Gazeta Transilvaniei, octombrie 1892 (Anul 55, nr. 216-240)
1892-10-14 / nr. 227
Pagina 2 comiune mică estrasa din bugetulu de ,pe anulu viitore, după care plata funcționariloră și personalului de manipulaţiune face 52,195 fl. plus alte 13,960 îl. —»ere bugetulu peste totu e preliminată cu 79,643 fl. 50 ol. Câtă din acesta sumă revine funcţionariloră români din acestă comitată, în preponderanţă locuită de Români, póate calcula ori şi cine, deca va soii, că avemă abia trei patru funcţionari români, aleşi şi aceia din graţia Ungurilor. După desbateri mai animate, s’a trecută la votă şi proiectulă de a urea plăţile. De „astă-dată“ a pătrută, dar s’a decisă a cere urcarea plăţiloră, la ministru. A urmată apoi publicarea legiloră sancţionate, şi cetirea ordinaţiuniloră ministeriale. La o singură ordinaţiune a ministrului de interne, prin care s’a respinsă apelaţiunea celoră ce au recurată contra alegeriloră trecute, şi în care se facă multe şi curiose interpretări ale legei de administraţiune, s’a iscată o discusiune mai vină, în care contele Kun István şi Baronulă Bornemisza Tivadar, a făcută grele imputări ministrului şi au propusă, ca rescriptură ministerială să nu se ia la cunoscinţă, ci să se facă remonstraţiune. Fără nici ună folosă însă, căci majoritatea a luată la cunoscinţă rescriptură ministerială. La petirea ordinaţiuniloră ministeriale, d-lă Francisco Hossu Longinu a cerută, ca conţinutulă aceloră ordinaţiuni, să se spună şi românesce, deore-ce limba română încă e limba protocolară a comitatului şi pentru că într’ună comitată, unde locuescă atâţia Români, ca în comitatulă nostru, chiar fără disposiţiunea legei, este justă pretensiunea rromâniloru, de a li se respecta şi limba loră. Vicespanulă s’a grăbită a reflecta, că după cum s’a mai spusă şi în congregaţiunile anteriore, d sa nu va permite, decâtu folosirea „limbei statului“. D-lă Fran. Hossu Longină a replicată, că d-sa asolută dinainte, ce răspunsă va căpăta, şi a cerută cetirea şi în limba română numai din motivă, ca să se constate de nou, că limba majorităţei absolute a comitatului, limba română, ca limbă proto clarâ, nu se respectă. Terminându-se cetirea şi primirea ordinaţiunilor ministeriale, înainte de a se trece la „obiectele interne“, d-lă Francisca Hossu Longina cere curentă şi arată, că atâtă după uşă, câtă și după firea lucrului, în programul desbaterilor, în primulă locă ară trebui să fiă „Raportulu vicespanului*, din care să se potă vedea toate momentele mai însămnate în cele ale administrațiune', ca congregațiunea să fiă orientată din toate punctele de vedere şi ca eventuală congregaţiunea, să poata trage la răspundere pe aceia, cari au, şi trebue să fiă traşi. Am aşteptată acelă raportă, — ejise oratorulă, — cu atâtă mai vertosă, ou cât îi este soluită că vicespanulă este primulă, care are datorinţa de a-şi da semă înaintea nostră şi pentru că cu multă durere şi mâhnire sufletască am văzută, că în comitatul nostru, fără a fi stări estraordinare, fără ca cineva să ne desluşescă şi să ne due sema despre starea adevărată a lucrului, nu de multă amă văcjută trimiţându-se de cătră vice-şpană neasuri prin toate comunele, în cari se tficea, că s’ar fi réspânditu „faime“, cum că in unele părți ale comitatului se ținu „conventicule secrete“, prin cari se turbură liniştea locuitorilor, deci s’au opritu întrunirile ş. a. Ei bine, care a fostă motivulă, că s’a dată astfeliu de proclamațiuni, prin cari întru adevără s’a turburată pacea locuitorilor, şi s’a dată ansă, ca aiarele maghiare să presinte poporaţiunea de aici