Gazeta Transilvaniei, iulie 1891 (Anul 54, nr. 145-169)
1891-07-31 / nr. 169
.'«lunea MaurirdiiMia flî«naia: tXASUVil, platii mare fir. 22 Perisori nefiranoate ne. îs pri- Binsan. Ua,.,asarii,to un r* retrimit« I Birourile ie anului: w.HaKe^a* ese în liă care cjî» itomate jestn iutic-Ungari* Pe ană ana 12 fi., p© ae^ Iun 6 f.., Pe trei luni 3 fi. Pentru România si străinitate. Pe unu ană 40 franci, pe sest luni 20 franci, pe trei lun 10 franci. Se prenumără la toate oficieli poştale din întru şi din afari şi la doi. colectori. Atemtuli putu Braşovfi: la administraţiune, piaţa mari Nr. 22, etagiulu I., pe unu ani 10 fl., pe şăae luni 5 fl., pe tre: luni 2 fl. 50 or. Ou dusuiu în casă. Pe umuană 12 fl. pi ?ese luni 6 fl., pe trei luni 3 flină esemplară 5 cr. v. & san 15 bani. Atâtă abonamentele câtă s inaerțiunile suntu a se plăti înainte. Sraaova, p.'ate mart Nr. 22 Inserate mai primeccu în Vlona Muxoi/it MosuerSaasensUinfe folge? imo Haas), 'tnri* Schalck, Alois Bernal M. Dnkst, A, Oppelik,J, Dou~4§i trffi 1n Buiapaata : A. V. Goldhurgvr Arion Messet Eckstein Bernat:l FranSifurt: 9,L.Daub*;\n Hamburg: A. Steiner. Prețulu inperțiuniiorâ: o asină farmondn pe o coloanâ 6 er. fi 80 er, (Imbun pentra o publicare. Publicări mai dese îiupă tariff şi învoială,. Reţîamo po patina HI-a *» iare& 10 or. ▼. a. «Au 80 baniNr. 169. Braşovii, Mercuii 31 Iulie (12 AugustU). 1891. Braşovd, 30 Iulie v. Ia septemâna acesta camera deputaţilor din Pesta va fi amânată, se zice, pănă la 8 Octomvre. Cabinetulu Szapary va avea dor doue lunî de 4 de regazu de a se gândi asupra situaţiunei sale şi de a se pregăti pentru viitoarele lupte. Deocamdată domnulă Szapary cu ai sei n’au nici o causă de a se bucura de resultatele ultimei acţiuni de reformă a loră. Ministrulă-preşedintce pusese în dubulă partidei guvernului cestiunea de cabinetu, pentru a face ca membrii partidei guvernului se primesca cei 279 de paragraf! ai proiectului pentru reforma administraţiei. Atunci eşiră chiar din partidă câțiva membri, cari nu puteau primi acei paragrafî. Astăzî domnulu Szapary a părăsită toţi acei paragrafî pentru cari pusese cestiunea de cabinetu şi se mulţămesce cu aceea, că s’a proclamată în principiu numirea din partea statului a funcţionarilor comitatensî. Chiar şi organele cele mai amicabile guvernului ungurescă, ca „Neue Freie Presse“, recunoscă acum, că succesulă campaniei din urmă parlamentare este ală oposiţiunei estreme, ori cu ce mijloace ar fi fostă elă dobândită, şi ar spune celă mai mare neadeveră acela, care ar susţine, că guvernulă, or nu oposiţia este partea Invingetoare. N’a cutezată contele Szapary se întrebuinţeze mijloace energice în contra obstrucţiunei stângei estreme şi foia memorată crede, că puten’a putută se le întrebuinţeze, pentru că asclută, că înseşi partida guvernului nu este însufleţită pentru proiectul lui de lege. Pe când înse se constată astfeliu, că nici o simulă partidei guvernului nu stau lucrurile forte bine în ce privesce solidaritatea faţă cu reformele intenţionate, pe atunci oposiţiunea extremă este în celă mai mare gradă încuragjată de succesulă dobândită prin delăturarea faptică a legei pentru reforma comitatelor. Mai multă înse partida contelui Apponyi, care a stăruită foarte multă pentru acesta reformă și a sprijinită guvernulă până acum, s’a înstrăinată de totă de elă. Astfelă guvernulă ungurescă a suferită ună desastru, care poate se devină fatală pentru elă și pentru politica lui de reformă. Dar nu numai atâta, ci după aceasta retragere se mai nasce și grava întrebare, deca la viitoarele alegeri dietale, ce se voră face în anulă 1892, guvernulă ungurescă va mai putea conta la o majoritate atâtă de însemnată, ca astăzi. Deputații stângei estreme voră avea de aici încolo terenă mai mare ca ori și când de a agita pentru ideile și aspirațiunile partidei loră și se voră putea provoca întotdeauna la victoria loră, care, precum au declarată șefii, voră se o esploateze cu energiă, gonindă și nimicindă pe contrari. Aceasta stare de lucruri va nasce nu puţine îngrijiri şi în cercurile curţii din Viena, unde mai anteriî se legănau în speranţa, că