Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1893 (Anul 56, nr. 1-23)

1893-01-15 / nr. 10

Pagina 2 khedivula nu primesce bucurosi împă­­carea din urmă, ci o privesce mai mattv ca o situațiune octrpată până la unu timpu oare­care. Guvernul­ englesi însă este hotărîtd de-a continua u^schimbat d­­n toate punctele politica egiptenă a lui Salisbury și de-ași reserva drept­ulă de a dispune asupra schimbărei raporturilor­ egiptene. In Londra se crede, câ atitu­dinea khedivului poate provoca pericole seriose ale cǎrora urmări numai lui potu să i strice. Londra, 24 Ianuarie. Agenţiei Reu­ter i­ se vestesce din Cairo. Cu toate ci între khedivii și între consululu englesii ■s’a mijlocitit o înţelegere, totuşi situaţ’a ile acil e privită cu temere şi îngrijire. Atitudinea khedivului, care sprijineşte demonstraţiile antienglese ale popora­­ţiunei, nu poate decât­ să mărescă agi­taţia şi îngrijirile europenilor­. Func­­ţionarii englesi află situația lor el, ca fiindă sdruncinată și de reforme nici nu se mai poate vorbi. Mai mulți ofițeri englesi vor­ cere sporirea trupelor­ en­glese. Lucrurile potu să ia cu timpulă o față forte serioasă. Potu să se reintorca scenele din véra anului 1885, când tru­pele englese au bombardată Alexandria și-au sugrumat­ rescoala lui Arabi pașa, care declarase resboiu ori cărui tutorată europeana. (IRONICA POLITICA. — 14 (26) Ianuarie. Conferința interparlamentară pentru arbitragiu (secțiunea română) s’a în­trunită alalta­eri seara în adunare gene­rală, în sala Senatului română, sub pre­­sidenţia d-lui V. A. Ureche. Au fost­ presanţi un­ mare numeru de senatori şi deputaţi români. După propunerea pre­şedintelui, secţiunea numeşte o comi­­siune compusă din d-nii Ciliflea, Epureni şi Poenaru-Bordea, care să formeze un­ memoriu asupra situaţiei [ Românilor ] din monarchia austro ungară cerendu-se îm­păcarea elementelor h eteroetnice din Ungaria, în interesul­ păcii, împăcare în sensula îndreptăţirei egale a naţiona­­lităţilor­. D-la Urechiă atrage atenţiunea adunării asupra conflictului greco română şi propune ca o comisie din adunare să studieze afacerea și să probeze, că acastă afacere nu este de competința unui ar­bitragiu. Conclusiunea comisiunei se va trimite la toate birourile interparlamen­tare, ca să nu cractă, că oam­enii de stat­ români, pe de o parte se declară pentru arbitragiu şi pe de alta fiu influsă Gre­ciei. Când lucrările comisiunei vor­ fi gata, adunarea se va întruni din nou. * O telegramă din Berlină aduce spirea, că principele moştenitorii ruşii a sosită poştei mi-a făcută feme şi suntă flă­mândă ca ună chită“. Cu acestea lua pe nepotulă său de brața și se duse cu el­ în odaia de mâncare. D-na Fourcard le urmă, pe câtă de surprinsă pe atâtă de mâhnită. Tonulă și principiile fratelui ei erau nouă și erau în contrazicere cu tote aminti­rile ei. Mai multă încă avea să se mire, când era vecin la masă. Elă își lua bu­cățelele cele mai bune, fără să se îngri­­jescă de vecinii săi, întrerupea conver­­sarea, ori nu da nici ună răspunsă, de­dea felii de felă de ordine servitoarei, nu era mulţămită cu tacâmurile de pe masă, cu ună cuvântă, elă se lăsa în voia tu­turora capriţiilor­ şi inspiraţiiloră sale. După ce s’au reîntorsa în salonă, el­ își alese scaunula cela mai bună, își întinse picioarele sale murdare pe ună scăuneci cu catifea și’șî aprinse luleaua. D-na Fourcard, care nu putea su­porta mirosul­ de tutunn, se vecia silită a se retrage. Augusto la început, își făcea bază de nepăsarea unchiului Tribert și rîdea de împrovisurile lui ciudate, curândă însă după aceea naivitatea acestui egoismă, care ună