şi stările nóstre, ca stare de revoltă şi conspiraţiune ? Am aşteptată acelă raportă şi din pausă, că — după cum se scie în deobsce — d-vóstre aţi dispusă trimiterea miliţiei pe o parte a locuitorilor din comitată, ca şi cum acolo ar fi o formală răscolă. Cami suntă motivele acestei disposiţiuni revoltătore ? Etă, anul mâne se va ţine pertractarea finală a fostului controleră comitatensă şi noi nu spimfi încă, în ce stă causa defraudării de mai multe mii, cum stămă cu averea nostră şi cum se administreză ea? Este ună secretă publică şi aceea, că într’o parte a comitatului, funcţionarii administrativi au căpătată plăţi mari dela societăţi private, de bună semă nu pentru ca să nu le facă servicii. Cu ună curentă, suntă atâtea cestiuni importante, încâtă peste acele nu ne este ertată a trece așa ușoră — dreptă aceea propună, ca: congregațiunea se îndrume pe vice spână, ca în fiă care congregațiune se sî presinte Raportulu seu. Acesta cuvinte au facută o adâncă impresiune, încâtă și vicespanulă a fostă necesitată a recunosce importanţa „Raportului“ şi deci a şi promisă, că pe viitoră va şi face „Raportă anuală“. Relativă la aducerea miliţiei în părţile Zarandene, vice spanulă erise, că disposiţiunea aceea s’a luată din causă, că i s’au adusă la counoscinţă „unele îngrijiri“ ale „unora“ din acele părţi (sic!) Apoi s’a pusă josă şi fispanulă a dispusă a se trece mai departe la desbşterea obiectelor puse la ordinea cjilei, fără a lua în consideraţiune propunerea făcută. Urmândă la ordinea cjilei înfiinţarea şi respectivedarea unei foi oficiose a comitatului, în care să se publice în prima loco toate ordinațiunile, proiectele de statute și alte de-ale administrațiunei și pe care se fie îndatorate toate comunele a o prenumăra, că Francisca Hossu-Longină propune, ca cele oficioase să se publice și in limba română. „ Majoritatea a primit redarea unei foi pură oficioase şi numai in limba statului“. Ce bine şi ce uşoră e a funda foi maghiare pe bani românesci ca să aibă administratorii titluri şi la alte plăţi şi venituri... Cu acestea s’a terminată şedinţa primă. (Va urma).siunea de idei, să reflectezi cu ună cuvântă la acea teoriă, prin care voescă a face plausibilă îndoita încununare, adecă la acea teoriă de cavalerismă (Aucfiţi! Auifiţi! In stânga şi în stânga estremă.) Eu ţină acastă teoriă, atâtă din punctă de vedere etică, câtă şi din punctă de vedere ală intereselor mai înalte naţionale, de greşită în aplicarea ei la acastă afacere, la acestă plană (Ville aplause). On, dietă! Cavalerismă datorămă ori cui, cavalerismă datorămă, după cum recunoscă, şi duşmaniloră noştri onorabili, dar ere acista nu o datorămă şi fiiloră noştri, propriei nóstre patrii? (Aplause). Nu e are o referinţă a cavalerismului, că noi trebue să fimă faţă de ei recunoscători, şi ere ar fi recunoscinţă faţă de amintirea loră, să li se măsure loră şi inimiciloră loră pietatea cu aceeaşi măsură şi să li se dea în acelaşi modă recunoscinţă şi preamărire, ca şi duşmaniloră loră ? In cugetulă egalităţii încununarei este cuprinsă însă acâstă ideiă. Idea acesta este, pe care o respingemă, şi nu idea împăcării amă respins’o. Şi, on dietă, nu e o insinuaţiune mai prostă, decâtă aceea, ca să presente lupta acestei partide, ba chiar lupta întregei oposiţiuni în afacerea acesta, ca pe mă atacă asupra armatei, ca pe o espresiune a unui sentimentă ostilă. (Aşa estein stânga şi in stânga estremă.) „In desbaterea acesta întregă din partea nici unui vorbitor și nu s’a pomenită vre-o vorbă, oare să fi fostă îndreptată în contra armatei