Gazeta Transilvaniei, iulie 1892 (Anul 55, nr. 144-169)
1892-07-31 / nr. 169
Nr. 169—1892. GAZETA TRANSILVANIEI. tru regalarea controlului străinilor, stabiliţi în România, n’a luatu acestă hotărîre nici ca măsură îndreptată specială în contra Rusiei, nici pentru a satisface unele pretinse cereri ale guvernului maghiară, nici în sfirşită, în detrimentulă sau în favoarea putărui sau cutărui stată vecină sau depărtată. Măsurile ce se iau faţă cu străinii stabiliţi în România, suntă măsuri de pură ordine interioră. Pănă în presentă guvernulă n’a putută niciodată să soie, când ună supusă străină vine în ţeră, cine este dânsulă, de unde vine şi ce caută, şi în nenumărate împrejurări amă acordată ospitalitatea teritorului nostru onoră omeni asupra acţiunilor cărora amă avută multă defisă în urmă. Acel guvernulă voesce să stabilescă reguli şi formalităţi, cari trebuescă să fiă împlinite de orice străină, care se adăpostesce pe pământul nostru. In toate statele Europei, asemenea măsuri esistă de multă timpă; în Belgia, de exemplu, ori-ce străină, care descinde o datoră, într’ună termină de 15 cjile cela multă, să-şi declare starea sa civilă la poliţiă sau la biroul comunei. Autorităţile au dreptul, ca o simplă măsură de ordine internă, să cunoscă numele, profesiunea şi originea străinului, pe care l primeste în comună. Acelaşi lucru există în Elveţia şi nu mai departe de câtă acum doi ani, Francia s’a văcjută nevoită să adopte şi să ia şi dânsa asemenea măsuri de ordine, fără însă să se fi pretinsă de câtră cineva, că ele suntă îndreptate în contra vreunui stată vecină. Decă în terminală prevăzută de lege străinulă nu-şi face declaraţiunea stărei sale civile la autorităţile în dreptă,elă e osândită, fără multă formalitate, chiar la închisore, ş’apoi e condusă la fruntăriă. Aşa se practică în statele despre cariamă vorbită. Intru câtă ne priveste, totă pe scimă e, că guvernulă a însărcinată o comisiune să reglementeze posiţiunea supuşilor străini în România. Nu soimă însă pănă la ce punctă guvernulă va împinge măsurile ce are de gândă să le ia în acestă privinţă. Ar fi de dorită dar, ca ele să fie câtă se poate de severe şi să pună în modă formală, tuturoră supuşilor străini stabiliţi deja, precum şi celor ce vor vrea să se stabilască sau numai voră sta ună timpă determinată, obligaţiunea să declare poliţiei de unde vine, cum se numesce şi ce voesce, pentru ca autorităţile şi întregă guvernulă să potă cunosce pe omulă, care să adăpostesce în România. Statuia e datoră să ia orice măsuri va crede nimerita pentru ordinea sa interioră, fără ca ele să fie considerate ca măsuri escepţionale sau să li se atribue vreună caracteră politică de o ordine deosebită. Decă suntă mulţi străini cinstiţi, cari vină şi se stabilescă cu rosturi în ţară la noi, nu e mai puţină adevărată, că potă fi şi suntă şi de aceia, cari putreeră ţăriie pentru diferite treburi şi speculaţiuni adesea nu tocmai demne de laudă. Pe de altă parte facilitatea cu care cineva îşi poate schimba numele la noi — căci e sclută, că printr’o simplă publicaţia în „Moniitorală Oficială“ escroculă X, de ieri poate deveni cinstitulă Y de mâne — pune pe autorităţi în neputinţă de a distinge pe străinii cei buni din cei răi. In contra acestora doar e îndreptată măsura ce voesce să o ia guvernul, or nici de cum în contra supuşilor unei ţări determinate. Mai putemă adaoga la acesta, că ministrulă justiţiei, văcândă, că legile noastre penale nu ne dau dreptulă, faţă cu stăinii turburători, de câtă a-i conduce la fruntăriă — cum s’a întâmplată în cestiunea ceioră trei armeni — va cere