Gazeta Transilvaniei, octombrie 1892 (Anul 55, nr. 216-240)

1892-10-28 / nr. 237

V „FOILETONULU GAZ. TRANS.“­­ ... Apele noastre. (Urmare). A «aIuÍi'vi/IK o oX fwnoo m X I O K*îll _ XXLUiJUlUUUU JVJMj OV/ WlOOOtuu A M Atu rile dela marginile Transilvaniei, cari, deşi cursula lor, nu ţine multa pe teri­­toriul­ nostru, totuşi fiindcă ele străbate în ţările vecine printre munţi, prin pă­suri, văile lor, suntu pline de frumseţi romantice. Astfel­ este la vesta Bistra, care ese prin pasula Poarta de feră, pe unde a intrată odiniora divula Traianu în valea Haţegului, înaintândă spre Sar­­misegetuza şi unde a raportată Ioană Huniade o victoriă strălucită asupra Tur­­cilor, în 1441. Spre nordu dela Murăşă curge în Ungaria Crişula-Albă, în valea căruia se află mine bogate de aură şi argintă, or la Cebea lângă Baia de Crişă doarme somnula vecinicu neuitatulu pre­­fectu Avramu Iancu. Pentru comunicaţie este însămnată valea Grişului repede. Ela, după­ ce curge prin una ţinuta delurosa, întră printre munţi, prin cari străbate în Ungaria. La Bologa se varsă în eli valea Secuieului; aici, pe formula stângă, într’o posiţiune pitorescă, pe o stâncă, se află ruinele unei cetăţi, care odinioara era o cetate de gra­niţă a ţărei, or în faţa lor, se vede res­­turile unui csisist şi romant şi printre ceste două rămăşiţe de vechi alcătuiri, curge valea Secuieului spre Crişă. De aci în josă valea Crişului devine roman­tică; la fie­care încovietură a rîului ni­ se Înfăţişăză o nouă partiă de munte cu stencl şi póste de munți pădurose, or spre sud-vest, se vede grupa colosului de munte Vladeasa, întunecată de uria­şele păduri, ce-i acopera pastele. Crişul, repede, după ce mai ia la sine valea Dră­­ganului, din josu de Ciuc­acu, părăsesce Transilvania, avându multa pârtii ro­mantice pe țărmii săi pănă în spre Orade. Din pădurile Vlădesei se transportă pe ani, pe Crişă în jos­, multe mii de bu­căţi de lemne pentru edificii. Acestă munte se înalţă între rîurile Secuieului şi Dragana, două rîuri de munte cu văi sălbatice, cu multe posiţii romantice. Cu deosebire este sălbatică valea Drăganului pe care Insusi se află una druma pri­mitiva, pe laturea vestică a Vlădesei. In valea Secuieului la Răchițelă aflamü o frumosă cascadă, er mai în josuindreapta se înalță piscula BogdanO, de pe ver­­ful­ căruia avemu o privire frumoasa spre UTinxrîinfi aannra f.înn+.nlni f!älöf.öi -----1 r— v--------— w Pastila Crişului-Repede in timpurile vechi n’a fosta servita de cale de co­­municaţiă; comunicaţia se făcea peste Meseşa. Aşa se crede, că cela dintâiu, care a intratu pe calea Crişului Repede cu oastea în Ardeala, a fosta regele Matei CorvinulC. Comunicaţia însă era grea, pănă ce s’a făcuta prin el, în secolula nostru o şosea regulată. In timpulu mai nou s’au construita pe Crişa în josu şi cale ferate, care în mai multe locurî trece prin tunele, or în alte locuri a trebuita scutită cu ziduire şi împletituri de petru contra valurilor­ rapitere ale rîului ca­­priţiosa. La marginile răsăritene cinci rîuleţe mai mari de ale noastre curge printre munţi în Moldova. Astfel­ este Bistricioara, care curge prin pasula Tulgheşu, Trotuşulă prin pasula Ghimeşu şi riula Bioară, Uzu şi Oituza, cari străbată prin păsurile de asemenea numire. Cela mai interesanta între ele este valea și pasuilu Oituzului, cu privire la varietatea frumseţilortt naturei, pe nu­ se î v­­f&t­; ci ânr& dirtl »AIA» Jl’yWei» UlUllCituz­ulu curge întâiu spre nordu, apoi spre nordu-ostu, de unde în josu­­la însoţeşte şi şosăua, ce este con­struită prin pase. Ea vine din Treiscaune, dela Breţcu şi se înalţă în mari serpentine ; la a treia serpentină avem­ o privire de tota fru­móasa Indéréta, asupra părţii nordv-os­­tice a şesului Treiscaunelor­. Apoi de pe punctul­ cela mai înaltă ala ei ni se înfăţişeză una alta tablou încântătoră, josu la poalele dealului în o afungime de vre-o 200 m. curge Oituzula şi privirea ne pătrunde în valea lui romantică şi asupra piscurilor­, ce-o încadriză. De aci şoseua se cobora în 14 serpentine minunate în valea rîului, pe care­ l­ în­soţesce pănă la graniţă, când pe ţărmulă drepta, când pe cela stânga. Ea este construită cu mare măestriă; în multe locuri e tăiată în stâncă şi scutită cu zi- Braşovu, 27 Octomvre­­.