Gazeta Transilvaniei, decembrie 1891 (Anul 54, nr. 266-287)

1891-12-08 / nr. 271

Nr. 271—1891. GAZETA TRANSILVANIEI Ragina 8. proiectului provine din multele și varia­tele lucrări de pănă acum. Ela reco­manda primirea proiectului, cu reiepta­­rea propunerii lui Apponyi. — După ce mai vorbiră doi, trei deputaţi, proiectul­ s’a primitii în desbaterea generală. SCSRILE PILEI. 1­7 (19) Decemvre. Una testamente frumosi. Din Silagiu ni­ se scrie, că la 10 Decemvre n. c. a răposaţii preotului Aloisiu Buteanu în etate de 43 de ani. Ele a funcţionată 16 ani ca preoţii în parochia Mecentiu cu fi­­lia Girolta din protopopiatul­ Eriului (diecesa Gherlei). Prin muncă şi cruţare, ela îşi adună o avere frumosă, pe care o testă totă pentru scopuri de binefacere romănesci. Anume: ela testă pentru bi­serica din Mecentiu o casă frumosă cu şură şi grădină de 2 jugăre în preţa de 1600 fl., ca fonda pentru sistemisa­­rea salarului învăţătorescu din parochia sa 1500 fl.; ca fonda bisericesca 22 ju­găre de pămenta în preţa de 2000 fl.; pentru biserica din Căpuşiu 15 jugăre de pămenta în preţa de 1500 fl.; pentru biserica din Tăşnada jumătate partea dintr’o casă de acolo în preţa de 1500 fl.; ca fundaţiune pentru una studenta gim­­nasiala 1000 fl. Cu totul, aşa­deră feri­­citul­ Aloisiu Buteanu a testata pentru scopuri naţionale românesci peste 9000 fl., fiind­ socotită aici şi partea de avere a soţiei sale Maria, care răposa înainte cu vre-o cinci ani şi care la morte dea­­semenea testă partea sa din avere pen­tru scopurile de mai sus­. — Numele fe­­riciţilora Aloisiu şi Maria Buteanu prin aceste fapte generose vor­ rămâne în veci neuitate înaintea Românilor, recu­noscători, cari din adânoura inimei fe­ricii lora: Dumnezeu să-i odihnăscă în pace!* * * Starea sănătăţii Reginei României, după cum află „Naţionalula“, merge din ce în ce spre mai bine. Cu tote acestea, M. Sa Regina nu se va reîntoarce în ţară decâtă în primavara viitoare. Bustula lui I. C. Brătianu „Voinţa Naţională“ scrie: Din Iaşi ni­ se comu­nică, că cu acceleratura de Vineri dimi­­neţa va sosi în Bucuresci eminentula sculptora italiana Villa, aducêndu cu sine și modelula unui bustu ala marelui Ioana Brătianu, modelu lucratü în gipsü. Bustula este cu o treime mai mare de­câtü naturala și represintă o fidelă și artistică reproducere a figurei lui Ioana Brătianu.* * A Maghiarisarea unei comune romănesci. Detimi în „Magyar Hírlap“, că înainte de asta cu trei ani „patrioţii“ priviau la comuna Gurahonţa (corn. Aradului) ca la unii cuiba de vespi valachî. De când însă s’a construita linia ferată dela Cia­­nada, numita comună „se maghiariséza întru atâta“, că corespondentula numitei foi e în „plăcuta“ posiţiune de-ai raporta, că a trebuita să se edifice şi o şcolă un­­gurescă, care este cercetată pănă acum de 45 elevi (români?— Red) — Aştep­­tam, lămuriri dela oficiulu parochiala din Gurahonţu, să scimit, că ce fel a de elevi suntu aceia, cari frecventeză numita sooilă ungurescă ? Sunta ei odrasle ro­­mânesci, ori Ungurescî? * * * Demisiunea ministrului dh'honvedi br. Fejervăry. Foile unguresci din Budapesta aducu solrea, că br. Fejérváry și-a datu dimisia. Motivulu e o afacere de onoare dintre elu și „vitézulu“ Ugrón. Din inci­­dentul­ interpelării, ce­a adresată Beöthy Ákos lui Fejerváry cu privire la inter­­cjicerea citirii foii maghiare „Katonai Lapok“, Fejerváry a răspunsă, că el­ n’a interzisă cetirea foii. Mai mulţi de­putaţi din stânga i-au răspunsă: „Numai atâta ar fi mai trebuita“ — Fejerváry a răspunsa : — „Dacă va fi de lipsă o voiu face“ — or Ugrón i-a replicată drastică: — „Atunci te aruncămă afară de-aici!