corpuriloră legiuitoare modificarea unor articoli din codulă nostu penală, pentru siguranța internă a statului nostru. Dela băi. Vâlvele, 9 August, n. 1892. Băile dela Vălcele (Élőpatak), cari odată erau ună adevărată „isvori de tămăduire“, de care au beneficiată mă numără considerabilă de pacienţi, astăcjl — graţiă diferitelor împrejurări, printre cari de sigură amă putè număra şi intervenţia omului — aceste băi au mai rămasă importante mai numai prin trecutulă loră. Efectulă loră poate fi în pre- zenţă salutară mai numai pentru aceia, cari basaţi pe trecuta, suntă convinşi de puterea loră, în tocmai cum poporulă de pe timpul lui Isusă Christos era mântuita prin credinţa lui. De altfel, aceste băi nici nu mai suntă visitate de ună publică aşa de numerosă, cum era altădată. Mai cu semă absenţa Românilor este foarte simţită. In anulă acesta Românii au fostă forte reservaţi şi acastă reservă e motivată şi de alte împrejurări, de câtă cele amintite. Şi poate, că se va fi convinsă şi Românulă nostru, că băile din streinătate nu suntă superior, băiloră din România numai prin faptulă, că suntă din streinătate (deşi termenulă de streinătate este cam impropriu pentru aceste locuri). Inovaţii nu s’au mai introdusă pe la aceste băi. Cine le-au văcjută cu câţiva ani înainte, poate să mergă şi acuma şi va vedea totă pe solea. Aceasta nemodificare a stabilimentului de băi, după cum suntem informaţi, este atribuită faptului, că suntă venituri puţine şi prin urmare nu suntă bani suficienţi pentru astfel de lucrări. Trebue dor, ca şi de aici înainte să ne aşteptămă la aceleaşi surprise, fiindcă depă passa se află astăzfl în o stare aşa de tristă, cum se va afla altă dată, când după toate probabilităţile, băile vor deveni treptată, mai puţină cercetare. Asta omulă la o bae ună intervală, fiă şi numai de 3 săptămâni, şi a repeta dimineţa şi sora aceeaşi plimbare monotonă, de la ună capătă la celălaltă ală aleiului, este cu totul şi plictisitoră, pentru aceea la băi se insceneza de obiceiu mici petreceri, mici baluri, cari au menirea de a te mai distra, de a face să ţi se pară timpulă mai scurtă. De lucrulă acesta trebue tocmai să ne plângemă la aceste băi. Vrândă să faci o petrecere, întîmpinî dificultăţi, fiă din partea direcţiei, care-ţi pretinde o taxă, pe care nu eşti sigură, că o vei percepe, fiă de la musică, care pe lângă că este de o calitate câtă se pote de prostă, apoi mai are şi pretenţii absurde. De multe ori când îi chemi te refusă. In casulă când vine unulă singură, fiă că-ţi cântă ună pântecă chiar, îţi cere 3 fl. şi te pârăsesce când vrea. Baluri nu s’au dată pănă acum, decâtă două. Unulă numită „ Anna,“ care a avută ună caracteră mai multă ungurescă, şi ală doilea bală arangiată din iniţiativa şi sub îngrijirea unui comitetă românescă. Acesta din urmă a fostă dată in beneficiulă bisericilor din acesta localitate. Comitetulă, temendu-se însă, că nu va fi încurajată, mai multă din causa numărului mică de Români, aflători la băi, s’a pusă sub adăpostulă direcţiei. Fiind sub adăpostulă direcţiei, pe de-o parte nu putea să esercite mă controla aşa de serios şi şi pe de alta trebuia, ca parte din venită să-lă cedeze direcţiei, aşa că la sfirşită, cu totă sacrificiulă făcută din partea comitetului, abia a rămasă pentru biserica românescă mica sumă de 6 fl şi 75 ci. Trebue să aducemă mulţumirile noastre şi să recunoscem, că reuşita acestui bală se atribue mai multă domnişoreloră Eugenia şi Victoria Trandafirescu din Bucuresci, pare atâtă înainte de bală, câtă şi în sera balului, prin presenţa d loră au atrasă ună publică destulă de