Gazeta Transilvaniei, iulie 1891 (Anul 54, nr. 145-169)

1891-07-24 / nr. 163

Braşovă, 23 Iulie v. Neamu totu gânditu, că are care pote fi misiunea specială, ce s’a încredinţată Sasului Gruido de Baussnern, când a fostu numită fişpanu alu comitatului Făgăraşu, comitatu aprópe cu desăvârşire locuitu numai de Români? Eramă nedumeriţi, pentru-că nu înţelegeamă de ce se flă la Făgăraş, numită tocmai ună Sasă guvernamentală, când erau atâţi candidaţi Unguri pentru acestă poştă ? Acum iese la lumină, de ce guvernulă Szapary a încredinţată conducerea comitatului Făgărăşului unui „luptaciu energică pentru idea de stată“ saso-maghiară. Ună raportă, ce’lă primită dela Făgăraşă, ne spune, că în şedinţa din urmă a consiliului administrativă comitatensă, ună membru română cerendă se i se esplice în limba română raportulă semestrală ală inspectorului de şcole, a fostă bruscă respinsă de cătră domnulă fişpană, care a declarată, că nu e admisă decâtă limba maghiară. Las’ că cererea memoratului membru a fostă legală şi în toate privinţele corectă, dar asemeni cereri au fostă pănă acum respectate; fostulă fispană totdeuna a fostă gata a face se se dea esplicărî și în limba română asupra obiectelor, ce erau în discusiune. A trebuită dar se vină domnulă de Baussnern pentru ca se înceteze şi acesta praxă mai liberală şi mai raţională şi se se introducă regimulă absolută ală limbei maghiare. Aşa înţelege fişpanulă saso-maghiară chiămarea sa faţă cu stăpânii sei dela Pesta. Refusulă acestuia, despre care amă vorbită mai susă, a produsă cea mai mare mâhnire între membrii românii consiliului administrativă, caribiu şi depărtată din şedinţă în moda demonstrativă. D-lă fişpahi înţelegândă în cele din urmă că parte mare din membrii români nici nu cunoscă limba maghiară, s’a încercată se iesă din impasulu, în care l’a adusă,orbulă lui şovinismă maghiară, publicândă ună ciudată şi comică ordină, prin care dispune, că decă vreună membru ală consiliului administrativă ar ave speciala dorinţă de a înţelege vr’ună obiectă, ce se pune la ordinea cjilei, atunci se margă cu o di mai înainte la respectivulă raportorii și se cera dela elă esplicări prealabile. Nu este genială idea d-lui Baussnern ? In cele din urmă va merge póte așa departe cu liberalismulă seu, încâtă va da voiă membriloră din consiliulă administrativă se-şi ducă cu sine în şedinţă câte ună stenografă maghiară şi câte ună traducetoră română, ca se potă încă stante sessione se se informeze despre cele ce se desbată în consiliu. Ridiculositatea, la care orica tendinţă de maghiarizare trebue se aducă astfelă toate lucrurile, este multă mai mare chiar decâtă tragiculă, ce’lă involvă în sine acâstă tendință erostratică. Românii Făgărășenî voru avea se-’șî tragă învățătura din procederea noului fispană, și se iasă odată din apatia loră! caută mijloacele, prin cari se potă paralisa obstrucțiunea. Ca unu mijlocii pentru ajungerea acestui scop, se va propune câtă mai curenda din partea guvernului, ca se se prelungeasca terminula tinerei ședințelor, d. es. astfel, ca ședințele se se înceapâ la 9 ore a. m. și se dureze ne’ntrerupta pănă la 3 ore p. m. Decă inse „independenţii“ ar voi, ea se întindă şi asupra raportului comisiunei de imunitate o discusiune de săptămâni întregi, atunci în fiecare zi se vor ţine câte două şedinţe. —Astăzi părăsesce escadra francesă portul Kronstadt şi deja în Anglia se face mari pregătiri pentru primirea ei. Şepte-spre crece corăbii mari de răsboiu vor fi în portula Spithead pentru ca să salute escadra francesă. Şi Regina Angliei va visita escadra francesă şi apoi va primi pe oficerii francesi în Osborne. In Portsmouth escadra va fi primită de şefii admiralităţii şi de autotorităţile orăşenesci. Admiralulu Carol of Clamwilliam va da în onoarea oficerilor francesi unu bala mare, or autorităţile orăşenesci vor ospăta pe oficerii şi pe soldaţii francesi. Primarul din Portsmuth s’a pusu în legătură cu ambasadorulu francest din Londra şi cu ministrul de marină francesa din Paris şi va aranja una şiră de petreceri în onoarea oficerilor escadrei francese. — La cele publicate ora despre căletoria regelui Alecsandru în Rusia, adaugem următorele soiri telegrafice sosite din Mosova: Regele Alecsandru, însoţită de marele duce Sergiu, a visitatu biserica Kreml și museula Kreml, er după aceea a primită pe tinerii ofițeri sârbi, cari în armata rusescă își completeaza instrucțiunea militară. Mai apoi a visitatu museula istorică și esposiția francesă. Seara la 6 ore s’a dată una praneță de gală la marele duce Sergiu în palatulă aşanumită „Petrovski.