momenta avusese ună efectă comică, îi causă neplăcere, care se schimbă în disgustă. Elă se încerca deci a face pe bătrânulă marinară să înțe­­legă, că purtarea lui avea locă în pajuta unei corăbii, nu însă într’o locuinţă mai bine şi mai fină arangiată. Elă spera, că căpitanula, care lăsase să i se stângă luleua, răcrimată de spatele scaunului şi părea oâ’lă ascultă cu atenţiune, l’ar fi Inţelesă, când ună horcăită măsurată şi sonoră îi proba fără de veste resultatulă finală al c elocinţei sale. Junele se ridică şi, nu puţină desa­­măgită, se reîntorse în odaia sa. Pe când se deştepta a doua cai de dimineţă, autoi sgomotul­ unei perte în­furiate. El­ se grăbi câtă putu mai iute în josă şi afla pe capitana în sfadă cu bătrâna Rosa, care uitase să cureţe în­călţămintea lui Tribert. Capitaniile revoltate recita întregă repertoriulă bogată de injurii ală lim­ba­­giului marinară şi înspăimântată servi­­tute îşi bătea mânile peste capă şi se tânguia grozava. D-na Fourcard, care ca şi fiulă ei fusese atrasă într’acolo prin sgomotul­ certei, se încercă să interviă și să îm­­blânciăscă pe Tribert; dar în zadară, căci acesta continua cu voce tunătore litania si nautică și o însoţia cu gesturi, carl înfrioară la începută pe Augustă, ei apoi îlă revoltară. El o luă cu binişorul­ de braţă pe bătrâna Rosa, care cu încapă­­ţinare insista pe lângă declaraţiile ei, o sili să se ducă în puina ei şi întră apoi în salonă. Acolo el o află pe mamă­ sa, silindu­­se să desvinovăţescă pe servitoare, pu­­nându în evidenţă zelulă, probitatea şi lungimea serviciilor­, pe ea le-a oferită pănă acum familiei. — „Ei bine și apoi?“ striga Tribert. „Nu cumva mi-a făcută ea mie aceste ser­vicii? Ce-mi pasă mie de bunele calități, pe cari le are ea! Celă mai bună plu­titură se dărîmă, dacă prea îmbătrâneste. Cineva ţine servitori pentru a fi slujită, or nu pentru de a le fi recunoscătoră !“ — „Dar d-ta, unchiule, totuşi nu vei pute pretinde, ca o fată de trebă, care a cunoscuta pe mama încă ca co­pilă şi m’a crescută pe mine, să fie arun­cată pe stradă!“ — observă junele cam înfierbântată. — „Decă nu voiţi să o aruncaţi pe stradă apoi trimite­ ţi-o în spitală“, răs­punse Tribert cu asprime. Mama şi fiulă protestară contra unei astfel­ de procederi. „Decă nu, apoi din parte’mi la dracu!“ continuă căpitanulă turbată. „Numai nu o ţineţi aici, unde se cere capă şi mâni. Eu vădă, că sora mea încă totu mai sufere de mânia de a se încărca cu datorinţe, acolo, unde ar tre­bui să aibă numai drepturi. Dar acesta are să se schimbe, seu o milă de draci!“ Augustă şi d-na Fourcard se uitară unulă la altulă. Iritarea celui dintâiu pe nesimţite se schimbă în amărăciune. Elă observă cu vocea pe jumătate, că ori­­cum, fiăciue are dreptulă do a’şi intocmi casa sa după plăcere. Unchiulă Tribert se părea însă, că primesce acesta prin­­cipiu, ca ună consimțământă, elă îlă a­­plaudi, repetă, că elă va sei să facă să fiă servita cum se cuvine și la urmă ceru dej­unulă. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 10 1893, la 24 p. în Berlinii. La gară Ţarevici a fost­ întâmpinată de imperatula Wil­helm, de prinții Henric şi Leopold Fri­­deric, de principele ereditară de Olden­burg, care purta uniformă rusescă, de prințulă de Edinburg şi de personalul­ ambasadelor­ străine. Când trenul­ se opri, musica intona imnulă rusescă. Im­peratula Wilhelm îmbrăţişă și sărută de mai multe ori pe Ţarevici, care purta uniforma regimentului de cavaleriă de Westfalia. Da la gară, unde era de față și Șavalov ambasadorulă rusă din Ber­lina, Ţarevici a fostă condusă la pala­­tulă ambasadei rusesce, or de-acolo la