Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1893 (Anul 56, nr. 1-23)
1893-01-15 / nr. 10
Pagina 2 khedivula nu primesce bucurosi împăcarea din urmă, ci o privesce mai mattv ca o situațiune octrpată până la unu timpu oarecare. Guvernul englesi însă este hotărîtd de-a continua u^schimbat dn toate punctele politica egiptenă a lui Salisbury și de-ași reserva dreptulă de a dispune asupra schimbărei raporturilor egiptene. In Londra se crede, câ atitudinea khedivului poate provoca pericole seriose ale cǎrora urmări numai lui potu să i strice. Londra, 24 Ianuarie. Agenţiei Reuter i se vestesce din Cairo. Cu toate ci între khedivii și între consululu englesii ■s’a mijlocitit o înţelegere, totuşi situaţ’a ile acil e privită cu temere şi îngrijire. Atitudinea khedivului, care sprijineşte demonstraţiile antienglese ale poporaţiunei, nu poate decât să mărescă agitaţia şi îngrijirile europenilor. Funcţionarii englesi află situația lor el, ca fiindă sdruncinată și de reforme nici nu se mai poate vorbi. Mai mulți ofițeri englesi vor cere sporirea trupelor englese. Lucrurile potu să ia cu timpulă o față forte serioasă. Potu să se reintorca scenele din véra anului 1885, când trupele englese au bombardată Alexandria și-au sugrumat rescoala lui Arabi pașa, care declarase resboiu ori cărui tutorată europeana. (IRONICA POLITICA. — 14 (26) Ianuarie. Conferința interparlamentară pentru arbitragiu (secțiunea română) s’a întrunită alaltaeri seara în adunare generală, în sala Senatului română, sub presidenţia d-lui V. A. Ureche. Au fost presanţi un mare numeru de senatori şi deputaţi români. După propunerea preşedintelui, secţiunea numeşte o comisiune compusă din d-nii Ciliflea, Epureni şi Poenaru-Bordea, care să formeze un memoriu asupra situaţiei [ Românilor ] din monarchia austro ungară cerendu-se împăcarea elementelor h eteroetnice din Ungaria, în interesul păcii, împăcare în sensula îndreptăţirei egale a naţionalităţilor. D-la Urechiă atrage atenţiunea adunării asupra conflictului greco română şi propune ca o comisie din adunare să studieze afacerea și să probeze, că acastă afacere nu este de competința unui arbitragiu. Conclusiunea comisiunei se va trimite la toate birourile interparlamentare, ca să nu cractă, că oamenii de stat români, pe de o parte se declară pentru arbitragiu şi pe de alta fiu influsă Greciei. Când lucrările comisiunei vor fi gata, adunarea se va întruni din nou. * O telegramă din Berlină aduce spirea, că principele moştenitorii ruşii a sosită poştei mi-a făcută feme şi suntă flămândă ca ună chită“. Cu acestea lua pe nepotulă său de brața și se duse cu el în odaia de mâncare. D-na Fourcard le urmă, pe câtă de surprinsă pe atâtă de mâhnită. Tonulă și principiile fratelui ei erau nouă și erau în contrazicere cu tote amintirile ei. Mai multă încă avea să se mire, când era vecin la masă. Elă își lua bucățelele cele mai bune, fără să se îngrijescă de vecinii săi, întrerupea conversarea, ori nu da nici ună răspunsă, dedea felii de felă de ordine servitoarei, nu era mulţămită cu tacâmurile de pe masă, cu ună cuvântă, elă se lăsa în voia tuturora capriţiilor şi inspiraţiiloră sale. După ce s’au reîntorsa în salonă, el își alese scaunula cela mai bună, își întinse picioarele sale murdare pe ună scăuneci cu catifea și’șî aprinse luleaua. D-na Fourcard, care nu putea suporta mirosul de tutunn, se vecia silită a se retrage. Augusto la început, își făcea bază de nepăsarea unchiului Tribert și rîdea de împrovisurile lui ciudate, curândă însă după aceea naivitatea acestui egoismă, care ună