actuale, pare să fi ofensată ideile armatei actuale (Așa este! în stânga și în stânga estremă). Dimpotrivă, nu hesiteză de a declara, că acesta a fostă din partea nostră cea mai mare nedreptate, căci factorii armatei n’au putută să împedece, ca să fiă duşi în rătăcire de cătră bărbaţii conducători ai statului ungară. (Foarte adevărată! Aplause în stânga şi stânga estremă). Din partea factorilor armatei s’a arătată, după cum de astădată o recunoscem, deplină bunăvoinţă, deplină bună credinţă şi deplină prevenire ; responsabilitatea pentru greşala, ce s’a făcută aici, şi pentru atacurile, cari s’au îndreptată în contra acestei greşeli, nu se refereau la dânşii, ci numai şi numai la acei bărbaţi de stată puţină dibaci (ilaritate pe băncile oposiţiei), cari cuprinejendă o ideiă sublimă, au redusă acesta ideiă sublimă în esecutare la propriele ei dimensiuni (Mare ilaritate, aplause în stânga şi stânga estremă.) fi ună măreţă şi întinsă paiaţă cap d’operă de architectură, unde suntă adunate şi aşezate cu mândriă toate frumseţile naturale, ce împodobescă celelalte ţinuturi ale Europei, pe cari cu plăcere ni le aduce aminte“. Scopul meu aci nu este a descrie toate aceste rarităţi şi frumseţi, ci vă voi atrage atenţiunea numai asupra unora din ele, asupra acelora, cari suntă aşezate pe văile şi ţărmii apelor noastre, pentru-ce vă ceră indulgența pe câteva momente. Ţara noastră, ca toate țerile muntoase, este bogată în ape, cu deosebire în ape curgătoare; afară de râurile mai mari, în toate părțile dăm de un însemnat număr de râulețe, păraie și isvoare, așa că nu este vale, nu este şesă sau strâmtoare de munte, care să nu fiă udată de vr’ună părăiasă, de vr’o văleiară, sau să nu-i aibă isvorulă. Apele suntă acelea, cari înfrumseaază cu deosebire pământulă ţerei nóastre; ele dau văiloră şi şesurilor ei vivacitate şi ele suntă podoba loră, făcându le vii şi atrăgătore. Să cercetămă deci pe unulă din ele. (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 227—1892 Oposiţiunea maghiară şi armata. Ca ocaziunea desbaterei din şedinţa de Sâmbătă a dietei, contele Apponyi şi-a dat o silinţă a înfăţişa lucrurile astfel, ca şi când oposiţia în contra încununării monumentului lui Hentzi, n’ar fi nicidecum îndreptată contra armatei. Elu iţise. Nu potă, pentru ca să evită confu SCIRilESLEI. — 13 (25) Octomvre. O plângere primită din comuna Rodbavă, în comitatul Făgăraşului. Comuna acesta e locuită de Saşi şi de Români, dintre cari Românii, în numără de vre-o 40 familii, representă cam a patra parte a poporaţiunei. Despre biserica şi şcola acestora ni se scrie, că suntă într’o stare peste măsură negligiată. Cimiterială, tocmai în partea drumului, ce duce spre băile de acolo, are o ripă, care surpându-se din când în când, se surpă totodată şi mormintele cu cadavrele morţilor. Şoţia este lăsată în soirea Domnului, neîngrijită, neîngrădită, ba chiar neacoperită după cuviinţă; rechisitele de lipsă în şoală lipsescă, de o salarisare potrivită a învăţătorului nu se îngrijeste nimenea, ba neglijenţa a mersă aşa departe, încâtă — după cum ni se scrie, —cu ocasiuneaîvisitărei şcolei române din partea inspectorului ungurescă de şcrle, preotulă română din Rodbavă nici nu s’a presentată, ci inspectorulă a fostă condusă de preotulă luterană, căruia i-a stată în liberă voiă de-a da informaţiunî asupra şcolei după cum s’a îndurată. Vina pentru acâstă negligiată stare de lucruri o portă în prima liniă preotulă locală, or în a doua liniă protopopulă tractuală, despre care ni se spune, că nu eseroită controlulă de lipsă