Gazeta Transilvaniei, iulie 1892 (Anul 55, nr. 144-169)

1892-07-31 / nr. 169

Nr. 169—1892. GAZETA TRANSILVANIEI. tru regalarea controlului străinilor, sta­biliţi în România, n’a luatu acestă hotă­­rîre nici ca măsură îndreptată specială în contra Rusiei, nici pentru a satisface unele pretinse cereri ale guvernului ma­ghiară, nici în sfirşită, în detrimentulă sau în favoarea putărui sau cutărui stată vecină sau depărtată. Măsurile ce se iau faţă cu străinii stabiliţi în România, suntă măsuri de pură ordine interioră. Pănă în presentă guvernulă n’a putută niciodată să soie, când ună supusă străină vine în ţeră, cine este dânsulă, de unde vine şi ce caută, şi în nenumărate împrejurări amă acordată ospitalitatea teritorului nostru onoră omeni asupra acţiunilor­ cărora amă avută multă de­­fisă în urmă. Acel guvernulă voesce să stabilescă reguli şi formalităţi, cari trebuescă să fiă îm­plinite de ori­ce străină, care se adăpos­­tesce pe pământul­ nostru. In toate statele Europei, asemenea măsuri esistă de multă timpă; în Belgia, de exemplu, ori-ce străină, care descinde o datoră, într’ună termină de 15 cjile cela multă, să-şi declare starea sa civilă la poliţiă sau la biroul­ comunei. Auto­rităţile au dreptul­, ca o simplă măsură de ordine internă, să cunoscă numele, profesiunea şi originea străinului, pe care­ l­ primeste în comună. Acelaşi lucru există în Elveţia şi nu mai de­parte de câtă acum doi ani, Francia s’a văcjută nevoită să adopte şi să ia şi dânsa ase­menea măsuri de ordine, fără însă să se fi pretinsă de câtră cineva, că ele suntă îndreptate în contra vre­unui stată vecină. Decă în terminală prevăzută de lege străinulă nu-şi face declaraţiunea stărei sale civile la autorităţile în dreptă,­­elă e osândită, fără multă formalitate, chiar la închisore, ş’apoi e condusă la fruntăriă. Aşa se practică în statele despre cari­amă vorbită. Intru câtă ne priveste, totă pe scimă e, că guvernulă a însărcinată o comi­­siune să reglementeze posiţiunea supuşi­­lor­ străini în România. Nu soimă însă pănă la ce punctă guvernulă va împinge măsurile ce are de gândă să le ia în acestă privinţă. Ar fi de dorită dar, ca ele să fie câtă se poate de severe şi să pună în modă formală, tuturoră supuşi­­lor­ străini stabiliţi deja, precum şi ce­lor ce vor vrea să se stabilască sau numai voră sta ună timpă determinată, obliga­ţiunea să declare poliţiei de unde vine, cum se numesce şi ce voesce, pentru ca autorităţile şi întregă guvernulă să potă cunosce pe omulă, care să adăpostesce în România. Statuia e datoră să ia ori­ce măsuri va crede nimerita pentru ordinea sa in­­terioră, fără ca ele să fie considerate ca măsuri escepţionale sau să li­ se atribue vre­ună caracteră politică de o ordine deosebită. Decă suntă mulţi străini cinstiţi, cari vină şi se stabilescă cu rosturi în ţară la noi, nu e mai puţină adevărată, că potă fi şi suntă şi de aceia, cari pu­­treeră ţăriie pentru diferite treburi şi speculaţiuni adesea nu tocmai demne de laudă. Pe de altă parte facilitatea cu care cineva îşi poate schimba numele la noi — căci e sclută, că printr’o simplă pu­blicaţia în „Moniitorală Oficială“ escro­culă X, de ieri poate deveni cinstitulă Y de mâne — pune pe autorităţi în nepu­tinţă de a distinge pe străinii cei buni din cei răi. In contra acestora doar e în­dreptată măsura ce voesce să o ia gu­­vernul­, or nici de cum în contra supu­şilor­­ unei ţări determinate. Mai putemă adaoga la acesta, că ministrulă justiţiei, văc­ândă, că legile noastre penale nu ne dau dreptulă, faţă cu stăinii turburători, de câtă a-i con­duce la fruntăriă — cum s’a întâmplată în cestiunea ceioră trei armeni — va cere