momenta avusese ună efectă comică, îi causă neplăcere, care se schimbă în disgustă. Elă se încerca deci a face pe bătrânulă marinară să înțelegă, că purtarea lui avea locă în pajuta unei corăbii, nu însă într’o locuinţă mai bine şi mai fină arangiată. Elă spera, că căpitanula, care lăsase să i se stângă luleua, răcrimată de spatele scaunului şi părea oâ’lă ascultă cu atenţiune, l’ar fi Inţelesă, când ună horcăită măsurată şi sonoră îi proba fără de veste resultatulă finală al c elocinţei sale. Junele se ridică şi, nu puţină desamăgită, se reîntorse în odaia sa. Pe când se deştepta a doua cai de dimineţă, autoi sgomotul unei perte înfuriate. El se grăbi câtă putu mai iute în josă şi afla pe capitana în sfadă cu bătrâna Rosa, care uitase să cureţe încălţămintea lui Tribert. Capitaniile revoltate recita întregă repertoriulă bogată de injurii ală limbagiului marinară şi înspăimântată servitute îşi bătea mânile peste capă şi se tânguia grozava. D-na Fourcard, care ca şi fiulă ei fusese atrasă într’acolo prin sgomotul certei, se încercă să interviă și să îmblânciăscă pe Tribert; dar în zadară, căci acesta continua cu voce tunătore litania si nautică și o însoţia cu gesturi, carl înfrioară la începută pe Augustă, ei apoi îlă revoltară. El o luă cu binişorul de braţă pe bătrâna Rosa, care cu încapăţinare insista pe lângă declaraţiile ei, o sili să se ducă în puina ei şi întră apoi în salonă. Acolo el o află pe mamă sa, silinduse să desvinovăţescă pe servitoare, punându în evidenţă zelulă, probitatea şi lungimea serviciilor, pe ea le-a oferită pănă acum familiei. — „Ei bine și apoi?“ striga Tribert. „Nu cumva mi-a făcută ea mie aceste servicii? Ce-mi pasă mie de bunele calități, pe cari le are ea! Celă mai bună plutitură se dărîmă, dacă prea îmbătrâneste. Cineva ţine servitori pentru a fi slujită, or nu pentru de a le fi recunoscătoră !“ — „Dar d-ta, unchiule, totuşi nu vei pute pretinde, ca o fată de trebă, care a cunoscuta pe mama încă ca copilă şi m’a crescută pe mine, să fie aruncată pe stradă!“ — observă junele cam înfierbântată. — „Decă nu voiţi să o aruncaţi pe stradă apoi trimite ţi-o în spitală“, răspunse Tribert cu asprime. Mama şi fiulă protestară contra unei astfel de procederi. „Decă nu, apoi din parte’mi la dracu!“ continuă căpitanulă turbată. „Numai nu o ţineţi aici, unde se cere capă şi mâni. Eu vădă, că sora mea încă totu mai sufere de mânia de a se încărca cu datorinţe, acolo, unde ar trebui să aibă numai drepturi. Dar acesta are să se schimbe, seu o milă de draci!“ Augustă şi d-na Fourcard se uitară unulă la altulă. Iritarea celui dintâiu pe nesimţite se schimbă în amărăciune. Elă observă cu vocea pe jumătate, că oricum, fiăciue are dreptulă do a’şi intocmi casa sa după plăcere. Unchiulă Tribert se părea însă, că primesce acesta principiu, ca ună consimțământă, elă îlă aplaudi, repetă, că elă va sei să facă să fiă servita cum se cuvine și la urmă ceru dejunulă. (Va urma.) GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 10 1893, la 24 p. în Berlinii. La gară Ţarevici a fost întâmpinată de imperatula Wilhelm, de prinții Henric şi Leopold Frideric, de principele ereditară de Oldenburg, care purta uniformă rusescă, de prințulă de Edinburg şi de personalul ambasadelor străine. Când trenul se opri, musica intona imnulă rusescă. Imperatula Wilhelm îmbrăţişă și sărută de mai multe ori pe Ţarevici, care purta uniforma regimentului de cavaleriă de Westfalia. Da la gară, unde era de față și Șavalov ambasadorulă rusă din Berlina, Ţarevici a fostă condusă la palatulă ambasadei