Gazeta Transilvaniei, octombrie 1892 (Anul 55, nr. 216-240)
1892-10-28 / nr. 237
V „FOILETONULU GAZ. TRANS.“ ... Apele noastre. (Urmare). A «aIuÍi'vi/IK o oX fwnoo m X I O K*îll _ XXLUiJUlUUUU JVJMj OV/ WlOOOtuu A M Atu rile dela marginile Transilvaniei, cari, deşi cursula lor, nu ţine multa pe teritoriul nostru, totuşi fiindcă ele străbate în ţările vecine printre munţi, prin păsuri, văile lor, suntu pline de frumseţi romantice. Astfel este la vesta Bistra, care ese prin pasula Poarta de feră, pe unde a intrată odiniora divula Traianu în valea Haţegului, înaintândă spre Sarmisegetuza şi unde a raportată Ioană Huniade o victoriă strălucită asupra Turcilor, în 1441. Spre nordu dela Murăşă curge în Ungaria Crişula-Albă, în valea căruia se află mine bogate de aură şi argintă, or la Cebea lângă Baia de Crişă doarme somnula vecinicu neuitatulu prefectu Avramu Iancu. Pentru comunicaţie este însămnată valea Grişului repede. Ela, după ce curge prin una ţinuta delurosa, întră printre munţi, prin cari străbate în Ungaria. La Bologa se varsă în eli valea Secuieului; aici, pe formula stângă, într’o posiţiune pitorescă, pe o stâncă, se află ruinele unei cetăţi, care odinioara era o cetate de graniţă a ţărei, or în faţa lor, se vede resturile unui csisist şi romant şi printre ceste două rămăşiţe de vechi alcătuiri, curge valea Secuieului spre Crişă. De aci în josă valea Crişului devine romantică; la fiecare încovietură a rîului ni se Înfăţişăză o nouă partiă de munte cu stencl şi póste de munți pădurose, or spre sud-vest, se vede grupa colosului de munte Vladeasa, întunecată de uriaşele păduri, ce-i acopera pastele. Crişul, repede, după ce mai ia la sine valea Drăganului, din josu de Ciucacu, părăsesce Transilvania, avându multa pârtii romantice pe țărmii săi pănă în spre Orade. Din pădurile Vlădesei se transportă pe ani, pe Crişă în jos, multe mii de bucăţi de lemne pentru edificii. Acestă munte se înalţă între rîurile Secuieului şi Dragana, două rîuri de munte cu văi sălbatice, cu multe posiţii romantice. Cu deosebire este sălbatică valea Drăganului pe care Insusi se află una druma primitiva, pe laturea vestică a Vlădesei. In valea Secuieului la Răchițelă aflamü o frumosă cascadă, er mai în josuindreapta se înalță piscula BogdanO, de pe verful căruia avemu o privire frumoasa spre UTinxrîinfi aannra f.înn+.nlni f!älöf.öi -----1 r— v--------— w Pastila Crişului-Repede in timpurile vechi n’a fosta servita de cale de comunicaţiă; comunicaţia se făcea peste Meseşa. Aşa se crede, că cela dintâiu, care a intratu pe calea Crişului Repede cu oastea în Ardeala, a fosta regele Matei CorvinulC. Comunicaţia însă era grea, pănă ce s’a făcuta prin el, în secolula nostru o şosea regulată. In timpulu mai nou s’au construita pe Crişa în josu şi cale ferate, care în mai multe locurî trece prin tunele, or în alte locuri a trebuita scutită cu ziduire şi împletituri de petru contra valurilor rapitere ale rîului capriţiosa. La marginile răsăritene cinci rîuleţe mai mari de ale noastre curge printre munţi în Moldova. Astfel este Bistricioara, care curge prin pasula Tulgheşu, Trotuşulă prin pasula Ghimeşu şi riula Bioară, Uzu şi Oituza, cari străbată prin păsurile de asemenea numire. Cela mai interesanta între ele este valea și pasuilu Oituzului, cu privire la varietatea frumseţilortt naturei, pe nu se î vf&t; ci ânr& dirtl »AIA» Jl’yWei» UlUllCituzulu curge întâiu spre nordu, apoi spre nordu-ostu, de unde în josula însoţeşte şi şosăua, ce este construită prin pase. Ea vine din Treiscaune, dela Breţcu şi se înalţă în mari serpentine ; la a treia serpentină avem o privire de tota frumóasa Indéréta, asupra părţii nordv-ostice a şesului Treiscaunelor. Apoi de pe punctul cela mai înaltă ala ei ni se înfăţişeză una alta tablou încântătoră, josu la poalele dealului în o afungime de vre-o 200 m. curge Oituzula şi privirea ne pătrunde în valea lui romantică şi asupra piscurilor, ce-o încadriză. De aci şoseua se cobora în 14 serpentine minunate în valea rîului, pe care l însoţesce pănă la graniţă, când pe ţărmulă drepta, când pe cela stânga. Ea este construită cu mare măestriă; în multe locuri e tăiată în stâncă şi scutită cu zi- Braşovu, 27 Octomvre. Nu este noua idea, ca