corpuriloră legiuitoare modificarea unor­ articoli din codulă nostu penală, pentru siguranța internă a statului nostru. Dela băi. Vâlvele, 9 August, n. 1892. Băile dela Vălcele (Élőpatak), cari odată erau ună adevărată „isvori de tă­măduire­“, de care au beneficiată m­ă numără considerabilă de pacienţi, astăcjl — graţiă diferitelor­ împrejurări, prin­tre cari de sigură amă putè număra şi intervenţia omului — aceste băi au mai rămasă importante mai numai prin tre­­cutulă loră. Efectulă loră poate fi în pre- zenţă salutară mai numai pentru aceia, cari basaţi pe trecuta, suntă convinşi de puterea loră, în tocmai cum poporulă de pe timpul­ lui Isusă Christos era mân­tuita prin credinţa lui. De alt­fel, aceste băi nici nu mai suntă visitate de ună publică aşa de nu­­merosă, cum era altă­dată. Mai cu semă absenţa Românilor­ este foarte simţită. In anulă acesta Românii au fostă forte re­­servaţi şi acastă reservă e motivată şi de alte împrejurări, de câtă cele amin­tite. Şi poate, că se va fi convinsă şi Românulă nostru, că băile din streină­­tate nu suntă superior, băiloră din Ro­mânia numai prin faptulă, că suntă din streinătate (deşi termenulă de streinătate este cam impropriu pentru aceste locuri). Inovaţii nu s’au mai introdusă pe la aceste băi. Cine le-au văcjută cu câţi­va ani înainte, poate să mergă şi acuma şi va vedea totă pe solea. Aceasta nemodifi­­care a stabilimentului de băi, după cum suntem­ informaţi, este atribuită faptu­lui, că suntă venituri puţine şi prin ur­mare nu suntă bani suficienţi pentru ast­fel­ de lucrări. Trebue dor, ca şi de aici înainte să ne aşteptămă la aceleaşi sur­prise, fiindcă depă passa se află astăzfl în­ o stare aşa de tristă, cum se va afla altă dată, când după toate probabilităţile, băile vor­ deveni treptată, mai puţină cercetare. A­sta omulă la o bae ună intervală, fiă şi numai de 3 săptămâni, şi a repeta dimineţa şi sora aceeaşi plimbare mono­tonă, de la ună capătă la celălaltă ală aleiului, este cu totul şi plictisitoră, pen­tru aceea la băi se insceneza de obiceiu mici petreceri, mici baluri, cari au me­nirea de a te mai distra, de a face să ţi­ se pară timpulă mai scurtă. De lucrulă acesta trebue tocmai să ne plângemă la aceste băi. Vrândă să faci o petrecere, întîmpinî dificultăţi, fiă din partea direc­ţiei, care-ţi pretinde o taxă, pe care nu eşti sigură, că o vei percepe, fiă de la musică, care pe lângă că este de o cali­tate câtă se pote de prostă, apoi mai are şi pretenţii absurde. De multe­ ori când îi chemi te refusă. In casulă când vine unulă singură, fiă că-ţi cântă ună pântecă chiar, îţi cere 3 fl. şi te pâră­­sesce când vrea. Baluri nu s’au dată pănă acum, decâtă două. Unulă numită „ Anna,“ care a avută ună caracteră mai multă ungu­­rescă, şi ală doilea bală arangiată din iniţiativa şi sub îngrijirea unui comitetă românescă. Acesta din urmă a fostă dată in beneficiulă bisericilor­ din acesta lo­calitate. Comitetulă, temendu-se însă, că nu va fi încurajată, mai multă din causa numărului mică de Români, aflători la băi, s’a pusă sub adăpostulă direcţiei. Fiind sub adăpostulă direcţiei, pe de-o parte nu putea să esercite m­ă controla aşa de serios şi şi pe de alta trebuia, ca parte din venită să-lă cedeze direcţiei, aşa că la sfirşită, cu totă sacrificiulă făcută din partea comitetului, abia a rămasă pen­tru biserica românescă mica sumă de 6 fl şi 75 ci. Trebue să aducemă mulţumirile noas­tre şi să recunoscem­, că reuşita acestui bală se atribue mai multă domnişoreloră Eugenia şi Victoria Trandafirescu din Bu­­curesci, pare atâtă înainte de bală, câtă şi în sera balului, prin presenţa d loră au atrasă ună publică destulă de