Ianuarie 1891 în sala hotelului Nr. 1, o convenire colegială cu următorulă programă : 1) H. Huber: „Vino’n codru“, coră miestă. 2) Mendelsohn B. : Fragmenta din „Athalia“, pentru solo şi coră miestă. 3) G.Musicescu: 4 cântece poporale pentru coră mixtă: a) Fotă verde; b) Nevasta, care iubesce; c) Stăncuţa; d) Baba şi moşnâgulă. 4) I. Moudry. 5 cântece de pădure pentru solo, coră, piano şi cvartetă de violine: a) Mersulă în pădure; b) Farmeculă pădurei;c) In pădure; d) Imnulă codrului; e) Rămasă bună codrului. — începutulă la 8 ore seara. Biletele se distribue la membri din partea comitetului Reuniunei; străinii recomandați de membri potă căpăta bilete cu prețuia de 1 fi. de persoana dela cassierulă Reuniunei, d-lă profesoră Iosifa Maximu. Membrii, cari din greșală n’ară primi biletă, să binevoescă a reclama la birou, feţei, ţăreni cu nasula tâmpită, cu pălării late şi destui patrioţi de Domni; apoi poţi vedea în ele steguri negre-galbine, infanterişti austriaci şi de toate, numai figuri maghiare nu, lucruri şi stegurî maghiare nu vecii acolo, apoi de honvéd maghiara nici urmă. Va fi bine — continuă „Egyetértés“ — a se interzice stricta conducătorilora şcolelor și poporale a introduce în şcole chipuri de acestea, cari călbezesc și simţămintele patriotice ale şcolarilorii.“ Risum teneatis! * * * „Monitorula universală“ este numele unui noufiară cuotidian şi cea apărută de curândă în Bucuresci. Spitala pentru studenţi. Din Viena se scrie: Infilele acestea reuniunea de aici pentru ajutorarea studenţilor săraci, a întemeiată ună spitală pentru studenţi, la a cărui inaugurare a fostă de faţă şi împăratulă, care e patronulă reuniunei. * * * Sultanul Abdul-Hamid s’a pusă cu diligenţă pe învăţarea limbei germane. Cud. Hülsein, care a predată Sultanului o sabiă ca dară din partea împăratului Germaniei, a vorbită nemţesce. Sultanul vorbesce deja atât de bine nemţesce, încât Munir-Paşa, tălmacială curţii, a avută forte puţină rolă ca interpretă în conversaţiunea dintre Sultanula şi Hüssein. Abdul-Hamidă s’a esprimată cu acestă prilejă, că învăţarea limbei germane nu i-a făcută greutăţi mari, numai câtă e rău, că nu are timpă destulă pentru de a o învăţa mai temeinică şi mai bine. Şi-a esprimată mai departe speranţa, că la casă, deoa împăratulă Wilhelm îlă va onora cu o a doua visită, pe înaltulă său ospe îlă va putè felicita în limba germană. Vorbindă despre literatura germană adisă, că operile lui Heine şi Geigel i-au făcută mare plăcere şi că din operile acestora în curândă vară apare şi în traducere turcesca. A lăudată Sultanul, multă şi operile reginei României, pe Carmen Sylva, carea nu de multă şi-a trimisă operile sale în edi- |țiune de lueră, domnitorului turcescă. * * ‘ Invitare la şedinţa ordinară a camerei comerciale şi industriale din Braşov, care se va ţine joi in 29 Ianuarie la 3 ore p. m. Pe lângă aceea s’a mai găsită 640 monede de aur. Toate acestea, după voinţa din urmă a testatorului, le va primi Papa. * * * * * * * * * Distincţiune. Majestatea Sa monarchală a conferită d-lui Alex. Lahovary, ministrulă de esterne ală României marele cordonă ală coroanei de feră. * * * Ciuda panslavismului. Lui „Egyetértés“ i se scrie din Privigie (între Slovaci) următorea întâmplare caracteristică: „Vr’o câteva şcoli slovace au comandată prin neguţătorulă Winter Sigismund chipuri de privită pentru copiii de şcolă. Winter a şi grăbită ca să satisfacă comandeloră, numai câtă nu a comandată chipuri cu motive maghiare ci de cele din Praga şi din Bohemia, în cari se poate vedea omeni patrioţi bohem! cu espresiunea lată a Primatele Simor. In Strigon, se făcu mari pregătiri pentru înmormântarea primatelui Simor. Ca representantă ală papei la înmormântare va fi nunţiulă Gallimberti. Pe archiducele Iosif îlă va representa, tînărulă , archiduce Iosif August. Agendele primaţiale, pănă la denumirea noului primate, voră fi conduse, după obiceiulă vechiu, de cătră celă mai bătrână archiepiscopă. In casulă de faţă cardinalulă Ilaynald ar fi chiămată la postulă acesta, dacă nu l’ar împedeca o bolă seriosă de care sufere. Deci conducerea provisorică a afacerilor primaţiale va fi încredinţată