Gazeta Transilvaniei, septembrie 1891 (Anul 54, nr. 193-216)
1891-09-26 / nr. 213
3SToti. abonamentu. „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cui Odonivrel§91 st. vechiu se deschide nou abonamentu, la care învităm pe toji amicii şi sprijinitorii fetei nóastre. Precuiu abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fl pe şase luni 6 fl., pe unu anu 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şase luni 20 franci, pe anii anii 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anui 2 fl., pe şese luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anii 8 franci, pe şase luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor abona din nou să binevoescă a scrie adresa lamurita şi a arăta şi poşta ultimă. _______Mministraţiunea „Băietei Transilvaniei“, Braşov, 25 Septemvre v. Voediu reveni astăzi asupra momentuasei propuneri a d-lui Dr. Al. M. Marienescu privitoare la înfiinţarea unui museu naţională etnografică pentru îmbrăcămintele românesc. In septemâna trecută amă publicată pe largă propunerea d-lui Marienescu, care dete totodată şi o schiţă asupra modului de esecutare şi arătă avantagiele netăgăduite, ce le-ar putea avea pentru noi înfiinţarea unui asemenea museu. Mai remâne acum, ca se se studieze idea sulevată de d-lă Marienescu şi în casulă, când ea s’ar afla bună şi realisabilă, se nu întorcjiămă a şi întreprinde paşii necesari pentru realisarea ei. Cade şi de astă-dată în sarcina presei nóastre, ca se se pronunţe mai întâiu şi, încâtă ne privesce pe noi, credemă a ne face o plăcută datorinţă, constatândă şi noi împreună cu d-lă Marienescu, că înfiinţarea unui museu etnografică naţională pentru îmbrăcămintele românesci de tóate nuanţele şi din tóate unghiurile locuite de Români este de-o mare importanţă pentru noi şi ar fi o adevărată podobă naţională pentru Români. Decă alte popoare n’au venită încă la ideia de a înfiinţa asemenea musee etnografice, lucrul se pote esplica uşoră, căci mai rară vei găsi poporă în Europa, care prin frumseţia, bogăţia şi variaţiunea îmbrăcămintelor sale naţionale se fiă în stare a înfiinţa ună museu de asemenea frumseţă, precum amă pute se înfiinţămă noi. Este în adeverii sublimă ideia, de a vedè la ună locă representate în grupuri de figuri, nesfirşitele variaţiunî cari de cari mai pitoresc! ale costumelor nóastre naţionale de bărbaţi şi de femei, de tineri şi de bătrâni, de prin tote ţările şi de prin tóte unghiurile. Câtă uşurinţă nu li s’ar face prin acésta scriitoriloră şi etnografiloru, cari adeseorî de prin ţări şi oraşe îndepărtate suntă nevoiţi a cutriera ţinuturi şi comune românesc!, fără a-şi pute culege în ceea ce privesce îmbrăcămintea nostră naţională, decâtă nisce date de caracteră locală şi încă şi acestea adeseorî defectuose! Nu vom specifica aci însemnătatea, ce ar ave o ună asemenea museu din punctulă de vedere ală istoriei nóstre naţionale. Inchipuască-şi ori cine, ce bogăţiă ar fi pentru noi, decă amă avé ună asemenea museu de îmbrăcăminte românesc! pentru esemplu din secolulă ală XIV-Iea orî ală XV-lea! Ceea ce însă n’au făcută antecesorii noştri, trebue să facemă noi, în interesulă nostru şi ală urmaşilor noştri. S’o facemă cu atâtă mai vîrtosă, fiindcă noi, Românii, suntemă în primulă locă chiămaţî de-a o face acésta, noi avemă bogăţia costumeloră şi nouă ni este reservată în primulă locă posibilitatea de-a ne mândri cu o asemenea comoră naţională. Picemă dor şi noi împreună cu d-lă Dr. Al. M. Marinescu: Veniţi să facemă şi noi ceva, ce încă nu au făcută alţii pentru mărirea poporeloră loră, — veniţi să facemă ună museu etnografică de costume românesc!! Şi fiindcă centrală culturei române îlă formăză Bucurescu, aşteptămă să aucivim şi dela fraţii noştri de acolo voci cu privire la acăstă cestiune, pe care mai vîrto să o recomandămă în atenţiunea pressei române de dincolo de Carpaţî. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Despre Niccolo Machiavelli. Tractatulü despre „Principe“. Conceperea cărţii despre Principe a lui Machiavelli se întâmplă în timpul, când cariera politică a lui Machiavelli a fostă întreruptă fără de veste şi când elă, demisă din toate funcţiunile sale de stată, trăia exilată la moşia sa. Causa acestei schimbări în sartea personală a lui se află în reinstalarea forţată a familiei Medici în Florenţa, întâmplată la anul 1513, care a avută de urmare schimbarea guvernamentului şi dimiterea şi alungarea tuturora acelor persoane, cari erau antipatice Mediceiloră. Prin revenirea Mediceiloră, frumoasa Florenţa îşi pierdu acumă în modă definitivă libertatea şi basa instituţiunilor sale republicane. Nu lipsiau în Italia linguşitori, cari îşi deduseră silinţa a deriva originea familiei Medici pănă la Carolă celă mare, pentru de a justifica înaintea poporului pretensiunea acestei distinse familii de comercianţi la una principală, la care aspira ea prin colosalele mijloace bănesci, pe care şi le-a câştigată prin comercială său. Familia Medici, care a esercitată în Italia şi pentru Europa întrega acelă protectorată devenită proverbială asupra artelor şi stiinţelor, a ajunsă chiar şi în politică la o posiţiune atâtă de înaltă, numai prin puterea banchieriatului, care pe atunci îşi anunţa prin Medici pentru prima oră principatală în Europa mai noua şi care se constitui ca ună banchieriată artistică, scientifică şi politică, sau ca adevărată uşurăriă de bani pe terenură spirituală şi ală libertăţii. Aceşti mult lăudaţi Medicei, ori câtă ar fi fostă ei adoraţi ca crei de cătră plebea florentină flămândă şi de cătră poetaştrii sărmani, ca Angelo, Poliziano, totuşi nu era nici mai multă, nici mai puţină, decâtă nisce uşurări spirituali, cari, dotaţi cu ună talentă gigantică pentru comerciu şi acumularea dă bani, adunaseră comori fără esemplu, pe cari le esploatau nu numai pentru de a esereita o influinţă palpabilă asupra politicei şi cabinetelor de pe timpulă loră, ci şi pentru stabilirea unui principată spirituală şi scientific, în sensul direcţiunei epocei aceleia. Acesta familiă de comercianţi şi proporţiunea influenţei loră representă primele momente ale domniei universale a banului. Fundamentală familiei comerciale a Mediceilor a fost pusă în splendorea şi mărimea sa mai cu semă prin Ioană de Medici, care a trăită dela 1360 pănă la 1428 în Florenţa. Prin succesulă, pe care l’a avut c elă în afacerile sale comerciale, îşi câştigase avuţii enorme, pe care le-a lăsată după moartea sa ambiloră săi fi Cosimo şi Lorenzo, împreună cu presumţiunea la cele mai înalte funcţiuni de stată în Florenţa, pe care tatălă loră Ie-a fost ocupată încă pe când era în viaţă. Cosimo de Medici inbina cu succese şi mai mari afacerile de guvernă cu întreprinderile comerciale cele mai lăţite şi vecia şi bogăţiile familiei să înmulţiră pănă la uină gradă neprecalculabilă. Celă mai renumită şi mai bine meritată întemeiătoră ală puterei princiare a Mediceilor, a devenită Lorenzo de Medici, fiulă lui Pietro şi nepotă ală lui Cosimo celă mare, născută în 1448 la Florenţa şi onorată cu supranumirea de magnificulii, celă mai mare banchieră și comerciantă de pe timpul său, totdeodată poetă, filosofă și platonică, cunoscătoră ală literaturei classice, ună școlară ală renumitului Marsilius Fionius în filosofia platonică. După mortea tatălui său Pietro, el ajunse la 1469 în capulă republicei florentine, ale cărei elemente democratice începu eră încetulă cu încetulă să le transformeze şi să le slăbescă. Acestă familiă a devenită propriu disdestinulă lui Machiavelli şi a direcţiunilor sale politice. Trebue însă să fie recunoscută, că elă a făcută, pe câtă numai i-a fostă posibilă, o posiţiune influinţei şi restaurării Mediceilor, şi că nu a lăsată nici ună mijlocă nefolosită pentru de a mântui elementele democratice ale cetăţii sale natale. Elă a organisată resistenţa Florenţei cu o superioritate spiritulă şi militară neobicinuită şi a făcută deja aci încercarea, de a crea o putere de apărare, nu din soldaţi mercenari, ci din miliţia naţională indigenă, prin ceea ce eră a voită să premergă în modă practică ideilor sale despre arta răsboiului espuse în cărţile sale, care au urmată mai târziu. Neobosită alerga eră dela ună punctă la al- Românii Ardeleni la Praga. Telegramă particulară a „Gaz. Trans“, Praga, 6 Octomvre.