numărosă; apoi d-lui Diamandi Steriu, studentă în clasa 7 gimnasială, D-lui Micu institu­­torii în Bucurescî şi în fine tuturoră, cari ne-au onorată cu presenţa loră. Trebue tot­deodată să aducemă mul­ţumirile nóastre D-lui Nicolae Sara, pro­­fesoră de dansă, care şi-a dată osteneala de a ne învăţa frumosulă jocii naţională „Romana, care a avută ună succesă des­­tulă de strălucită şi care a contribuită a da balului mai multă ună caracteră românescă. Trebue să mai amintimă puţină şi de serbarea hramului bisericei româneşti din localitate, care a avută locă Luni, 27 iulie, şi care a fostă de o importanţă deosebită. La acestă sărbare, care în­tot­deauna se săvârşeşte cu mare pompă, a oficiată D-lă Constantinescu, protopopă în Bucurescu, venerabilul­ preotă Nico­lae Rickman din Caracală şi părintele Moga, preotulă locală, cari prin o ţinută evlaviosă au scosă în reliefă partea mo­rală a acestei sărbători. In vederea acestei sărbători, s’a im­­provisată şi ună mică oară de 5 per­sons sub conducerea D-lui Dobrescu din Bucurescî, care a atrasă ună publică forte numărosă, compusă din toate națio­nalitățile. G. Cherem­, institutoră în Bucurescî. TELEGRAMELE „Gazetei Transilvaniei.“ (Servicială biuroului de cor. din Pesta).* Tîrgulii-Mureșului 10 Augustu. Ministrulu de comerciu Bela Lucdes a fostu primita în moda foarte sim­patica. După amiaciî şi-a ţinută vorbirea­ programa, declarândă, că dânsula va urma aceeaşi direcţiune, ca şi antecesorul­ seu, se declară solidara cu colegii sei miniştrii, ţine de necesară continuarea în­­cheierei de tractate comerciale. Vorbitorulu e aderenta ala poli­ticei de tractate. Alte puncte ale programului seu suntă : promova­rea raporturilor­ comerciale faţă cu streinătatea, consolidarea des­­voltărei navigaţiunei, promovarea industriei indigene, introducerea industriilor­ noue; se declară pen­tru ţinerea esposiţiunei naţionale din incidentul­ mileniului, ţine de folositoare întinderea reţelei de căi ferate, precum şi tariful­ pe zone. Agrama 10 Augusta. Alege­rile de ori din colegiul I al­ doi­lea electorală au eşită în favoarea guvernului. Erî a sosita deputa­­ţiunea serbeasca din Mitrovitza, pen­tru ca conformă resoluției me­­etingului Serbiloru din 24 Iulie n. c. se aducă banului Croației asigurările de lealitate dinastică și politică. Banulă respunse, că sosirea deputațiunei dovedesce, că toate încercările de a pune la în­­doela realitatea Serbiloru au fostu zădărnicite. Recunosce realitatea ce au arătat-o Serbii din Croaţia şi Slavonia faţă de tronu şi pa­­triă. El­ va ocroti interesele lor­ faţă de atacurile neîndreptăţite. Vorbirea banului a făcută o adâncă impresiune şi a fost o furtunosă aplaudată. Partisanii lui Starce­­vici sunt­ deprimaţi. Viena 10 Augusta. Soirea des­pre iminenta repăşire a ambasa­dorului din Berlină Széchényi, se adeveresce. —­piarul­ „Presse“ anunţă, că soirile foilor, privitoare la o nouă candidatură pentru ar­­chiepiscopatul­ din Agram, sunt­ neîntemeiate. Oficială candideză Vucseticî. Budapesta 11 Augustă. Fata oficiasa prom­igă legea sancţio­nată a valutei, publicândă totă­­deodată doue disposiţiuni ale mi­nistrului de finance despre ime­diata întrare în vigoare a legei valutei. Prin urmare astăciî întră în vigoare în modu facultativii calcu­­lulu cu corone. A doua disposiţiune stabilesce taxa pentru baterea monedei în auru. Beretyonifaiu 11 Augusta. Can­­didatură liberala Szunzogh, după o luptă crâncenă a fostă alesă de­putată. Cotonii (?) 