puterea partidei kossuthiste în Ungaria este ca şi înfrântă şi că nu mai este periculă, ca se ajungă vreodată în majoritate. Fără îndoiela, că situaţiunea e forte tulbure şi încurcată și că devine cu atâtă mai serios, cu câtă se apropiă mai multă viitoarele alegeri. CRONICA POLITICĂ. — 30 Iulie (11 Augustn.) — Sâmbăta trecută comisiunea de imunitate a terminată desbaterile asupra afacerei Ugron-Uselac. După o consultare mai îndelungată, comisiunea aduse cu o majoritate de 8 voturi contra 3 urmatorea sentință: „Comisiunea de imunitate nu află necesară, ca dieta să se abată dela practica ei de pană acum și să tracteze cestiunea de față din punctul de vedere alu dreptului de imunitate“. In urma acestei hotărâri, se poate prevede, că Ugrón va primi duelul cu Uselao, ceea ce o confirmă şi solrile sosite din Pesta. Se crede de altmintrelea, că hotărîrea comisiei de imunitate va provoca în dietă o discuţie vehementă. — Conducătorii oposiţiei moderate sunt hotărîţi a face cabinetului Szapary o oposiţiune câtă se poate mai mare şi mai energica şi pentru ajungerea acestui scopă şi se silesc a se între în relaţii mai strinse cu partida „independentă“. De altă parte şi în partida lui Ugran suntü semne de-a se uni cu partida independentă? La totu casula, semnele acestea sunt foarte îngrijitoare pentru cabinetul Szapary, căci o unire strânsă a celor trei partide nu poate fi, decâtă foarte periculos, pentru el. Acum guvernul nu mai are de gând, se pună în desbatere aceste proiecte de legi, afară, poate, de proiectură privitoră la joncțiunea de căi ferate cu România. Raportul comisiunei de imunitate în afacerea Ugron-Uselac avea se fie presentata dietei înfilele acestea, de Mercuri, ori joi, după care şedinţele se vor saspinde până în 3 Octomvre. O parte dintre deputaţi s’au şi depărtată din Pesta. — Presa ruseasca din nou se ocupă despre sartea Slaviloră asupriţi, cari se afară de Rusia. „Novoie Vremia“ publică o corespondinţă din Serajevo, în care e descrisă situaţiunea Slaviloră din Bosnia şi Herţegovina, precum şi a Slaviloră din Macedonia şi Serbia vechiă „ca demnă de compătimită“. In Bosnia şi Herţegovina, scrie corespondentul, guvernulă austriacă săvîrşesce lucruri ne mai aucrite. Ele a scosă din biserici cărţile de rugăciuni tipărite în Rusia, a depusă pe metropolitulă Dionisie, din causa visitei, ce a făcut’o acesta consulului rusescă din Sarajevo, Bakunin, şi propagă acolo influinţa bisericei catolice, piarulă „Neue Freie Presse“ (fice, că cele spuse de corespondentulufiarului „Novoie Vremia“ suntu neadevărate. Se scie, (fice numita fotă, că numiteks cărţi de rugăciuni, n’au fosta tipărite nici în Rusia, nici în Veneţia, ci în Sarajevo, şi s’au introdusa cu consimţemântulă celor trei mitropoliţi, chiar şi cu ahl suspendatului Dionisie, şi au primita chiar binecuvântarea patriarchului ecumenica. Metropolitulu Dionisie nu a fosta suspendata din causa visitei, ce a făcut’o consulului rusescu, ci fiind că aceste a facuta simpulă. — Din Belgradă se telegrafeză, că primarulu orașului a trimisa în numele comunei Belgradului o telegramă regelui Alexandru la Petersburg de următorul cuprinsa: „Locuitorii Belgradului petrecă pe Majestatea Vostră cu cea mai ferbinte iubire în marea călătorie, întreprinsă pentru de a visita pe Inaltula naşa ală Majestăţii Vostre, pe Majestatea Sa Ţarală tuturoră Ruşiloră, şi cu totă supunerea venimă a ruga pe Majestatea Voastră să se îndure a esprima puternicului Ţară mulţumitele nóstre cele mai profunde pentru primirea imposantă, de care a fostă împărtășită Măjestatea Vostră în călătoria prin marele său imperiu. Trăescă Tarulă rusescă ! Trăâscă Alexandru, regele sârbescu !“ Cu privire la acesta călătoriă se mai scrie, că cu prilejulă unui prânciă festiva, ce s'a dată la Chieva în onoarea regelui, regentului Ristid an Sisa, că regele sârbescă de aceea a venita în Rusia, ca se înveţe a-şi iubi poporul, precumu îşi iubesce Ţarula poporula său. — Admirabila Gervais se esprima în modula urmatorii înaintea unui diaristă din Moscva: „Este de prisosit orîce altă alianţă, ce nu e sigilată cu iubire reciprocă. Amiciţia Rusiei nu este cu atâtă mai preţiosă, cu câtă noi suntemă învinşii din 1871. Ei o sciu, vae victis! Acum Francia e întărită, o repeţire a evenimentelor din 1871, nu e de temută“ Cu privire la Anglia, crede Gervais, că ea nu va întră nici în alianţa triplă, nici în orîce altă alianţă. — piarulă „Standard“ află din Sanghai, că China şi Japonia ţintescă, ca să încheiă o alianţă strînsă între ele, pen- FOUIETONUL „GAZ. TRANS.