­­ Nu este noua idea, ca naţio­nalităţile scurtate în drepturile lor­ şi asuprite, din monarchie, se caute a se înţelege între sine pe temeiul­ intereselor­ comune de apărare a esistenţei lor­ naţionale, de liber­tate şi de egală îndreptăţire. Pentru ca se se poata ajunge , înse la o înţelegere şi la o ac­­i­ţiune comună, prin care se sedo- I bândesca resultate practice în fo­­l­­osul­ popoarelor, nedreptățite, se recere fără îndoielă înainte de tóate, , ca fiă­ care dintre aceste popoare se Siflă mai întâiu unita în sinulu seu pe basa unui programă comună și. a unei tactice comune. Intre națiunile, de acăroră drep­turi nu s’a ținută sema la alcă­tuirea dualismului, ocupă locală , de­­ frunte naţiunea celtică. Acesta naţiune este cea mai înaintată, cea­­mai cultă şi relativă cea mai numeroasă dintre naţiunile slave şi române ale monarchiei. Şi totuşi n­u le­-a fostă cu putinţă încă pănă acuma ,patrioţilor­ cehi de a sta­­­bili "o unitate perfectă de proce­dure apolitică în sînulă naţiunei boeme.­­Ba în timpul­ din urmă se părea că mai multă ca ori şi când certele între partidele po­­­litice cdhice împedeca o acţiune­­comună a tuturoră Cehiloru pen­tru recâştigarea egalei lor­ îndrep­tăţiri. Este o notă caracteristică a împrejurăriloru vitrege create de dualismu, că abia acuma, de câte­va zile, s’a făcută prima încercare seriosă din partea Cehilor, spre a câştiga teremură pentru o pro­­­cedere comună a tuturoro parti­­■deloră cehtice. Guvernulă austriacă a căutată întotdeuna se se profite de certele ,şi de divergenţele, ce domneau în sînulă fiă­cărei naţiuni în parte şi între diferitele naţiuni în genere, Elv­a urmată totdeuna de visei: împărechiază ca se poţi domni. Astfeliu îi veneau la socotela şi luptele vehemente dintre parti­dele celtice şi în timpul­ din urmă credea chiar d-lă Taaffe, că va pute isola cu totulă pe Cehi şi va pute cu ajutorulă stângei germane, a Poloniloră şi a clubului mode­rată Hohenwart se continue tactica şi politica sa de pănă acuma de a da cu o mână şi a lua cu doue. Poporulă cehă înse desamăgin­du-se cu deseverşire, după apróape doisprezece ani de esperimente de împăcare ale d-lui Taaffe, senate mai multă ca ori şi când necesi­tatea de a stabili o unitate între toţi factorii naţionali, procedândă pe baza unui programă şi a unei tactice comune. Convingerea acesteia este a se datori în prima liniă realizarea propunerei patriotice de a se ţină o conferinţă a deputaţiloră cehi din tote ţările coroanei boeme. S’au învoită tote partidele cehice ca deocamdată să se întrunăscă o conferenţă de delegaţi ai tuturoră representanţiloră cehi din Bo­emia, Moravia şi Silesia. Şi acăstă con­ferenţă, ţinută la 2 Noemvre în Praga, a enunciată unanimă, că toate partidele celtice din aminti­tele ţări vor­ desfăşura o acţiune comună energică pe tăremură drep­tului publică boemă, ală deplinei egale îndreptăţiri naţionale şi a autonomiei ţărilor­. Se înţelege, că pasulă acesta ală Cehiloră a deşteptată mari îngrijiri în sînulă suprematiştilor­ germani şi maghiari, căci prin in­augurarea acelei acţiuni comune politice se ridică ună factoră pu­ternică în monarchiă, care poate să devină foarte periculosă siste­mului actuală de guvernare din monarchiă. Faptulă, că între toate partidele cehtice nu numai că s’a făcută o apropiare, dar s’a ajunsă și la o unitate de procedere în punctele cele mai principale ale progra­mului națională, este de o valoare necalculabilă pentru națiunea ce­htică. Mergendă înainte pe aceasta cărare, ea își va ajunge ținta mai curendă ori mai târziu. CHONICA POLITICA. — 27 Octomre v. Atena, 3 Noembrie. Circulara gre­­cesca în afacerea Zappa, cjice că Româ­nia s’a folosita de posiţiunea sa suve­rană pe propriul­ său teritoriu, pentru a pune mâna pe bogăţia Zappa; demer­surile şi protestările Greciei au rămasa zadarnice; judecătorii români au mersa pănă a pune mâna pe testamentu şi alte acte, cari aparţină cancelariei elenice. După 6 luni de silinţe zadarnice, Grecia a propusa României de a se resolva în moda amicala neînţelegerea provocată de acesta din urmă, sau de a supune casula unei discuţiuni arbitrare. Răspun­­sul­ cunoscuta a d-lui Lahovary a fă­cuta ruptura inevitabilă. Circulara ac­­centueza apoi gravitatea situaţiunei create de România şi arată primejdia, ce există pentru proprietatea străină