la palatură imperială. * „Egyetértés“ primesce din Belgradă următorea scrie privitoare­­la împăcarea lui Milano cu Natalia: împăcarea între contele de Tukova și Natalia s’a întâm­plată la mijlocirea Țarului. Anume, Mi- Isnă a rugată pe nașulO­seu, ȚarulO,­se, ia rolul­ de mijlocitoră între ele și Na­talia. Țarulă, în urma acesta, a dată nu­mai decâtă ordină ambasadorului rusă din Parisu, Mohrenheim, se pășescă nu­mai decâtă, ca împăciuitoră, respective se stăruiască pe lângă Natalia a se îm­păca. SCSBiLE giLEî. — 14 (26) Ianuarie. Celora ce plutescu dare le atragemă încă-odată atenţiunea asupra împrejurârei, că de cumva pe oasele ori moşiile lor fi nemişcatore au datorii, după cari pla­tescu interese, potu pretinde o reducere a dârei, deci până la 31 Ianuarie n. c. vomfi înainta fasionările recerute respecti­­velor­ primării comunale, eventuală per­­ceptorateloră de dare orâșenesul. Blan­­chetele necesare pentru aceste fasionări a datoriilor­ se capâtă gratisă dela pri­măria fie-cărei comune. După espirarea terminului de 31 Ianuarie, se mai poate face acestă lucru și până la 15 Februarie st. n., dar numai pe lân­gă o petiţiă se­parată şi numai arătându-se motivele în­temeiate ale întârcjierei. — x— Cununi eterne pentru iubiţii răposaţi. La lendulă pentru aducerea aminte ne iubiţii răposaţi înfiinţată în folosula sco­­lalilor­ români săraci, a trimisă d lă Ciortea din Cluşiu dreptu o cununâ e­ternă pentru mormântulii răposatului Pe­tru Marină, rigorosantă, care a răposată în 29 Octomvre 1892 în Căpuşulă de Câmpiă, 5 fi. 70 or., colectaţi spre a­­cestfl scopă frumosă. S’a adăogată şi a oastă sumă la fondă, şi cu mulţămitâ o chitămă publice. — Braşovă, 13 (29) Ian. 1893. Comitetul­ parochiala rom. gr. or. din cetatea Braşovului. —x— România şi Italia. D. preşedinte ală camerei deputaţiiora români a primită din partea societăţii internaţionale de pace „Uniunea Lombardău din Milan ur­matoarea scrisoare: Milano, 17 Ianuarie 1893. Dl­ui preşedinte al­ camerei de­­putaţilor­, Bucuresci. Comitetul­ socie­tăţii internaţionale pentru pace „Uniunea Lombardă“, e informată, că în şedinţa de la 5 Decemvre 1892, parlamentară ro­mână, în urma propunerii deputatului Cinflea, a votat­ în unanimitate şi a ad­misă urgenţa asupra unei moţiuni pen­tru a fi transformată în proiecta de lege, prin care camera învită guvernul­ a lua măsuri. Ca arbitragiul, să fie primită, ca una mijlocii de a resolva după jus­tiţia conflictele eventuale cu celelalte state . A face să se aprobe de cătră o conferinţă internaţională principiulu drep­tului ginţiloră de inviolabilitate a pro­prietăţii private pe mare în timpă de răsboiu. pisula comitetu a decisi să transmită felicitările sale parlamentului română pentru esemplula forte nobilă, se dă, esprimândfi în acelaşi timpă do­rinţa, ca elă să fie în curândă urmată şi de alte adunări legislative. Primiţi, ve roga, d-le preşedinte, pentru d­v. şi entru cameră, ală cărei şefă sunteţi, opresiunea consideraţiunei noastre celei mai distinse. Pentru comitetu: Er. Mo­­reta, preşedinte, profesoră, senatoră, E. Torro, Lombroso, Oreste Gallo, I. An­­iolini, Angelo Mazzoleni, P. Tandreso, .. Patrizi, Policarpo Petrovichi, Dr. Fi­­­ppetti (urmeaza și alte semnaturi). Dr. 4. Căldări, secretară. —x— Secțiunea Ligei, Predeală, va arangia pentru Sâmbăta soara una bală cu tom­bolă în una din spatioasele sale ale Ho­­telului Domeniului Regală din acea lo­calitate. Ţinând o sem­ă de scopulă pen­­tru care se dă acestă bală, nu ne în­­doimă, că Românii doritori de înain­tarea scopurilor­ culturale ale Legei vor­­­râbi şi cu astă ocasiune, a şi da con­­cursulă