naţionalităţile scurtate în drepturile lor şi asuprite, din monarchie, se caute a se înţelege între sine pe temeiul intereselor comune de apărare a esistenţei lor naţionale, de libertate şi de egală îndreptăţire. Pentru ca se se poata ajunge , înse la o înţelegere şi la o aciţiune comună, prin care se sedo- I bândesca resultate practice în folosul popoarelor, nedreptățite, se recere fără îndoielă înainte de tóate, , ca fiă care dintre aceste popoare se Siflă mai întâiu unita în sinulu seu pe basa unui programă comună și. a unei tactice comune. Intre națiunile, de acăroră drepturi nu s’a ținută sema la alcătuirea dualismului, ocupă locală , de frunte naţiunea celtică. Acesta naţiune este cea mai înaintată, ceamai cultă şi relativă cea mai numeroasă dintre naţiunile slave şi române ale monarchiei. Şi totuşi nu le-a fostă cu putinţă încă pănă acuma ,patrioţilor cehi de a stabili "o unitate perfectă de procedure apolitică în sînulă naţiunei boeme.Ba în timpul din urmă se părea că mai multă ca ori şi când certele între partidele politice cdhice împedeca o acţiunecomună a tuturoră Cehiloru pentru recâştigarea egalei lor îndreptăţiri. Este o notă caracteristică a împrejurăriloru vitrege create de dualismu, că abia acuma, de câteva zile, s’a făcută prima încercare seriosă din partea Cehilor, spre a câştiga teremură pentru o procedere comună a tuturoro parti■deloră cehtice. Guvernulă austriacă a căutată întotdeuna se se profite de certele ,şi de divergenţele, ce domneau în sînulă fiăcărei naţiuni în parte şi între diferitele naţiuni în genere, Elva urmată totdeuna de visei: împărechiază ca se poţi domni. Astfeliu îi veneau la socotela şi luptele vehemente dintre partidele celtice şi în timpul din urmă credea chiar d-lă Taaffe, că va pute isola cu totulă pe Cehi şi va pute cu ajutorulă stângei germane, a Poloniloră şi a clubului moderată Hohenwart se continue tactica şi politica sa de pănă acuma de a da cu o mână şi a lua cu doue. Poporulă cehă înse desamăgindu-se cu deseverşire, după apróape doisprezece ani de esperimente de împăcare ale d-lui Taaffe, senate mai multă ca ori şi când necesitatea de a stabili o unitate între toţi factorii naţionali, procedândă pe baza unui programă şi a unei tactice comune. Convingerea acesteia este a se datori în prima liniă realizarea propunerei patriotice de a se ţină o conferinţă a deputaţiloră cehi din tote ţările coroanei boeme. S’au învoită tote partidele cehice ca deocamdată să se întrunăscă o conferenţă de delegaţi ai tuturoră representanţiloră cehi din Boemia, Moravia şi Silesia. Şi acăstă conferenţă, ţinută la 2 Noemvre în Praga, a enunciată unanimă, că toate partidele celtice din amintitele ţări vor desfăşura o acţiune comună energică pe tăremură dreptului publică boemă, ală deplinei egale îndreptăţiri naţionale şi a autonomiei ţărilor. Se înţelege, că pasulă acesta ală Cehiloră a deşteptată mari îngrijiri în sînulă suprematiştilor germani şi maghiari, căci prin inaugurarea acelei acţiuni comune politice se ridică ună factoră puternică în monarchiă, care poate să devină foarte periculosă sistemului actuală de guvernare din monarchiă. Faptulă, că între toate partidele cehtice nu numai că s’a făcută o apropiare, dar s’a ajunsă și la o unitate de procedere în punctele cele mai principale ale programului națională, este de o valoare necalculabilă pentru națiunea cehtică. Mergendă înainte pe aceasta cărare, ea își va ajunge ținta mai curendă ori mai târziu. CHONICA POLITICA. — 27 Octomre v. Atena, 3 Noembrie. Circulara grecesca în afacerea Zappa, cjice că România s’a folosita de posiţiunea sa suverană pe propriul său teritoriu, pentru a pune mâna pe bogăţia Zappa; demersurile şi protestările Greciei au rămasa zadarnice; judecătorii români au mersa pănă a pune mâna pe testamentu şi alte acte, cari aparţină cancelariei elenice. După 6 luni de silinţe zadarnice, Grecia a propusa României de a se resolva în moda amicala neînţelegerea provocată de acesta din urmă, sau de a supune casula unei discuţiuni arbitrare. Răspunsul cunoscuta a d-lui Lahovary a făcuta ruptura inevitabilă. Circulara accentueza apoi gravitatea situaţiunei create de România şi arată primejdia, ce există pentru proprietatea