numărosă; apoi d-lui Diamandi Steriu, studentă în clasa 7 gimnasială, D-lui Micu institutorii în Bucurescî şi în fine tuturoră, cari ne-au onorată cu presenţa loră. Trebue totdeodată să aducemă mulţumirile nóastre D-lui Nicolae Sara, profesoră de dansă, care şi-a dată osteneala de a ne învăţa frumosulă jocii naţională „Romana, care a avută ună succesă destulă de strălucită şi care a contribuită a da balului mai multă ună caracteră românescă. Trebue să mai amintimă puţină şi de serbarea hramului bisericei româneşti din localitate, care a avută locă Luni, 27 iulie, şi care a fostă de o importanţă deosebită. La acestă sărbare, care întotdeauna se săvârşeşte cu mare pompă, a oficiată D-lă Constantinescu, protopopă în Bucurescu, venerabilul preotă Nicolae Rickman din Caracală şi părintele Moga, preotulă locală, cari prin o ţinută evlaviosă au scosă în reliefă partea morală a acestei sărbători. In vederea acestei sărbători, s’a improvisată şi ună mică oară de 5 persons sub conducerea D-lui Dobrescu din Bucurescî, care a atrasă ună publică forte numărosă, compusă din toate naționalitățile. G. Cherem, institutoră în Bucurescî. TELEGRAMELE „Gazetei Transilvaniei.“ (Servicială biuroului de cor. din Pesta).* Tîrgulii-Mureșului 10 Augustu. Ministrulu de comerciu Bela Lucdes a fostu primita în moda foarte simpatica. După amiaciî şi-a ţinută vorbirea programa, declarândă, că dânsula va urma aceeaşi direcţiune, ca şi antecesorul seu, se declară solidara cu colegii sei miniştrii, ţine de necesară continuarea încheierei de tractate comerciale. Vorbitorulu e aderenta ala politicei de tractate. Alte puncte ale programului seu suntă : promovarea raporturilor comerciale faţă cu streinătatea, consolidarea desvoltărei navigaţiunei, promovarea industriei indigene, introducerea industriilor noue; se declară pentru ţinerea esposiţiunei naţionale din incidentul mileniului, ţine de folositoare întinderea reţelei de căi ferate, precum şi tariful pe zone. Agrama 10 Augusta. Alegerile de ori din colegiul I al doilea electorală au eşită în favoarea guvernului. Erî a sosita deputaţiunea serbeasca din Mitrovitza, pentru ca conformă resoluției meetingului Serbiloru din 24 Iulie n. c. se aducă banului Croației asigurările de lealitate dinastică și politică. Banulă respunse, că sosirea deputațiunei dovedesce, că toate încercările de a pune la îndoela realitatea Serbiloru au fostu zădărnicite. Recunosce realitatea ce au arătat-o Serbii din Croaţia şi Slavonia faţă de tronu şi patriă. El va ocroti interesele lor faţă de atacurile neîndreptăţite. Vorbirea banului a făcută o adâncă impresiune şi a fost o furtunosă aplaudată. Partisanii lui Starcevici sunt deprimaţi. Viena 10 Augusta. Soirea despre iminenta repăşire a ambasadorului din Berlină Széchényi, se adeveresce. —piarul „Presse“ anunţă, că soirile foilor, privitoare la o nouă candidatură pentru archiepiscopatul din Agram, sunt neîntemeiate. Oficială candideză Vucseticî. Budapesta 11 Augustă. Fata oficiasa promigă legea sancţionată a valutei, publicândă totădeodată doue disposiţiuni ale ministrului de finance despre imediata întrare în vigoare a legei valutei. Prin urmare astăciî întră în vigoare în modu facultativii calcululu cu corone. A doua disposiţiune stabilesce taxa pentru baterea monedei în auru. Beretyonifaiu 11 Augusta. Candidatură liberala Szunzogh, după o luptă crâncenă a fostă alesă deputată. Cotonii (?) 