în România în faţa tendinţelor­ de spoliaţiune (??) ale acestui stata. Guvernul­ grecescu invoca declaraţiunile congresului din Pa­risa, care a admisa principiului mijlocirei. Grecia a recursa la acţiunea mijlocitoare a puterilor­; Europa nu poate să rămână nepăsătore dinaintea neînţelegerilor şi din­tre două state balcanice. — Ce soarte va ave aceasta circulară, se poate sei înainte. * După căderea cancelarului Bismark, a luata direcțiune în Germania „noula cursa“, care însă în instința sa de a susține raporturile, relativă bune, create sub Bismark, între Berlină și Vaticană, nu a fosta pănă acum de lopă fericită. O dovadă despre acesta este şi ecoula, ce-la află în pressa vaticană toastula împăratului Wilhelm, rostita cu ocasiu­­nea festivităţilor­ din Wittenberg, în onoarea lui Luther. In privinţa acesta „Moniteur de Romea (fice, că toastula îm­păratului va turbura pacea bisericască din Germania. Imperatula tot­deauna a­u lucrată astfela, ca și când ar lua în se­­riosu oficiulu său de Summus episcopus. Ela este recitatorulu în rugăciuni alu moșului său. De neînțelestt rămâne însă ori­cum, că serbarea aceasta ar putea fi înjghebată în cadrele Germaniei unite. Prusia, ce-i drepta, a eşu­ şi din reforma­­ţiune, şi prima putere din statuia fede­rala germana ar trebui în­tot­deauna să-şi aducă aminte de catolicii germani, care compuna a treia parte din stata şi de enorma putere espansivă a spiritului catolic­, căruia şi în Germania îi surida V­otorii nouă. Abstrogenda dela acesta, protestantismul­ e într’o stare de disol­­vare miseră. Ceea ce­ la mai susţine nu este credinţa, ci legea de inerţiă şi ne­păsarea generală. Renascerea corpului putreda şi aproape morta, s’ar pute în­­cerca numai printr’o luptă în contra ca­tolicismului. Acesta programă ala împă­ratului de sigura, că nu e representata de oamenii noului cursă și pentru aceea toastula împăratului trebue privita, ca o manifestațiune inter pocula, ce-i dreptu frumosa sunatóre, dar neroditóre. * z­iarului rusescu „Novoie Vremia“ i­ se anunţă din Viena, că Papa a inter­­crisa categorica centrului catolicii din Germania, de a vota în parlamentă pen­tru reforma militară germană. Numita f­ie apoi Zice, că acum nimenea nu mai poate contesta, că nemărginitele pregătiri militare europene depindă esclusivă dela perseveranța cu care Germania caută ași înmulți forța ei armată. Decă acestă pro­iecta va fi primita, atunci puterilor­ eu­ropene nu le va mai remane altceva de făcuta, decâta se înote cu acesta cu­renta fatala. Foaia ruseasca 7100 mai de­parte, că spirea de mai susu are mare însemnătate politică, deoarece deşi poate nu toţi membri centrului catolici vor­ asculta de porunca Papei, dar majori­­tatea totuşi nu va urma esemplulu aces­tora şi fără sprijinulu acestei majorităţi proiectulu militară nu va putea fi primita. Depă oposiţia în contra nouelor­ pregă­tiri militare va deveni lozinca tuturor­ catolicilora din Europa, atunci se poate aştepta dela Papa interveniri şi în alte TTTX/UT XI0­­„Gazeta“ ese în fie­care cui-ADonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un anu 12 fl.f pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe anu. Pentru România şi străinătatea­Pe anu anu 40 franci, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N­rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Afionamentulu pentru Braşovv:­a administraţiune, piaţa mare, Târgula Inului Nr. 80 etaglulu I., pe unu anu 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtu abonamen­tele câtu și inserțiunile suntu a se plăti înainte. sedactionea, Administratiunea si Tipografia: BRASOVU1, plata mare, Tirgulu Inului Nr. 30. Ssruori nefrancate nu te primesc**. Manuscripte nu se retrimit**, Birourile de avunciurî: Brasovu, plata mare, Tirgulu Inului Nr. 30. Inserate mai primesoft in Vlena R. Mosse, Saasenstein & Vogler (Otto Maas), M. Schalek, Alois Herndel, M. Dukes, A. Oppelik, J.Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eck­stein Bernat; în Frankfurt : G. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner. Preţul­ incerţiunilor ti: o serin Sarm­on­d pe o coleana 6 or.­ei D cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a III-a o senă 10 cf. v. a. sau 80 bani. i­. 237. Brașov­, Marțî-Mercuri, 28 Octomvre (9 Noemvre) 1892.

Next