rusesce, or de-acolo la la palatură imperială. * „Egyetértés“ primesce din Belgradă următorea scrie privitoarela împăcarea lui Milano cu Natalia: împăcarea între contele de Tukova și Natalia s’a întâmplată la mijlocirea Țarului. Anume, Mi- Isnă a rugată pe nașulOseu, ȚarulO,se, ia rolul de mijlocitoră între ele și Natalia. Țarulă, în urma acesta, a dată numai decâtă ordină ambasadorului rusă din Parisu, Mohrenheim, se pășescă numai decâtă, ca împăciuitoră, respective se stăruiască pe lângă Natalia a se împăca. SCSBiLE giLEî. — 14 (26) Ianuarie. Celora ce plutescu dare le atragemă încă-odată atenţiunea asupra împrejurârei, că de cumva pe oasele ori moşiile lor fi nemişcatore au datorii, după cari platescu interese, potu pretinde o reducere a dârei, deci până la 31 Ianuarie n. c. vomfi înainta fasionările recerute respectivelor primării comunale, eventuală perceptorateloră de dare orâșenesul. Blanchetele necesare pentru aceste fasionări a datoriilor se capâtă gratisă dela primăria fie-cărei comune. După espirarea terminului de 31 Ianuarie, se mai poate face acestă lucru și până la 15 Februarie st. n., dar numai pe lângă o petiţiă separată şi numai arătându-se motivele întemeiate ale întârcjierei. — x— Cununi eterne pentru iubiţii răposaţi. La lendulă pentru aducerea aminte ne iubiţii răposaţi înfiinţată în folosula scolalilor români săraci, a trimisă d lă Ciortea din Cluşiu dreptu o cununâ eternă pentru mormântulii răposatului Petru Marină, rigorosantă, care a răposată în 29 Octomvre 1892 în Căpuşulă de Câmpiă, 5 fi. 70 or., colectaţi spre acestfl scopă frumosă. S’a adăogată şi a oastă sumă la fondă, şi cu mulţămitâ o chitămă publice. — Braşovă, 13 (29) Ian. 1893. Comitetul parochiala rom. gr. or. din cetatea Braşovului. —x— România şi Italia. D. preşedinte ală camerei deputaţiiora români a primită din partea societăţii internaţionale de pace „Uniunea Lombardău din Milan urmatoarea scrisoare: Milano, 17 Ianuarie 1893. Dlui preşedinte al camerei deputaţilor, Bucuresci. Comitetul societăţii internaţionale pentru pace „Uniunea Lombardă“, e informată, că în şedinţa de la 5 Decemvre 1892, parlamentară română, în urma propunerii deputatului Cinflea, a votat în unanimitate şi a admisă urgenţa asupra unei moţiuni pentru a fi transformată în proiecta de lege, prin care camera învită guvernul a lua măsuri. Ca arbitragiul, să fie primită, ca una mijlocii de a resolva după justiţia conflictele eventuale cu celelalte state . A face să se aprobe de cătră o conferinţă internaţională principiulu dreptului ginţiloră de inviolabilitate a proprietăţii private pe mare în timpă de răsboiu. pisula comitetu a decisi să transmită felicitările sale parlamentului română pentru esemplula forte nobilă, se dă, esprimândfi în acelaşi timpă dorinţa, ca elă să fie în curândă urmată şi de alte adunări legislative. Primiţi, ve roga, d-le preşedinte, pentru dv. şi entru cameră, ală cărei şefă sunteţi, opresiunea consideraţiunei noastre celei mai distinse. Pentru comitetu: Er. Moreta, preşedinte, profesoră, senatoră, E. Torro, Lombroso, Oreste Gallo, I. Aniolini, Angelo Mazzoleni, P. Tandreso, .. Patrizi, Policarpo Petrovichi, Dr. Fippetti (urmeaza și alte semnaturi). Dr. 4. Căldări, secretară. —x— Secțiunea Ligei, Predeală, va arangia pentru Sâmbăta soara una bală cu tombolă în una din spatioasele sale ale Hotelului Domeniului Regală din acea localitate. Ţinând o semă de scopulă pentru care se dă acestă bală, nu ne îndoimă, că Românii doritori de înaintarea scopurilor culturale ale Legei vorrâbi şi cu astă ocasiune, a şi