11 Augustă. Francesii au începută bombardarea întregului litorală ală regatului Dahomey. Trupele formate în coloane au aprinsă o mulțime de sate, apoi s’au ciocnită cu trupele Dahomeyloră. *1 Sosite erîseră târdiu după încheierea fetei. Nu înțelegem și cum i-a trebuita dela Pesta la Brașovă apróape 8 ore. Pag. 3. Agram 11 Augustă. La alegerile municipale a învinsă partida guvernamentală. Cătră On. publica românii! Am deschisă de vre-o câţiva ani aici în Braşov, o şcolii privată de lucru de mână şi de menagiu pentru fete şi însoţita totdeodată şi de o instrucţiune teoretică în studiu. In acestă timpă m’am ocupată multă cu idea unei adevârate instrucţiuni reclamată de chiămarea scosului nostru femeiescă de astătiî. Şi astfilă amă ajunsă acum a pune cursulă condusă de mine pe o basă, care se corespundă chiămării femeii. Principiulă, de care sunt condusă îmi este: să mijlocescă fetiţeloră, cari au absolvată vre-o şcolă de învăţământă, o pregătire cu deosebire practică, şi pentru sistemizarea şi complectarea cunoscinţelor, de lipsă unei femei, şi o pregătire teoretică, pentru ca înzestrate cu acestă pregătire sâ fie bine orientate în toate direcţiunile chiămării lor. Amâsurată acestui principiu mi-am dată silinţa cu înpreuna sfătuire şi conlucrare a omenilor competenţi de şcară, ca să compună pentru cursulă condusă de mine o programă, prin care să se împărtăşescă toate acele învăţături, cari au să cualifice pe femei, pentru datorinţele şi lucrările de căpetenie, ce fiăcare femeiă le întâlnesce în viaţă. In acestă internată se vor preda: totă felulă de lucru de mână femeescă, ca: torsulă, ţesutulă la răsboiu simplu şi mecanică, văpsitul şi tortului, cusutulă, croitulă, brodatulă (chindisitulă) împletitulă; mai departe din economia casei: gătitură bucateloră, spălatură şi călcatului ; şi apoi pentru completarea şi sistemizarea cunoscinţelor teoretice: religia, pedagogia şi higiena, legumăritură şi grădinăritură, principii de comptabilitate, aritmetică, istoriă şi geografiă, limbile : română, germană şi maghiară, predate de profesori dela gimnasiulă română de aici. Toate aceste se vor preda în trei cursuri de câte ună ană. In acestă cursă se voră primi eleve, cari au trecută de 12 ani şi au absolvată vre-o şcolă, pe lângă o taxă de 14 fl. la lună, pentru care va căpăta instrucţie şi costă bună şi cuartiră în internată. Avândă în vedere, că instrucţiunea ce se dă în acestă internată cu începutulă anului scolastică 1892/3 este pe o basă câtă se poate de largă, m’am văcjută necesitată a ridica taxa. Elevele esterne, cari voiescă a avè menagiulă la mine, voră solvi pentru menagiu şi instrucţiune pe lună 10 fl., oră fără menagiu 4 fl. Voiu mai primi în acestă internată pentru îngrijire, locuinţă şi costă, pe lângă taxa de 12 fl. la lună şi fetiţe, oari voiescă să-şi urmeze studiile la vre-o şcolâ aici în Braşovă. Cursulă se va începe cu 1 Septemvre a. c. v. Aducă acesta la cunoscinţă aceloră părinţi, cari se interesează de acestă felă de crescere a fiiceioră loră. Cu totă stima, Braşovă, 29 Iulie 1892. Maria Belu, Strada Hirscher 10. DIVERSE. Podii peste canalulu La Manche. Lucrările preliminare pentru construirea unui podă pentru calea ferată peste canalul. La Manche între Anglia și Francia, s’au terminată. Numârulă stîlpilor și podului a fostă stabilită la 72. Timpulă de construcţiune este prevăzută la 7 ani , dintre cari patru ani pentru fundamentarea stîlpilor. Navigaţiunea nu va fi împedecată prin construcţiunea acestui podă. Capitalului necesară pentru esecutarea proiectului, inclusive procentele în decursul construcţiunei, este evaluată la 36 milioane punţi sterling, adecă 640 milioane mărci, ceea ce va asigura societății o bună rentabilitate. Proprietară: str. Aurel Mureai arau. Redactorii responsabili: «retoriu majora.