11 Augustă. Fran­­cesii au începută bombardarea în­tregului litorală ală regatului Da­homey. Trupele formate în coloane au aprinsă o mulțime de sate, apoi s’au ciocnită cu trupele Da­­homeyloră. *1 Sosite erî­seră târdiu după încheierea fetei. Nu înțelegem și cum i-a trebuita dela Pesta la Brașovă apróape 8 ore. Pag. 3. Agram 11 Augustă. La alege­rile municipale a învinsă partida guvernamentală. Cătră On. publica românii! Am deschisă de vre-o câţiva ani aici în Braşov, o şcolii privată de lucru de mână şi de m­enagiu pentru fete şi însoţita totdeodată şi de o instrucţiune teoretică în studiu. In acestă timpă m’am ocupată multă cu idea unei adevârate instrucţiuni re­clamată de chiămarea scosului nostru fe­­meiescă de astătiî. Şi astfi­lă amă ajunsă acum a pune cursulă condusă de mine pe o basă, care se corespundă chiămării femeii. Principiulă, de care sunt condusă îmi este: să mijlocescă fetiţeloră, cari au absolvată vre-o şcolă de învăţământă, o pregătire cu deosebire practică, şi pentru sistemizarea şi complectarea cu­­noscinţelor, de lipsă unei femei, şi o pregătire teoretică, pentru ca înzestrate cu acestă pregătire sâ fie bine orientate în toate direcţiunile chiămării lor. Amâsurată acestui principiu mi-am dată silinţa cu înpreuna sfătuire şi con­lucrare a omenilor­ competenţi de şcară, ca să compună pentru cursulă condusă de mine o programă, prin care să se împărtăşescă toate acele învăţături, cari au să cualifice pe femei, pentru dato­­rinţele şi lucrările de căpetenie, ce fiă­­care femeiă le întâlnesce în viaţă. In acestă internată se vor­ preda: totă felulă de lucru de mână femeescă, ca: torsulă, ţesutulă la răsboiu simplu şi mecanică, văpsitul şi tortului, cusutulă, croitulă, brodatulă (chindisitulă) împle­­titulă; mai departe din economia casei: gătitură bucateloră, spălatură şi călcatului ; şi apoi pentru completarea şi sistemi­zarea cunoscinţelor­ teoretice: religia, pedagogia şi higiena, legumăritură şi grădinăritură, principii de comptabilitate, aritmetică, istoriă şi geografiă, limbile : română, germană şi maghiară, predate de profesori dela gimnasiulă română de aici. Toate aceste se vor­ preda în trei cursuri de câte ună ană. In acestă cursă se voră primi eleve, cari au trecută de 12 ani şi au absolvată vre-o şcolă, pe lângă o taxă de 14 fl. la lună, pentru care va căpăta instrucţie şi costă bună şi cuartiră în internată. Avândă în vedere, că instrucţiunea ce se dă în acestă internată cu începutulă anului scolastică 1892/3 este pe o basă câtă se poate de largă, m’am văcjută ne­cesitată a ridica taxa. Elevele esterne, cari voiescă a avè menagiulă la mine, voră solvi pentru menagiu şi instrucţiune pe lună 10 fl., oră fără menagiu 4 fl. Voiu mai primi în acestă internată pentru îngrijire, locuinţă şi costă, pe lângă taxa de 12 fl. la lună şi fetiţe, oari voiescă să-şi urmeze studiile la vre-o şcolâ aici în Braşovă. Cursulă se va începe cu 1 Sep­­temvre a. c. v. Aducă acesta la cunoscinţă aceloră părinţi, cari se interesează de acestă felă de crescere a fii­ceioră loră. Cu totă stima, Braşovă, 29 Iulie 1892. Maria Belu, Strada Hirscher 10. DIVERSE. Podii peste canalulu La Manche. Lucrările preliminare pentru construirea unui podă pentru calea ferată peste ca­­nalul. La Manche între Anglia și Francia, s’au terminată. Numârulă stîlpilor și po­dului a fostă stabilită la 72. Timpulă de construcţiune este prevăzută la 7 ani , dintre cari patru ani pentru fundamen­tarea stîlpilor­. Navigaţiunea nu va fi împedecată prin construcţiunea acestui podă. Capitalului necesară pentru esecu­­tarea proiectului, inclusive procentele în decursul­ construcţiunei, este evaluată la 36 milioane punţi sterling­, adecă 640 milioane mărci, ceea ce­­ va asigura so­cietății o bună rentabilitate. Proprietară: str. Aurel Mureai arau. Redactorii responsabili: «retoriu majora.

Next