“ — Fejerváry ci­se: — „Cunós­­cem­ astfelu de bravuri pe cari fiece omu le soie reduce la adevărata lor­ valore“. In urma acesta Ugrón, în şedinţa din Lunia trecută a declarato, că elă a dată destule ori ocastă ministrului Fejerváry să probeze acăstă bravură și că nu ela (Ugrón) a fostă causa, că nu s’a folosită de acea ocastă. In urma aceasta minis­­trulu Fejérváry a rugată numai decâtă pe conții Karolyi Tibor și Keglevich István să provoace pe Ugran, înainte însă de-a face acesta și-a datu dimisia minis­trului președinte Szapáry, or minstrulu președinte a telegrafatu imediata M. Sale. Cercurile parlamentare se ocupă multă cu aceasta chinuitoare afacere. * Noula tarifă pentru telegrame. Minis­­trulă de comereiu şi comunicaţiune­a esmisă cu data de 10 Decemvre o or­­dinaţiune privitore la noulă tarifă pen­tru telegrama, care va întră în vigore în 1 Ianuaryi 1892. In sensul­ acestei ordinaţiuni se şterge taxa fundamentală de 24, respective de 30 cr. şi se stabi­­lesce o taxă permanentă de 3 cr. pentru fie­care cuvântă, însă minimul­ taxei pentru o telegramă nu poate fi sub 30 cr. va să cjicâ telegrama dată va trebui să cuprindă 10 cuvinte. * * * D. Esarcu, fostul­ ministru de ex­­terne în cabinetul­ generalului Florescu, a fosta numita ambasadoră ală Româ­niei la Roma.* * A Erna. Sfântulă Nicolae ni-a adusă erna. De două dile ninge neîntrerupta cjiua şi nóaptea. Zăpada a fostă adusă pe-aici de una venta rece, care a su­flata ieri nóaptea şi ziua neîntrerupta. Astăcji fulgii suntă mai rari şi mai mici. Asemenea scrii sosescă de pe la Beiuşă, Clusiu şi în genere din tota, ţara, Schrl din Austria ne spune că pe-acolo erna a sosită c’ună viforă uriaşă. Nu totă aşa este în Anglia, unde se 4’00, că timpul­ e nespusă de frumosă şi tem­peratura scălută. Se mai fi ce» că Pe unele locuri crescă fragile de pădure, viorele, clopoţeii şi alte flori primăvăra­­tice. Muncitorii lucreză negenaţi, ca în tomna frumosă, ba chiar şi agricultorii. * A A frunte. Eu, sfirşi Papa, urmeză o poli­tică fără de ilusiuni şi preocupaţiuni. Restaurarea monarchiei o privescă ca pe una lucru neînsemnată. * Pagubă de două milioane. In localita­tea Lobnitz aproape de Bielitz a arsă în­­tr’una din nopţile trecute fabrica de pos­tavuri a firmei „Bartelemus I. şi fii“. Paguba e de 2 milioane. Mai mulţi de 500 muncitori au rămasă fără pâne în capi de ierna. A Femetea in Rusia. Foile polone spună, că fometea în Rusia este atâta de mare încâta în cele mai multe guvernamente poporul­ începe să ia o atitudine ame­­ninţătore, or turburările între poporaţiune sunt­ zilnice. In urma acesta, numitele loi asigură, că în cele mai multe gu­vernamente se va proclama în curândă starea de asediu. Generalul­ Gurko deja a şi fostă chiămată la Petersburg. * Regele și regina Italiei, după cum se anunță din Roma, se vor­ duce la pri­­măveră în Englitera unde vor­ asista la căsătoria fiului celui mai mare al­ prințului de Wales, cu princesa de Teck.