“ Imposantă a fostu primirea ce i s’a făcută regelui în tabăra militară unde a mersu însoţită de marele duce şi de marea ducesă. Tóate trupele erau în ţinută mare, şi l’au primită pe regele într’unii cerou, în sunetele acele orchestre militare, cari toate cântau himnulu serbescu. Defilarea trupelor, pe dinaintea regelui a durată tocmai o oră. La jocurile de cai ce s’au aranjată cu acestu prilegiu de cazaci, a privită tinerulu rege din loja construită anume, cu una interesă foarte viu și timpa îndelungată. Serbările s’au încheiată cu artificii, a căroră ultimă punctă representa coroana Serbiei şi portretulă regelui, strălucită incadratii în flăcări. In faţa acestui spectaculă întreaga tabără abruptă în strigăte de „ura!“ — Numărul din luna lui Augustă ală revistei „Contemporary Review“ va conţine articolul lui Crispi asupra raporturilor între Italia şi Rusia. Foile englese publică diferite pasaje din acestă articulă. Reproducemă şi noi următorea schiţă: „Crispi aminteşte, că alianţa triplă nu e opera sa. Aceea a fostă ţinta inştiinţelor, predecesorului său Mancini, care voia să pună stavilă întrigilor francese de la Vaticană. Alianţa triplă, tripe Crispi, e numai de natură defensivă şi defensivă este şi politica la care a silit-o pe Italia turbulenţa diferitelor partide din Francia... O ţară, care ca Francia să află în continuă nelinişte şi nu e guvernată după cum susţină republicanii, de o opiniune publică luminată, ci de o puternică birocraţie, trebue, ca să ceră esistenţa alianţei triple ca o garanţie în contra spiritului de partidă francesă. In posesiunea lui Crispi se află documente, cari dovedescă, că conducătorii clericalilor din Francia în anul 1887 au făcută papei seriose remonstraţiuni, fiindcă acesta nu prea observă strictă rolulă de „Prisonierulă Vaticanului“. Curia fu admoniată, că dacă nu va continua atitudinea ei ostilă în contra unităţii italiene, atunci interesele bisericei voră ave să sufere din causa acesta. Ce va mai sta în calea amiciţiei între aceste două naţiuni, decă se va renunţa FOILETONUL „UAZ. TRANS.“ 6) Carnetul roşu. Novelă, tradusă de Moşulă. .. Atentatul. Injiua următore se presenta la mica casă solitară ună curieră, care dete proprietarului presupusă ală casei o depeşă din Simferopolă, în care se împărtăşia aliatului, că linia de călătorie a împăratului este hotărîtă şi că împăratul va părăsi cetatea la 17/29 Noemvre, noaptea la orele 12. Magdalena de Czrynowsky, însoţită de apărătorul ei, se duse la șură, ca să redă pregătirile isprăvite ale conjuraților. Toate erau în cea mai bună rânduială. Ună corțișoră din mica clădire era destinată pentru bateria, ce mai trebuia adusă; aceasta se vedea după capetele de sârme, cari eșiau din pământă. Droturile isolate, băgate într’o ţevă de gutapercă aşezată în pămentă, se întindeau d’alungul grădinei şi la sfîrşitul păretelui se ridicară la o mică ferestruiă, din care se putea observa apropiarea trenului. De aici trecură dincolo la canalulă, ce sta în legătură cu casa. Clădirea însăși stă din două părți: din clădirea principală cu două ridicături și dintr’o clădire alipită, cu o ridicătură. Intre amândouă se află ună canală îngustă, care conduce pănă la păretele de scânduri, ridicată în mijloculă casei. Drotulă mergea pe fundulă canalului și se ridica susă pe părete. De aici fu condusă în etagiulă al doilea şi pe sub padimentă pănă la colţulă odăii de durmitu, într’o lădiţă, în care se afla ună aparată de a lui Ruhnkorff. Din lădiţa acesta mergea drotulă d’alungulă păretelui pe sub covore şi pe sub podele mai departe pănă la ună locă, unde era asedată țeva pentru conducerea apei. Țeva acesta, care de-oparte are scopulă de a scuti droturile de umecjelă, de altă parte de a mijloci curentă în canalulă de mină, conducea josă pănă în canală. — „Toate suntă întocmite bine și genială“, zise Magdalena, după ce văcuse pregătirile acestea, „dar acum, amiculă meu, trebue să întru și’n mină, ca să mă convingă, că toate suntă în regulă.