archiepiscopului din Erlau Iosif Samassa. Sa dă cu socotela, că în curendă se va face denumirea noului primate. La deschiderea testamentului s’a găsită şi ună „efinară“ ală primatelui, care conţine notiţe dela anulă 1865 încoace. Intregă dinarulă e scrisă în limba latină, şi conţine o mulţime de reflecsiunî politice, cari voră da o lumină despre activitatea politică a primatelui. Din cjinatulă acesta se vede, că scopulă călătoriei la Roma a primatelui în anulă 1882, a fostă ca să împedece mişcarea pentru liturgia slavică. Anulă 1880 îlă începe elă cu o reflexiune politică invocândă îndurarea şi binecuvântarea lui Dumnedeu, asupra poporului ungurescu , aduşi la sapă de lenmn prin executorii I de dare. La deschiderea testamentului sa găsită în cassa de feră suma de 1,300,000 fi, în bani gata şi în harţii de valoare. Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Blaşiu, în 26 Ianuarie 1891. Onorate D-le Redactorii! Vă rogfi cu tată stima a da loca în preţuita „Gazita Trans.“ următdrelora şiruri. Comitetula Reuniunei femeilor, gr. cat. din Blaşiu a alesa patru membre din sînula său, şi anume: Domnele Cornelia Deacu, Amalia Papiu, Maria Ungureanu şi subscrisa, ca să colecteze bani din opidul nostru, şi respective să câştige membri câta mai mulţi pentru Reuniunea amintită. Cu multă plăcere potabjice, că toate Dóamnele din loca ne-au primita cu braţele deschise, fiinda însufleţite de nobilula scapă, dar nu numai prin primirea cordială, ci şi în faptă ni-au dovedita nobilula lora simţa, fiind-că tóate s’au înscrisa de membre, parte fondatoare, parte pe vieţă şi parte ordinare, numele cărora credd, că în curânda vor fi publicate din partea celora competenţi. Totu pentru acesta scopa am primit, pănă acum la adresa mea, tacsele de membri ajutători dela următorii domni şi domne: Constantina Stejaru cap. în pens, din Sibiiu 2 fl., Gerasima Grama cap. în pens, din Reuşoră 2 fl., Maria Zidu 1 fl., Ana Rom. Simu 1 fl., Ana Grancea 50 cr. şi Alesandru Dregana 50 cf. toţi din Orlata, adecă suma de 7 fl. v. a., cari bani au ajunsă deja la boala destinata. Primescă deci stimatele Domne şi Domni, cari au contribuita pentru înflorirea Reuniunei noastre, cele mai ferbinţi mulţămite şi pe calea acesta. _________Maria Radu. Literatură. In editura librăriei Nebuneli din Galaţi, a eşit de sub tipar „Corul Tinerimei“. Cea mai completă şi mai nouă colecţiune de cântice cuprindândă şi cântecele ce execută corul Metropolitan din Iaşi. 1 volum forte elegant, conţinând 300 cântece din cele ce se cântă adi. — Prețuia 1 leu 50 bani (68 cr.) De vânejare la toate librăriele din țeră. DIVERSE. O lungă răletoriă pejosa. Acum câtevajile a sosita la Parisa, pe josa, una ofițeră din armata rusescă. Numele său e Alexandru Ivanovici Winter, locotenenta în regimentulu 109 de infanteriă. Drumula l’a făcuta în 39 de mile, străbătândă o distanţă de apróape 2000 chilometri. In Parisa a intrata prin porta disă Germania, în momentula când orologiula din piaţa Viliette era la 11 ore 25 minute. Locotenentula Winter, care călătoresce pe josa de plăcere şi nu în urma vreunei prinsori, e în vârstă de 24 ani. In Paris, nişte curioşi aşteptau sosirea ofiţerului, pe care îla primiră în strigăte de „Trăiască Rusia“ şi-şi agitau pălăriile. Locotenentula îşi descoperi capul a respundenda cu strigătura de „Trăiascâ Franţa“ ! Când călătorula a trecut bariera şi i s’a data de înţelesa, că se află deja în incinta Parisului, îşi desco- I peri din nou capul şi strigă: „Trăiască ! Parisula !“ şi scose apoi cosornicula pentru a constata ora exactă a sosirei sale. Locotenentula îşi urmă apoi drumula pe jos, pe strada Germaniei în mijlocula strigătelor repetate de „Trăiască Rusia!“ Ajungând în fața casei Nr. 106 din strada Meaux se sui într’o trăsură, care îl aduse la una prietena ala său din strada Mulhouse. La Meauxofițerii din al al 8-lea de dragoni i-au făcuta o primire cordială învitându-le la una dejuna. Mai multe toaste fură ridicate în sănătatea călătorului, o depeşă colectivă de felicitări a fosta trimisă ofiţerilor din ala 109 lea de infanterie rusă. Proprietara: Dr. Aurel Mureşianu. Redactora responsabila interimara: Gregoriu Maiori.