* A A Nouă oficii telegrafice. Oficiile tele­grafice de pe staţiunile de la calea fe­rată vicinală Braşovfi-Trei scaune, Bresz­­teveny, Boroşi - Ineula mare, Brateşd, Covasna, Imed­falva şi Kezdi-Oşorheiu, au fostă împuternicite să primească şi să dea telegrame de stată şi private. * încă unii „bancherii. Detimi în „N. Peşteră Journal“: „Acum doi ani sosiră la tribunalul­ criminala de aici sute de încriminări mai alesă din străinătate, în contra „bancherului“ stabilită aici, Alexan­dru Riess, care prin agenţii săi călă­tori vindea o mulţime de lesuri, în schim­­bul­ unei sume plătite în rate, când însă tote sumele în rate s’au plătită, elă nu a putută să dea losurile originale (în număra cam de 20,000) fiindcă aceste erau zălogite la mai mulţi bancheri de aici. Riess, in contra căruia s’a pornită cercetare criminală, a fugita în America. Tribunalul­ a ordonată secvestrarea tu­turora losurilor„ zălogite. Curia regesca însă a suspendata acestă secvestrare“. * Președintele republicei francese, Car­not, după cum anunță 4iarula din Paris „Autorité“ a inventată o nouă mitrai­­leză, cu care în curândă se voră face esperimente în comisiunea de artileriă. * Regele Alexandru alu Serbiei, va ii­sita în primavera viitoare pe Sultanulă Turciei. In numele regenței a comuni­cată ambasadorulă serbescu din Con­­stantinopole Gruici acestă intențiune a regelui, Porții Otomane. * * * A * A A A 4c A A A A A A A A lăsata, au vezuta că nu potă să te pră­­pădăscă, de aceea au începută acum cu mine; dar mumă-ta numai atunci să se însânătoșeze, când va mânca carne din mine. Să scii că mâne pe la 12 cesuri vine tată-t’o; înainte de 12 să vii la mine, să mergem­ în calea lui.“ In ziua următore înainte de 12 ce­suri baiatul, se duse la mânza. Acesta era gata înșelată, cu o șea cusută totă în firă. Vă spusesemă, că mânzula era năsdravănă, de aceea înainte de întră stăpânula său în grajdu, să dede odată peste capă și îndată fu înșelata. Câtă întră stăpânu-s’o în grajdu, el­ se puse într’ună genunche. Stăpânu-s’o se puse pe el­ și sburâ afară din curte printre servitorii uimiţi. Să duse băiatulă pe drumula cela mare, ca să întâmpine pe tată-s’o; nu merse multă și iacă că în­­tâlnesce pe tată-s'o, ce venia cătră casă cu două trăsuri pline de bani. Băiatulă sări pe gâtulă tată-so de bucuriă, fiind­că nu lă văzuse de când s’a născuta. Ta­tă-s’o asemenea era forte mișcată de ve­derea fiului său. Intre alte multe îlă întrebă, că mamă-sa ce face, e sănătosă ? — „Ba nu“, răspunse băiatule, „e bol­navă.“ Atunci bătrânula tată’și grăbi mersule. Ajunsă acasă întră îndată la nevastă-sa și o întrebă, că cei lipsesce? Acesta îi răspunse: „Uită dragă bărbate, m’amă bolnăvită de multa. Doc­torii mi-au zisit, că numai decă mănâncă carne din mânzulă cela mai frumosu, mă însănătoșeza“. — „Apoi de ce n’ai mâncată, draga mea, să fi poruncită să-ți taie mânzulă cela mai frumosu din stavă“. — „Am poruncit, dragă bărbate, dară mânzula cela mai frumosu e ală băia­tului nostru şi ela n’a voită să lase să-i taie mânzula“. Atunci tatălă să duse la fiu-s’o şi îi zise, să lase să-i taie mânzulă, că mai are elă alţii în slavă. Băiatulă răs­punse : — „Tată, cere’mi ce vei vrea, nu­mai mânzulă nu mi-lu cere. Mânzulă e ce am eu mai scumpă pe lume după d-ta; cu elă amă crescută cu el, vreu să moră; mai bine tată-mă pe mine de­câtă să-mi tai mânzula“. Tata duse acésta veste neveste-si. Ea îi zise: — „Precum să vede băiatulă meu mai bine voiesce să moru eu decâtă mân­zulă lui. Dar totuși hai să încercă să mănâncă şi din altă mânză ; de ce toc­mai din acela ?