*) Românii Ardeleni au sosit o aseră la Praga în numără de 80. La gară fură căldurosă salutaţi de cătră o delegaţiune compusă din profesorii universitari, d-rii Jarnik, Pic şi advocatură Podlipno, representantul clubului Cehilor, tineri. Sera au urmată invitări la representaţia Teatrului naţională celăcă. » « Astăzi la 11 ore Românii au visitată corporativă Esposiţia. Primire solemnelă la porta Esposiţiei. Dr. Sedlak, accentuândă în limba cehă, că stăruinţele naţiunei cehe şi române au cam aceeaşi ţintă, bineveniâ pe visitatorî, mulţumindă de onoarea făcută. Dr. Jarnik, în limba română, asigură de simpatiile naţiunei cehtice, care deşi nu e legată prin sânge şi limbă, a avută în trecută aceeaşi soarte şi are în presentă multe puncte de atingere cu Românii. Dr. Mureșianu mulţămi în lm*) Sosită asera după încheiarea feei. Red. ose in flă-oare di IS0Í3E5ÍI6 P8SÜ1 iUStr'i-UBgoTia Pe tuaü anű 12 fi., pe sé?;< luni 6 fl., Pa trei luni 3 ft. Pe dtn România si străMtate: Pe unu anu 40 franoT, pe sese luni 20 franol, pe trei luni 10 franoT. Se prenumără la toate oficiele poştale din Intru şi din alarft şi la doi. colectori. itmmnili pentru Braşovi: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I., pe una ană 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Ou dusulu tn casă. Pe unu anu 12 fl. pe fese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 or, v. a. seu 15 bani. Atâtă abonamentele cfttu și insertiunile suntu a se plăti tnainte. titmuK itsUlitr.duis fluoirata: 8IJASOVU, piața mar»Sir. 22 itNsdsori nemiencato nu es piritation . Mannaoript© mise retrimită ! Birourile te amilfri: Srajova, piața mare Mr. 22 înfierate mai primea ca tu Viane fixdolfi Moste Raasenstein «fi Voiger IStito Maas), Henrit Schabek, Alois Mmdl M. Koket, A. Oppelik, J, hm.mirg; in Buispeeta: 1. Y. Goldberger Anton Mesa Ickstein Bernat, jfl Frankfurt: 9. L.Daube;in Hamburg: A. Steiner. Preţulă mneerţiuniloră; o aeriă primondu pe o coloana 8 or. 1l 80 or. timbru pentru o pu- Licare. Publicărî mai dene după tarifă şi învoială. Seelame pe pagina EU-a o sereă 10 or. ▼. a. sau 80 bani. Nr. 213. Braşovii, Joi, 26 Septemvre (8 Octomvre), 1891. ba cehă cu puţine cuvinte pentru deosebita atenţie şi căldurosă primire; apoi continuândă românesce, arătă motivele visitei române la esposiţiă şi inciietă cu vii urări pentru prosperitatea naţiunei cehe şi a Boemiei. Numerosul publică asistentă aclamă cu entusiasmă pe Români şi vorbitori şi mai alesă pe Muresianu. — CRONICA POLITICĂ. — 25 Sept. (7 Oct.) — Organele semi-oficioase din Viena aduca soirea, că ministrulă-preşedinte austriaca, contele Taaffe, voesce să ducă în deplinire pactul ceho-germani in tote consecuenţele sale. Acesta o conchidă amintitele organe din nisce declarațiuni, ce le-a făcută Majestatea Sa cu ocasia petrecerei sale în Boemia înaintea conducătorilor partidei germane. —In 23 Septemvre s’a făcut inaugurarea solemnă a monumentului ridicată la Melk după ordinile Țarului în memoria soldaţilor ruşi, morţi în campania de la 1805. Consilierul ambasadei, prinţul Cantacuzino, a mulţumită oraşului Melk pentru conservarea mormântului şi ataşatură militară, colonela Zniev, a exprimată în numele întregei armate rusesci, mulţumiri representanţilor armatei austriace, ce se aflau de faţă la solemnitate. Generalulă Beck a respunsă, că armata austriacă va păstra sentimente adânci de camaraderiă, pentru vitejii aliaţi dela 1805. — In colele aceste s’a ţinută în Bucuresci o adunare a partidei junimiste, în care s’a vorbită despre situaţiunea politică. Laurian a fost, de părere, ca partidulă junimistă, numită şi constituţionalii, să se unască cu partidulă liberală în contra guvernului actuală liberală conservatoră. Şefulă junimiştilor, P. Carp, (fise, că este şi rămâne conservatoră, şi că grupulă constituțională va avea o direcțiune conservatoare. Ghermani, fostulă ministru de finance, (fise cără-