asupra preotului. Ună ajutoră de 50 fl., ce s’a dată din partea Ven. Consistară din Sibiiu pentru scopurile școlare și bisericesc! din acestă comună,, încă nici pănă acil nu s’a administrată epitropiei parochiale, cr micuță capitală, de care dispune biserica, se administreazâ de-asemenea defectuosă. Asupra acestora suntemă rugaţi a atrage atenţiunea superioarelor autorităţi confesionale române din Sibiiu. —x-t Târgula de ţară din Ch.Qsorheii se va începe mâne, în 26 n. o. Iu pasă, când s’ar dovedi, că colera a isbuanită şi în vre-o localitate din Ardeală, târgulă se va opri imediată. Totu din causa colerei, vor putea participa la acestă tergă numai neguţători din Ardeală, oi nu și din Ungaria. —x— Oficeri în reservă şi cădeţi. La raportul comisiunei pentru armată din delegaţiuni este alăturată şi o listă tabelară asupra voluntarilor pe ună ană, cari în ceşti 10 ani din urmă au fost numiţi ofiţeri în reservă sau cadeţi. Dintre 2380 voluntari din anulă trecută, au servită 1534 la infanteriă, 180 la vânători, 158 la cavaleriă, 319 la artileriă, 27 la geniu, 3 la regimentulă de pioniri, 18 la regimentulă pentru trenă şi telegrafă, 28 la trupele sanitare şi 113 la trupele de trenă. In cursulă acestui deceniu din urmă cu totul, au fost numiţi 14,222 voluntari, ca oficeri în reservă, respective cădeţi. —x— Regele Greciei a adresată primarului Atenei o scrisoare, prin care amintindă dolință familiei regale, îi anunţă dorinţa că nunta sa de argintă să fie sărbătorită fără manifestaţiune sgomotosă. O asemenea celebrare, adaogă elă, îmi va aminti o durere totdeauna adâncă. Regele rugă pe primară se dispună de creditele votate pentru o operă de paritate. —x — Linia ferată Făgâraşă-Avrigii va fi esaminată de cătră o comisiune în 4 Noemvre n. o., or în populaţiune va fi pusă în 15 Noemvre n. o. Una mijlocă probata de lecuire. Persoane, care suferă de rea mistuire, de lipsă de apetită, de greutate şi frământări la stomachă şi eşire neregulată, îşi vor redobândi sănătatea în scurtă, timpă prin întrebuinţarea Prafurilor. Seidlitz veritabile ale lui Moli. Preţulă unei cutii 1 fl. Se trimite în toate dilele cu rambursă poştală prin farmacistulă A. Moli c. şi r. furnisoră ală Curţii imper. Viena, Tuchlauben . In farmaciile din provincia să se ceară espresă preparatură lui A. Moli, proverjată cu marca şi iscălitura sa. La cestiunea brutalităţii dela Ciacova, Comitetulu reuniunei înveţătoriloru români gr. or. din diecesa Caransebeşului a adresată despărţeminteloră şi membriloru reuniunei următorea circulară: Reuniunea nostră, a învăţătorilor români gr. or. dela şcolele confesionale din diecesa Caransebeşului, conformă statutelor sale aprobate, în tota anulă îşi ţine adunarea sa generală ambulantă pe teritoriulă diecesei Caransebeşului. Prin conclusulă de sub Nr. 18 din protocolul adunării generale ultime, ţinute anulă trecută în Biserica albă, adunarea generală din acestă ană a fostă designată a se ţinea, or comitetulă reuniunei a şi convocat’o — conformă §. 17 din statute, pe efiua de 15/27 şi 16/28 Augustă a. c. în opidulă Ciacova. Despre ţinerea adunării conformă §. 42 din statute s’a încunosciinţată cu datulă 16/28 Iulie a. c. sub Nr. 37, respectiva autoritate politică, adecă oficială protopretorială din Ciacova, onorata antistiă comunală de acolo, venerabilulă consistoriu diecesană. De asemenea s’a încunosciinţată conformă § 18 inspectoratură școlară regescă fiindă deodată și invitate aceste oficii publice a lua parte la adunare. Nota reuniunii noastre mai sus, citată ni s’a înapoiată din partea proto-