străină în România în faţa tendinţelor de spoliaţiune (??) ale acestui stata. Guvernul grecescu invoca declaraţiunile congresului din Parisa, care a admisa principiului mijlocirei. Grecia a recursa la acţiunea mijlocitoare a puterilor; Europa nu poate să rămână nepăsătore dinaintea neînţelegerilor şi dintre două state balcanice. — Ce soarte va ave aceasta circulară, se poate sei înainte. * După căderea cancelarului Bismark, a luata direcțiune în Germania „noula cursa“, care însă în instința sa de a susține raporturile, relativă bune, create sub Bismark, între Berlină și Vaticană, nu a fosta pănă acum de lopă fericită. O dovadă despre acesta este şi ecoula, ce-la află în pressa vaticană toastula împăratului Wilhelm, rostita cu ocasiunea festivităţilor din Wittenberg, în onoarea lui Luther. In privinţa acesta „Moniteur de Romea (fice, că toastula împăratului va turbura pacea bisericască din Germania. Imperatula totdeauna au lucrată astfela, ca și când ar lua în seriosu oficiulu său de Summus episcopus. Ela este recitatorulu în rugăciuni alu moșului său. De neînțelestt rămâne însă oricum, că serbarea aceasta ar putea fi înjghebată în cadrele Germaniei unite. Prusia, ce-i drepta, a eşu şi din reformaţiune, şi prima putere din statuia federala germana ar trebui întotdeauna să-şi aducă aminte de catolicii germani, care compuna a treia parte din stata şi de enorma putere espansivă a spiritului catolic, căruia şi în Germania îi surida Votorii nouă. Abstrogenda dela acesta, protestantismul e într’o stare de disolvare miseră. Ceea ce la mai susţine nu este credinţa, ci legea de inerţiă şi nepăsarea generală. Renascerea corpului putreda şi aproape morta, s’ar pute încerca numai printr’o luptă în contra catolicismului. Acesta programă ala împăratului de sigura, că nu e representata de oamenii noului cursă și pentru aceea toastula împăratului trebue privita, ca o manifestațiune inter pocula, ce-i dreptu frumosa sunatóre, dar neroditóre. * ziarului rusescu „Novoie Vremia“ i se anunţă din Viena, că Papa a intercrisa categorica centrului catolicii din Germania, de a vota în parlamentă pentru reforma militară germană. Numita fie apoi Zice, că acum nimenea nu mai poate contesta, că nemărginitele pregătiri militare europene depindă esclusivă dela perseveranța cu care Germania caută ași înmulți forța ei armată. Decă acestă proiecta va fi primita, atunci puterilor europene nu le va mai remane altceva de făcuta, decâta se înote cu acesta curenta fatala. Foaia ruseasca 7100 mai departe, că spirea de mai susu are mare însemnătate politică, deoarece deşi poate nu toţi membri centrului catolici vor asculta de porunca Papei, dar majoritatea totuşi nu va urma esemplulu acestora şi fără sprijinulu acestei majorităţi proiectulu militară nu va putea fi primita. Depă oposiţia în contra nouelor pregătiri militare va deveni lozinca tuturor catolicilora din Europa, atunci se poate aştepta dela Papa interveniri şi în alte TTTX/UT XI0„Gazeta“ ese în fiecare cui-ADonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un anu 12 fl.f pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fr. pe anu. Pentru România şi străinătateaPe anu anu 40 franci, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. Nrii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Afionamentulu pentru Braşovv:a administraţiune, piaţa mare, Târgula Inului Nr. 80 etaglulu I., pe unu anu 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtu abonamentele câtu și inserțiunile suntu a se plăti înainte. sedactionea, Administratiunea si Tipografia: BRASOVU1, plata mare, Tirgulu Inului Nr. 30. Ssruori nefrancate nu te primesc**. Manuscripte nu se retrimit**, Birourile de avunciurî: Brasovu, plata mare, Tirgulu Inului Nr. 30. Inserate mai primesoft in Vlena R. Mosse, Saasenstein & Vogler (Otto Maas), M. Schalek, Alois Herndel, M. Dukes, A. Oppelik, J.Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat; în Frankfurt : G. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner. Preţul incerţiunilor ti: o serin Sarmond pe o coleana 6 or.ei D cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a III-a o senă 10 cf. v. a. sau 80 bani. i. 237. Brașov, Marțî-Mercuri, 28 Octomvre (9 Noemvre) 1892.