“ 10) Carnetulu roşu. 9 Novelă, tradusă de Moşuld. Sosisefiua de 27 Februarie 1880. Pe stradele Petersburgului era o mişcare viuă. Cătră ameciu, când soarele mai străbătea câte puţină prin norii de zăpadă asupra roiului furnicătură de omeni, nimeni afară de cei iniţiaţi, nu avea ideiă de crima înfricoşată, ce peste câteva ore avea să umple de spaimă şi terore cetatea Nevei. Insuteranul, ce să afla sub odaia de pază din palatulă de urnă, lucrau patru măsuri, cari se grăbeau să sferșască lucrulă. După améciu, doi din ei nu mai veniră, alăteilea avea tocmai să se ducă într’ună loca, când deodată apare înaintea lucrătorului, rămasă Indéréte, mă domnă îmbrăcată bine și-lă înreba, că n’ar pute lăsa aici câteva ceasuri o cutiuță mică de lemnă ? — „Nu-ți voiu pune-o în cale. Ah, aici în întunerecă, lângă stilpulu acesta, va sta la totă casulă mai bine. E ală dracului de frigă, prietine, nu simțesci și d-ta“ ? Lucrătorulă făcu semnă din cap, că și lui îi este frigă. — „Ei, atunci adă ceva să ne încălcfimă ... Eepă, moşule, adă ceva beutură din cantină, că înghiăţămă de friga“. Vorbitorula întinse lucrătorului o rablă, cu care acesta și alerga să se prevedă cu romii. îndată ce s’a închisă uşa după măsură, elă asecta cutiuţa la piciorul stâlpului, prinse cu manile sîrmele de pe podele, le înoda cu grijă, descuia cutiuţa înc’odată, ca să se convingă, că suntu tateriifi'regulă, şi apoi umbla prin odaia cu fața triumfatoare, până se intorse lucrătorulă. — „Câtă mai rămâi aici, tătucule ?“ întreba străinulă pe măsură, înghiţindă odată cum se cade din beutura adusă. — „Până cătră şese ceasuri“, răspunse acesta. — „Bine, bine, .... dacă s’ar întâmla să nu viu pân’atunci, să stii, că-mi iau lădiţa numai dimineţă de aici. Pân’atunci, la revedere!“ Cu acestea dispăruta strainula. — Prânculă împăratului rusesc, de obiceiu se începe la 5 ore sara. La 17 Februarie încă era să se ţină prânciula pe la orele îndatinate, în perea mai restrînsă, şi încă chiar în sala de mâncare, care se afla deasupra odăii de durmita şi a păzitorului din paiaţă. Imperatura şi ducesa de Edinburg aşteptau pe aaspele lor, pe principele Bulgariei, într’o odaiă vecină cu sala de mâncare. Din întâmplare, principele se întârefia cu un pătrară de oră, în învălmăşia călătoriei adecă nu găsise o decoraţiune, ce voia să şi-o pună în sora aceea. In fine apare principele. La insdiinţarea, cea sosită principele de Bulgaria, întreaga familiă împărătască, afară de împărătusa bolnavă, voia se între pe o uşă, şi împăratulă însoţită de principele de Hessen şi de principele Bulgariei pe ceealaltă. Deodată se mişca padimentală, ca de ună cutrămură de pământă, urmă apoi o detunătură înfricoşată şi toate flăcările de gază din paiaţă se stinseră. Toţi credeau, că doră o căcută candelabrală celă mare din sala de mâncare. Principele de Hessen, marele principe moştenitorulă tronului şi marele principe Vladimiră alergară spre sala de mâncare, pe când contele Adelberg, nesciindă ce mai poate urma, fiindcă să gândeau la o esprosiune de gaza, ţinu pe împăratură în locă. In sala de mâncare se spărsese toate ferestrile, păreţii erau stricaţi şi se simţia ună miresă înăduşitoră de prafit. Maşina infernală funcţionase bine. Boltitura locuinţei din parteră, precum şi cea din odaia de pază, erau găurite prin esplodarea dinamitei şi a bumbacului de împuşcată, care era ascunsă în ţevile de gază, or în sala de mâncare plafondală deasemenea era crepară şi stricată. Ofițerii din odaia de pază, audindă pocnitura înăduşită şi frângerea granfiloră, săriră iute din odaia loră, care zăcea mai multă deoparte, şi găsiră odaia de pază a fecioriloră prefăcută într’o ruină formală, din care esia fumă şi prafit. Cu ună signală de clopoţela se