“ Leo Suchorukow se învoi și intrară amândoi în canalulă întunecosă, care conducea în zigzagă pănă sub șinele drumului de feră. Aici aprinse Suchorukow o luminiţă de cară şi ilumina spaţială celă înaltă. Ca efectulă dinamitei închise în butelii de feră să fie şi mai mare, aici se construise şi ună părete de petră, de asemenea pe josă încă era pardosită cu pietri. — „Ce însemnă rudele de feră, cari atârnă dela coperişă?“ întreba Magdalena, arătândă două bucăţi de feră provăcjute cu vârfuri sclipicioase de oţără. — „Acestea suntă semnele sineloră, pe cari circulază trenurile, pe vină din Kursk. Când eram aici la sfîrşitulă minei, nu puteamă soi positivă, decă nu cumva mi-am greşită calcululă prin mersulă nostru în zigzagă. Doi dintre conjurați se însărcinară, ca nóaptea se sfredelescu pământulă îngheţată şi apoi să ștergă orice urmă despre lucrarea loră. Lia succesă, și după cum vedi, calculii mei au fostă buni. Trenulă împărătescă trebue să trecă peste locul acesta, închiderea lanțului prin mijlocirea a două droturi şi—mina îşi face datorinţa sa înfricoşată“. O privire plină de mulţumire din ochii Magdalenei fu răsplata vorbitorului. Pe urmă se întorsera îndărătă acasă. Aici îi aştepta deja ună carieră, care era însărcinată să aducă bateria, ce lipsia, de la inginerulă, care locuia în mijlocul Moscvei. Suchorukov se spăria, vătrendă pe carieră fără bateriă. — „Ei!“ întrebă grăbită pe celă ce îi sta înainte. — „Bateria este gata, dar inginerulă nu vre să ni-o predea“. — „Pentru ce?“ — „Nu spune nici ună motivă“. — „Are vreună prepusă ? “ — Precum mi se pare... da.“ — „Atunci vomă fugi iute amândoi la elă, să’ncercămă, dară vomă căpăta-o. Tu vei însciința prietinii numai decâtă, er eu mă voiu înțelege cu încăpăținatură acela. Magdalena va rămâne aci.“ Toate celelalte disposiții se luară curândă. Și fiindcă din norocire trecea pe dinaintea unui isvoscică cu o samă golă, puteau să ajungă uşoră în Moscva. Timpă nu mai era de locă de pierdută, pentru-că a doua di sosia împăratulă. Timpulă astătii de locă nu voia să mergă înainte. Peste patru ore trecură deja, de când plecase Leo Suchorukow cu soţulă său şi Magdalena aştepta totă în deşertă ca să se re’ntorca. Posiţia isolată a casei îi permitea să observe nebăgată în semn cărările, ce duceau spre CRONICA POLITICĂ» — 23 Iulie (4 Augustn.) — Vorbind despre actuala situaţiune parlamentară din Ungaria, „P. Hirlap“ dice, că pănă acum guvernulu nici nu s’a gânditii la o disolvare a camerei. Fapta este însă, că guvernulu *tifra*ea*eae în fiă-care di. Aaiseste intri nistro-Ungaria Pe unu anü 12 fl., pe séie luni 6 fl., P© troi luni 3 fl. Peitri Somalia ți străiuitate: P© unu anü 40 franci, pe sése luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiele poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Aborarea luii pentru Brasovu: la administrațiune, piața mare Nr. 22, Stagiulu I., pe unu anü 10 fl., pe sese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl. pe tese luni S fl., pe trei luni 3 fl. Inu ©semplaru 5 or, v. a. sau 15 bani. Atâtu abonamentele ofttu și inserțiunile suntu a se plăti înainte. torturm miunMlw« Titosrafls: îrSASOVU, prinfc mars Mr. 22,'^riflorî noii'annate an «•» pri«.••en. Niannapripte bus*retrimită I ulroirilB iß amiiiri. Urapvü, p aţs mere Nr 22 neerat© mai prim escü In Vlwns 'Ádolfü MosseHaasenstein & folget iiio Maas), 7anrü SchaUk, Alois '■wadi M.D»*kes,A, Oppelik,J,j)oniyisrffi în Bu lapeite: A. 7. ffoldnrgsr Awon Messt Eckstein Bemat: 9 ^fankfurt: ff. L.Baube;\n Hamkurg: A. Steiner. Freetulu inserţitmiiorâ; o 3®riă „araxonda pe o coloana 8 or. 3 80 or. timbru pentru o pu »Moare* Publiari mai dese după tarif? și învoială. &etilame pe pagina M-a o v*reă 10 or. ▼. a. len SC bani. Nr. 163. Brașovti, Mercur! 24 Iulie (5 Augustă). 1891.