“ Porunci deci unui slugă să omoare una mânză şi să-i aducă o bu­cată de carne prospata. Porunca se împlini. Ună servitoră tăia una mânză şi îi aduse pe o far­­furiă o bucată. Ea mânca puţină, dar îndată o arunca câta colo 4,c®ndü, c& s’a însănătoșatâ. Ba mai bine să cre­­demă, că și-a căpătată era mintea, seu că ve4enda pe bărbatu-s’o șî-a adusu a­­minte de datoria sa de mamă. După câteva 4^® dela întoarcerea tată-s’o, baiatula merse la mânza, să mai v04ă de el­. Mânzulă îi zise : BScii ce stăpâne, aici noi nu o să putem­ trăi multă vreme în pace. Mergi la tată-tău şi cere-i hainele cu cari umbla elă ca flăcău, precum şi paloşulă cela cu tăişă de flacără; apoi ia-ţi nisce bani şi vino la mine să plecămă, cătră tată-tău ole că vrei numai să vezi cum ’ţi stă in hainele lui“. Aşa făcu băiatulă precum îlă învăţase mânzulă. Se duse la tată-s’o şi ’i zise: „Tată dragă, decă ţii la mine, ca la feciorula d-tale, atunci dă-mi hainele în cari îm­­blai d-ta, ca flăcău, şi paloşulă cela cu tăişă de focă, că vreu să vădă cum ’mi stă în hainele d-tale“. Tată-său, nenădăindu-se de focă des­pre ceea ce vrea să întreprindă fiulă său i­ le dădu. Acesta îmbrăcându-se cu ele şi umplându-şi buzunarele cu bani, să duse la mânză în grajda. Acesta câta văzu pe stăpânu-s’o îmbrăcată în hai­nele acele, începu a bate din piciore şi a sufla aburi şi flăcări pe nări. Fecio­rul o să avântă în șea şi eşi în curte să­ la vedă tată-s’o. Acesta tocmai era pe prispa casei vorbindu cu nevastă-sa. Baiatul o saluta pe tată-s’o cu sabia în feliula soldaților­, după aceea porni cu calulă mai repede ca fulgerulă afară pe poftă, strigândă: „Rămâi sanatos, tată, pe mine nu mă mai vezi, dar nici mama nu o să mă­nânce carne din mânzula meu.“ Tatăl a ’şi frângea mânile de părere Lara pentru şcolă. D-la Oprea Grevu, comercianta, de nascere din Sălişte, er acum domiciliată în Roşia de Secaşă, a dăruita 12 fl. pentru a se cumpăra căr­ţile de lipsă pe seama şcolarilor, dela şcola română din Roşia de Secaşi. Pen­tru acesta ajutoră senatulă şcolară din amintita comună esprimă pe acestă cale sinceră mulţămită generosului dă­­ruitoru. A A A Concertula ce’la va da d-la B. Pa­­pazovicî, mâne sără în sala hotelului Cen­trala Nr. I, va avea urmatorul­ pro­gramă : Partea I. Rossini: O uvertură la „Wilhelm Teil“. Musică militară c. și r. 1) B. Papazovici: „Souvenir d’une Fée“, baladă pentru violină. Composi­­torulă. 2) a) Schubert: „Am Meer“, b) Lassen: „Veglein wohin so schnell“ d-sora M. Rosenkranz. 3) Händel: „Lar­go“ pentru violină. B. Papazovici. 4) a) G. Dima: „Cânteca de temno“. b) Las­sen : „Sommernacht“, prof. N. Popovici. Partea II. Mascagni: Intermezzo din opera „Cavalleria rusticana“ Musica mi­litară. 5) Sarasaie: „Le sommeil“. B. Papazovici. 6) „Magyar népdalok“ d-sora Rosenkranz. 7) A. Rubinstein. Sonate (G-dur) pentru violină. B. Papazovici. Inceputulă la 8 ore sora. — Observăm­, că d-la Papazovici nu este una con­­certista de profesiune, dar pe lângă tote astea în arta musicei s’a distinsă la di­ferite opasiuni. Venitulă concertului de mâne sără, după cum amă amintită, este destinata pentru săracii din Bra­şov, fără deosebire de naţionalitate. * A A Papa şi republica francesă, piarul, paridana „Temps“ scrie, că una cores­pondentă ala său, avendu o convorbire cu Papa, Sânţia Sa s’ar fi esprimata, că doresce să trăescă în cea mai bună armoniă şi în deplină concordiă cu Re­publica francesă. Iubescu Francia, zise Papa, fără de-a băga în sem­ă forma ei de guvernament­. Francia are lipsă de-o politică, care să unescă între sine pe oamenii cinstiţi. Politica acesta trebue s’o începa rumenii, biserica apoi va contribui, la prosperarea ei, fără de-a se pune în

Next