loră, pentru ca astfelă să se potă nări fondulă Secţiunei. —x — Distincţiune. Din Belgradă se tele- Srafiaza. Regenţa a conferita prinţului ferdinandu al­ României, marele Cor­­dova ala ordinului „Vulturului albă“. — x— f Dr. Barbă. A murită în Iaşi vesti­­ti la läutara George Barbu, în etaj de 103 ani. Decedatulă a fostă fiinlă lui Barbu lăutarulă, pe care l’a cântată ne­­□ uritorulă Alexandri și pare a uimită pe narele artista Fr. Liszt, prin geniulă său nusicală. —• x— _ Primulă gimnasiu de fete din Ger­­nania. Din Weimar se anunță: Aici se va deschide la sărbătorile PasoilorO din 1893 ună gimnasia privată pentru fete — celă dintâiu în Germania. Scopulă aces­tui gimnasiu este cultivarea tinerelor­ fete pentru esamenulă gimnasială de maturitate şi pentru cercetarea univer­­sităţiloră. —x— Esposiţiă. In vederea deschiderei es­­posiţiei universale la Pera, M. Sa Sultanula tarpescu a trimisă la Chicago 2 delegaţi, or să studieze aranjarea esposiţiei de a­­colo. Aceea, care se va deschide la Pera (Constantinopolă) va costa 50 de m­ili­oane de fr. şi se vor­ lansa acţiuni de cite 100 fr. Escursiune de plăcere şi pelerinagiu la Roma. Suntemă rugaţi a publica urmă­­toarele: In 16 Februarie o societate a­­lesa va întreprinde o călătorie la Roma din incidentul­ jubileului Papei. Termi­­nul­ pentru insinuări la acastă călătorie este 30 Ianuarie. Insinuări se potă face la biroul­ din Braşov, ală puilor­ fe­rate de stată ungare. (Strada Vamei Nr. 11.) —x — Una feldmareșală sinucigașa. Din Trienta se sprne: Feldmareșalulă baronă de Hügel, fostă comandantă ala divisiei 24 de infanteria din Przemysl, s’a sinu­­cisit aci, unde se oprise într’o călătoriă, care o făcea. Se crede, că motivulă si­nuciderii generalului, care ajunse la versta de 61 de ani, a fost­ o bolă nervoasa in­suportabilă. —x — Mortalitatea în Braşovă. Din 15 până în 21 Ianuarie au murită aici 10 per- 80ne şi adecă: 2 de difteritis, 1 de tu­­berculosă, 1 prin sinucidere şi 6 de alte bole. Prin urmare se vine la 1000 lo­cuitori pe anii: 15.9. La procesul­ Panama. Cu privire la procesul­ Panama se mai anunţă din Paris următorele: Mai multe (care confirmă spirea, că sistarea procedurei în contra lui Rou­­vier, Thevenet şi Jules Roche va fi a­­probată. „Figaro“ erice, că şi faţă de Blondin se va sista procedura. Formalităţile privitoare la estradarea lui Cornelius Herz s’au terminată ; tote actele privitoare la acesta au fost­ tri­mise ambasadorului francesă din Londra. Judele de instrucţiune Franqueville a încheiată cercetarea în contra mem­­brilor­ parlamentului acusaţi şi actele le-a înaintată procuraturei de stată. De­­cisiunea definitivă se va face pănă Vi­neri. Ună articulă ală rului „Figaro“ semnată „Iidiu declară, că în ce modă a ajunsi lista de mituire a baronului Reinach în mânile lui Cornelius Herz. Herz în anul­ 1886, pe basa influenței, ce o avea atunci asupra partidei radi­­cale, promise, în urma provisiunei ga­rantate de Lesseps și Reinaeh, că cabi­­netulă va aduce una proiectă de lege pentru emisiunea losurilor, panama. Pro­­iectul­ acesta fă însă atunci zădărnicită. In anul­ 1888 camera, în urma mituirei lui Reinaeh, primi legea de emisiune. Herz ameninţă, că va face descoperiri, din care causă dr. Reinach dede averea sa, precum şi 2 milioane primite de la so­cietatea Panama. Herz ceru totu. Rei­­nach ii trimise lui Herz lista mituiţilor­, pentru ca să arate cum a întrebuinţată suma de 1,300,000 fr. Herz folosi acestă listă pentru nouă storperi de bani, cari în fine­­lă duseră pe Reinach la morte. Judele de instrucţiune Franqueville începu în şedinţa din 29 ianuarie să e­

Next