da concursulă loră, pentru ca astfelă să se potă nări fondulă Secţiunei. —x — Distincţiune. Din Belgradă se tele- Srafiaza. Regenţa a conferita prinţului ferdinandu al României, marele Cordova ala ordinului „Vulturului albă“. — x— f Dr. Barbă. A murită în Iaşi vestiti la läutara George Barbu, în etaj de 103 ani. Decedatulă a fostă fiinlă lui Barbu lăutarulă, pe care l’a cântată ne□ uritorulă Alexandri și pare a uimită pe narele artista Fr. Liszt, prin geniulă său nusicală. —• x— _ Primulă gimnasiu de fete din Gernania. Din Weimar se anunță: Aici se va deschide la sărbătorile PasoilorO din 1893 ună gimnasia privată pentru fete — celă dintâiu în Germania. Scopulă acestui gimnasiu este cultivarea tinerelor fete pentru esamenulă gimnasială de maturitate şi pentru cercetarea universităţiloră. —x— Esposiţiă. In vederea deschiderei esposiţiei universale la Pera, M. Sa Sultanula tarpescu a trimisă la Chicago 2 delegaţi, or să studieze aranjarea esposiţiei de acolo. Aceea, care se va deschide la Pera (Constantinopolă) va costa 50 de milioane de fr. şi se vor lansa acţiuni de cite 100 fr. Escursiune de plăcere şi pelerinagiu la Roma. Suntemă rugaţi a publica următoarele: In 16 Februarie o societate alesa va întreprinde o călătorie la Roma din incidentul jubileului Papei. Terminul pentru insinuări la acastă călătorie este 30 Ianuarie. Insinuări se potă face la biroul din Braşov, ală puilor ferate de stată ungare. (Strada Vamei Nr. 11.) —x — Una feldmareșală sinucigașa. Din Trienta se sprne: Feldmareșalulă baronă de Hügel, fostă comandantă ala divisiei 24 de infanteria din Przemysl, s’a sinucisit aci, unde se oprise într’o călătoriă, care o făcea. Se crede, că motivulă sinuciderii generalului, care ajunse la versta de 61 de ani, a fost o bolă nervoasa insuportabilă. —x — Mortalitatea în Braşovă. Din 15 până în 21 Ianuarie au murită aici 10 per- 80ne şi adecă: 2 de difteritis, 1 de tuberculosă, 1 prin sinucidere şi 6 de alte bole. Prin urmare se vine la 1000 locuitori pe anii: 15.9. La procesul Panama. Cu privire la procesul Panama se mai anunţă din Paris următorele: Mai multe (care confirmă spirea, că sistarea procedurei în contra lui Rouvier, Thevenet şi Jules Roche va fi aprobată. „Figaro“ erice, că şi faţă de Blondin se va sista procedura. Formalităţile privitoare la estradarea lui Cornelius Herz s’au terminată ; tote actele privitoare la acesta au fost trimise ambasadorului francesă din Londra. Judele de instrucţiune Franqueville a încheiată cercetarea în contra membrilor parlamentului acusaţi şi actele le-a înaintată procuraturei de stată. Decisiunea definitivă se va face pănă Vineri. Ună articulă ală rului „Figaro“ semnată „Iidiu declară, că în ce modă a ajunsi lista de mituire a baronului Reinach în mânile lui Cornelius Herz. Herz în anul 1886, pe basa influenței, ce o avea atunci asupra partidei radicale, promise, în urma provisiunei garantate de Lesseps și Reinaeh, că cabinetulă va aduce una proiectă de lege pentru emisiunea losurilor, panama. Proiectul acesta fă însă atunci zădărnicită. In anul 1888 camera, în urma mituirei lui Reinaeh, primi legea de emisiune. Herz ameninţă, că va face descoperiri, din care causă dr. Reinach dede averea sa, precum şi 2 milioane primite de la societatea Panama. Herz ceru totu. Reinach ii trimise lui Herz lista mituiţilor, pentru ca să arate cum a întrebuinţată suma de 1,300,000 fr. Herz folosi acestă listă pentru nouă storperi de bani, cari în finelă duseră pe Reinach la morte. Judele de instrucţiune Franqueville începu în şedinţa din 29 ianuarie să e